„Dermatologia coexistă cu multiple alte afecţiuni, iar fără multidisciplinaritate nu ar putea să existe în mod special”

Vă rugăm să ne informaţi despre noutăţile pe care le aduce în acest an această manifestare ştiintifică, atât din punct de vedere al tematicii cât şi al invitaţilor care vor susţine prezentări.
Am putea spune că sunt o serie întreagă de noutăţi legate de terapia oncologică în dermatologie. S-a dezvoltat mult în ultimii ani, şi discuţiile vor fi  legate de terapiile biologice, terapiile moleculare care sunt revoluţionare mai ales în domeniul melanomului malign.
De asemenea, avem noutăţi legate de alte cancere cutanate care nu sunt melanom, cum ar fi epitelialul bazocelular unde iarăşi s-au dezvoltat o serie întreagă de terapii biologice care deja au fost aprobate în România şi sunt subvenţionate de CNAS.
O a doua noutate, sigur nu de ultimă oră dar totuşi intră în seria de continuare a noutăţilor în dermatologie, este că, începând cu anul acesta vom amplifica discuţiile despre terapiile biologice din psoriazis, din dermatita atopică, din urticariile cronice unde nu existau terapii de genul acesta şi care iată că aduc din ce în ce mai multe rezultate foarte bune, unele dintre aceste medicamente intrând în programe naţionale de sănătate, altele în programele subvenţionate de CNAS.
Noutăţi sunt şi în domeniul dermatocosmetologiei, care s-a dezvoltat mult în ultimii 20 de ani.
Tot mai multe companii farmaceutice lansează produse noi în domeniul pielii uscate, al dermatitei seboreice, al leziunilor de acnee, şampoane benefice pentru psoriazis şi alte afecţiuni ale pielii capului, de asemenea produse pentru afecţiunile unghiale şi care nu au fost foarte mult dezvoltate în ultimul timp. Există domenii de interes care vin să ne întregească arsenalul pe care l-am avut până acum.
Noutăţile sunt prezente mai ales în domeniul de cercetare a unor fenomene genetice în dermatologie, fenomene imunologice, metabolice studiate în diverse centre universitare din ţară.

Cancerul de piele este cea mai comună formă de cancer, iar rata incidenţei creşte mai repede decât în alte cazuri de cancer. Ce tipuri de cancer de piele aţi întâlnit frecvent la români şi care consideraţi că sunt cauzele apariţiei lor.
Evident numărul cazurilor cancerelor cutanate a crescut foarte mult în toată lumea, principalele cauze fiind legate în primul rând de încălzirea globală, pe de altă parte de scăderea stratului de ozon (creşterea nivelului radiaţiilor UV) şi multe alte substanţe toxice din jurul nostru care agresează nivelul suprafeţei cutanate a omului.
În plus, sunt o serie întreagă de obiceiuri nefaste care ţin de educaţie prin expunerea la soare în anumite intervale de timp, indiferent de campaniile desfăşurate de SRD.
Am observat că şi în alte ţări foarte multe persoane stau după ora 12 la plajă, exact când radiaţia UV este cea mai dură. Dintre aceste cancere cutanate evident că de departe cel mai grav este melanomul, care a crescut în Romania şi  nu numai, de patru, cinci, uneori până la de zece ori faţă de ce se întampla în anii 80. Incidenţa melanomului apare la mulţi oameni direct pe acele aluniţe care sunt nepigmentate.
Sunt foarte mulţi oameni ce prezintă aceste aluniţe, unii din naştere, alţii le-au dobândit după naştere, care se expun la radiaţia UV cu sau fără voia lor. De asemenea, această tumoră poate să apară şi în pielea aparent sănătoasă unde nu se vede absolut nimic.
De reţinut la acest tip de cancer cutanat-melanomul care derivă din leziunile pigmentare ale pielii, din aluniţe,  este că expunerea, fie ea şi de scurtă durată dar cu multă radiaţie UV poate să dezvolte rapid melanom. Un exemplu este populaţia din ţările nordice, cu piele albă, care îşi petrece vacanţa într-o ţară exotică şi se expune foarte mult la soare. Poate apărea astfel, cel puţin pe aluniţe, un melanom numai după această expunere de scurtă durată dar în cantitate mare.
La cancerele cutanate care derivă din epidermul de suprafaţă, ma refer la epiteliale bazocelulare, spinocelulare,  apar în mare legătură cu expunerea la UV dar de data aceasta expunerea este în cantitate mai mică şi pe termen lung. Aici este vorba de indivizi care lucrează pe ogoare, la ţară, tractorişti, muncitori la linii de înaltă tensiune.
Expunerea la saloanele de bronzat este deasemeni foarte nocivă. Noi, ca dermatologi, nu recomandăm expunerea la solar care din păcate este utilizat de foarte mulţi tineri în ultimul timp. În mod normal, în aceste cabinete unde există aparatură de bronzat ar trebui să fie cel puţin un medic de specialitate care, după un control amănunţit, să dea avizul pentru expunere. Din păcate nu se întâmplă aşa în România.
Sunt foarte multe afecţiuni, ca psoriazisul, pentru care s-au dezvoltat tehnici de investigaţie ce nu existau acum 40 de ani şi abia acum se vede că numărul pacienţilor cu psoriazis este mult mai mare decât cel pe care îl aveam în statistici prin anii 80-85.
Formele de acnee la adolescenţi  sunt din ce în ce mai severe.  Unul din factori este alimentaţia, pe care nu o aveam în anii trecuţi (alimente injectate cu hormoni, cu mulţi androgeni, chiar şi laptele din magazinele mari este plin de factori de creştere).
O creştere s-a remarcat şi în privinţa dermatitei atopice, afecţiune alergică şi cu mare potenţial genetic. Unul din patru copii din România şi din alte ţări se nasc cu cel puţin o genă de dermatită atopică de la unul din părinţi sau bunici. Acel copil poate să aibă manifestări de atopie fie în primii 2 ani de viaţă (formele severe pe faţă), sau cu debut târziu, după vârsta de 2 ani până la 12-14 ani.
Debutul dermatitei atopice poate să fie şi în viaţa adultă, spre exemplu, pentru prima dată la 30 de ani.
Deasemeni, întâlnim o creştere în cazurile de angiosarcomatoză Kaposi, boală tumorală cu tentă malignă, a limfoamelor cutanate. Alte afecţiuni care sunt în creştere: infecţiile cutanate, parazitozele cutanate, infecţiile bacteriene şi virale cutanate, foarte multe afecţiuni de tip infecţie cu HPV în creştere mondială  iar în România, exponenţială.
În rândul copiilor din colectivităţi apar infecţiile cu molluscum contagiosum, leziuni care sunt foarte contagioase. Cauzele sunt evident foarte multe: condiţii de igienă, condiţii alimentare, metabolice, imunologice. Sunt afecţiuni care apar pe fondul unei imunităţi scăzute din diverse condiţii din mediu, alimentaţie, toxine pe care le ingerăm, respirăm, care au un impact asupra creşterii câtorva dintre afecţiunile pe care le-am enumerat.

Dezvoltarea tehnologică şi cercetarea medicală au înregistrat şi pentru dermatologie progrese notabile în ultimele decenii iar terapiile biologice au devenit tot mai numeroase. Spuneţi-ne câte dintre aceste terapii au intrat şi în Romania, pentru ce afecţiuni şi dacă pacienţii au acces la ele prin decontări ale CNAS.
În domeniul dermatologiei au apărut foarte multe terapii biologi