„Dermatologia coexistă cu multiple alte afecţiuni, iar fără multidisciplinaritate nu ar putea să existe în mod special”

Vă rugăm să ne informaţi despre noutăţile pe care le aduce în acest an această manifestare ştiintifică, atât din punct de vedere al tematicii cât şi al invitaţilor care vor susţine prezentări.
Am putea spune că sunt o serie întreagă de noutăţi legate de terapia oncologică în dermatologie. S-a dezvoltat mult în ultimii ani, şi discuţiile vor fi  legate de terapiile biologice, terapiile moleculare care sunt revoluţionare mai ales în domeniul melanomului malign.
De asemenea, avem noutăţi legate de alte cancere cutanate care nu sunt melanom, cum ar fi epitelialul bazocelular unde iarăşi s-au dezvoltat o serie întreagă de terapii biologice care deja au fost aprobate în România şi sunt subvenţionate de CNAS.
O a doua noutate, sigur nu de ultimă oră dar totuşi intră în seria de continuare a noutăţilor în dermatologie, este că, începând cu anul acesta vom amplifica discuţiile despre terapiile biologice din psoriazis, din dermatita atopică, din urticariile cronice unde nu existau terapii de genul acesta şi care iată că aduc din ce în ce mai multe rezultate foarte bune, unele dintre aceste medicamente intrând în programe naţionale de sănătate, altele în programele subvenţionate de CNAS.
Noutăţi sunt şi în domeniul dermatocosmetologiei, care s-a dezvoltat mult în ultimii 20 de ani.
Tot mai multe companii farmaceutice lansează produse noi în domeniul pielii uscate, al dermatitei seboreice, al leziunilor de acnee, şampoane benefice pentru psoriazis şi alte afecţiuni ale pielii capului, de asemenea produse pentru afecţiunile unghiale şi care nu au fost foarte mult dezvoltate în ultimul timp. Există domenii de interes care vin să ne întregească arsenalul pe care l-am avut până acum.
Noutăţile sunt prezente mai ales în domeniul de cercetare a unor fenomene genetice în dermatologie, fenomene imunologice, metabolice studiate în diverse centre universitare din ţară.

Cancerul de piele este cea mai comună formă de cancer, iar rata incidenţei creşte mai repede decât în alte cazuri de cancer. Ce tipuri de cancer de piele aţi întâlnit frecvent la români şi care consideraţi că sunt cauzele apariţiei lor.
Evident numărul cazurilor cancerelor cutanate a crescut foarte mult în toată lumea, principalele cauze fiind legate în primul rând de încălzirea globală, pe de altă parte de scăderea stratului de ozon (creşterea nivelului radiaţiilor UV) şi multe alte substanţe toxice din jurul nostru care agresează nivelul suprafeţei cutanate a omului.
În plus, sunt o serie întreagă de obiceiuri nefaste care ţin de educaţie prin expunerea la soare în anumite intervale de timp, indiferent de campaniile desfăşurate de SRD.
Am observat că şi în alte ţări foarte multe persoane stau după ora 12 la plajă, exact când radiaţia UV este cea mai dură. Dintre aceste cancere cutanate evident că de departe cel mai grav este melanomul, care a crescut în Romania şi  nu numai, de patru, cinci, uneori până la de zece ori faţă de ce se întampla în anii 80. Incidenţa melanomului apare la mulţi oameni direct pe acele aluniţe care sunt nepigmentate.
Sunt foarte mulţi oameni ce prezintă aceste aluniţe, unii din naştere, alţii le-au dobândit după naştere, care se expun la radiaţia UV cu sau fără voia lor. De asemenea, această tumoră poate să apară şi în pielea aparent sănătoasă unde nu se vede absolut nimic.
De reţinut la acest tip de cancer cutanat-melanomul care derivă din leziunile pigmentare ale pielii, din aluniţe,  este că expunerea, fie ea şi de scurtă durată dar cu multă radiaţie UV poate să dezvolte rapid melanom. Un exemplu este populaţia din ţările nordice, cu piele albă, care îşi petrece vacanţa într-o ţară exotică şi se expune foarte mult la soare. Poate apărea astfel, cel puţin pe aluniţe, un melanom numai după această expunere de scurtă durată dar în cantitate mare.
La cancerele cutanate care derivă din epidermul de suprafaţă, ma refer la epiteliale bazocelulare, spinocelulare,  apar în mare legătură cu expunerea la UV dar de data aceasta expunerea este în cantitate mai mică şi pe termen lung. Aici este vorba de indivizi care lucrează pe ogoare, la ţară, tractorişti, muncitori la linii de înaltă tensiune.
Expunerea la saloanele de bronzat este deasemeni foarte nocivă. Noi, ca dermatologi, nu recomandăm expunerea la solar care din păcate este utilizat de foarte mulţi tineri în ultimul timp. În mod normal, în aceste cabinete unde există aparatură de bronzat ar trebui să fie cel puţin un medic de specialitate care, după un control amănunţit, să dea avizul pentru expunere. Din păcate nu se întâmplă aşa în România.
Sunt foarte multe afecţiuni, ca psoriazisul, pentru care s-au dezvoltat tehnici de investigaţie ce nu existau acum 40 de ani şi abia acum se vede că numărul pacienţilor cu psoriazis este mult mai mare decât cel pe care îl aveam în statistici prin anii 80-85.
Formele de acnee la adolescenţi  sunt din ce în ce mai severe.  Unul din factori este alimentaţia, pe care nu o aveam în anii trecuţi (alimente injectate cu hormoni, cu mulţi androgeni, chiar şi laptele din magazinele mari este plin de factori de creştere).
O creştere s-a remarcat şi în privinţa dermatitei atopice, afecţiune alergică şi cu mare potenţial genetic. Unul din patru copii din România şi din alte ţări se nasc cu cel puţin o genă de dermatită atopică de la unul din părinţi sau bunici. Acel copil poate să aibă manifestări de atopie fie în primii 2 ani de viaţă (formele severe pe faţă), sau cu debut târziu, după vârsta de 2 ani până la 12-14 ani.
Debutul dermatitei atopice poate să fie şi în viaţa adultă, spre exemplu, pentru prima dată la 30 de ani.
Deasemeni, întâlnim o creştere în cazurile de angiosarcomatoză Kaposi, boală tumorală cu tentă malignă, a limfoamelor cutanate. Alte afecţiuni care sunt în creştere: infecţiile cutanate, parazitozele cutanate, infecţiile bacteriene şi virale cutanate, foarte multe afecţiuni de tip infecţie cu HPV în creştere mondială  iar în România, exponenţială.
În rândul copiilor din colectivităţi apar infecţiile cu molluscum contagiosum, leziuni care sunt foarte contagioase. Cauzele sunt evident foarte multe: condiţii de igienă, condiţii alimentare, metabolice, imunologice. Sunt afecţiuni care apar pe fondul unei imunităţi scăzute din diverse condiţii din mediu, alimentaţie, toxine pe care le ingerăm, respirăm, care au un impact asupra creşterii câtorva dintre afecţiunile pe care le-am enumerat.

Dezvoltarea tehnologică şi cercetarea medicală au înregistrat şi pentru dermatologie progrese notabile în ultimele decenii iar terapiile biologice au devenit tot mai numeroase. Spuneţi-ne câte dintre aceste terapii au intrat şi în Romania, pentru ce afecţiuni şi dacă pacienţii au acces la ele prin decontări ale CNAS.
În domeniul dermatologiei au apărut foarte multe terapii biologice în tratamentul psoriazisului în plăci, forma medie spre severă iar aceste terapii biologice sunt concepute împotriva unor elemente cheie în patologia psoriazisului (împotriva unor citokine care favorizează dezvoltarea psoriazisului cum ar fi factorul de necroză tumorală alfa). Există un program naţional de terapii biologice în psoriazis care funcţionează în România din anul 2008 şi este subvenţionat de CNAS.
Avem opt ani de atunci, iar în acest moment sunt trataţi aproximativ 6000 de pacienţi prin acest program. Un avantaj al românilor este acela că se acceptă în continuare terapia biologică continuă, fără pauze,  pacienţii putând să evolueze foarte bine sub acest tratament. CNAS susţine o sumă destul de importantă pentru tratarea psoriazisului. Alte ţări europene, din motive economice, au luat raţiunea să aplice numai 4 luni tratament cu 4 luni pauză, ceea ce nu este benefic pentru pacient.
Fiecare terapie biologică se face în funcţie de compania care a dezvoltat-o, la anumite intervale  de timp.
Cât timp se face tratamentul, boala este ţinută sub control. Dacă se întrerupe definitiv, în câteva luni pacientul revine la starea de psoriazis dinaintea începerii tratamentului.

Aţi revenit recent de la cel de-al 25-lea Congres EADV desfăşurat la Viena. Vă rugăm să ne relataţi pe scurt care au fost noutăţile discutate şi care sunt priorităţile EADV pentru viitorul apropiat.
Priorităţile EADV în acest moment sunt legate, pe de o parte de creşterea unor afecţiuni pe tot globul şi în Europa, insistând pe cercetări în acele domenii, iar pe de altă parte apar numeroase priorităţi în administrativ, cum ar fi îmbunătăţirea unor legături între societăţile ţărilor europene de dermatologie pentru ca totul să funcţioneze unitar în cadrul EADV.
Pot sa vă spun că sunt primordiale cercetările în tratarea cancerelor de piele, în domeniul genetic, în care gene afectate, disfuncţionale, produc o serie întreagă de afecţiuni, lucru care nu se ştia acum zece ani.
Foarte mult se pune accentul pe intervenţia unui virus ce intră în genomul unei celule, o modifică iar acea celulă nu mai este recunoscută ca “self” (proprie).
Deocamdată suntem la nivelul terapiilor biologice care apar în dermatita atopică şi în psoriazis; se încearcă acum terapii biologice în alte afecţiuni, de tip cancer cutanat şi altele. La noi în ţară deja există terapii care au fost dezvoltate unele de americani, altele de europeni, dar care încă nu au fost aprobate în totalitate.
 Deci, iată priorităţi în acest  domeniu, care mi se par foarte interesante.

Tot mai multe manifestări ştiintifice (congrese medicale) s-au bazat pe componenta de multidisciplinaritate. Există această tendinţă şi pentru dermatologie? Care este importanţa multidisciplinarităţii?
Evident există o deschidere foarte largă a dermatologiei, să nu uităm că dermatologia derivă clar din marele spectru de medicină internă în primul rând, aşa  încât conexiunile dermatologiei cu diverse specialităţi sunt foarte importante şi le dezvoltăm inclusiv la acest congres.
Asocierea dermatologiei cu reumatologia este deosebit de importantă în diverse afecţiuni cutanate între care psoriazisul cutanat ( 30-35% din bolnavii cu psoriazis pe piele dezvoltă şi cel puţin o afecţiune articulară).
Legătura dermato-gastroenterologie se evidenţiază prin susţinerea de comunicări la Congresul SRD, unde sunt  invitaţi gastroenterologi ce dezbat o serie întreagă de boli inflamatorii cronice intenstinale cum ar fi Boala Crohn, rectocolita ulcero-hemoragică,  care sunt însoţite frecvent de numeroase boli ale pielii.
Există o serie întreagă de afecţiuni cutanate care se leagă foarte mult de cardiologie, spre exemplu insuficienţele circulatorii, venoase, arteriale.
Pe plan oncologic pot spune că legătura noastră cu clinica de oncologie este extraordinar de importantă mai ales în cancerele foarte agresive cutanate unde investigaţia acelui pacient trebuie făcută neapărat împreună cu un oncolog. Doresc să subliniez că aceasta reprezintă una dintre priorităţile acestui congres naţional, şi nu numai a specialităţii noastre în general.
Există o serie întreagă de afecţiuni cutanate în care trebuie să avem o conexiune extraordinar de apropiată cu specialiştii în boli infecţioase, afecţiuni virale, hepatice, infecţii interne care se manifestă cutanat.
Iată că dermatologia coexistă cu multiple alte afecţiuni, iar fără multidisciplinaritate nu ar putea să existe în mod special. Nu este boală de piele în care să nu poţi găsi şi o corelaţie cu un alt organ, sistem şi aşa mai departe.

Vă rugăm să ne spuneţi, în calitate de Preşedinte al SRD, care sunt priorităţile societăţii pe temen scurt şi mediu, proiecte în derulare şi viitoare.
Evident sunt mai multe proiecte dar unul foarte important, care mi se pare o prioritate absolută, este dezvoltarea registrului unic de boli dermatologice, registru care a fost dezvoltat pe boli şi nu pe tratamente, comparativ cu unele ţări care au realizat registre de terapii biologice în psoriazis, dermatita atopică etc.
Acest registru este foarte important, este un proiect în derulare, pentru prima dată în Romania. Am inclus deocamdată în acest registru patru boli: psoriazis, dermatita atopică şi în general alergii cu atingere a pielii, boala venoasă cronică, foarte frecventă în România, şi bineînţeles cancerele cutanate. Fiecare dermatolog din România, printr-o parolă, are acces la acest registru în momentul în care la el se prezintă un pacient şi este diagnosticat cu una din cele patru mari categorii de afecţiuni. Medicul introduce pacientul (totul este confidenţial, nu se pot afla date despre pacientul respectiv) şi tot istoricul afecţiunilor şi al tratamentului, dacă poate intra într-o terapie biologică sau altă terapie care nu este biologică neapărat, are absolut toate datele în acest sistem. De asemenea pacientul are dreptul să treacă la alt medic, registrul permiţând acest lucru, dar el nu mai poate figura la doi medici în acelaşi timp, având astfel o evidenţă foarte clară. Registrul se va dezvolta mai departe pe acnee, pe alte afecţiuni care sunt destul de frecvente în România.
De asemenea, programul de terapii biologice în psoriazis este un program prioritar pentru SRD. El a început în anul 2008 şi este tot mai mult pe cale de dezvoltare odată cu apariţia noilor terapii biologice care de fapt, în mare parte, sunt biosimilare, şi ca atare va trebui să avem grijă de acest aspect.
Un alt proiect al acestui an este reactivarea comisiei consultative de dermatologie de pe lângă Ministerul Sănătăţii, comisie care a stagnat o perioadă (nu ştiu din ce motive). Începând din acest an comisia de dermatologie a fost invitată pentru a fi refacută la Ministerul Sănătăţii.


Niciun comentariu la articolul „Dermatologia coexistă cu multiple alte afecţiuni, iar fără multidisciplinaritate nu ar putea să existe în mod special”
Autentificati-va pentru a comenta