Tulburările de somn și afecțiunile digestive: o relație complexă

Tulburările de somn și afecțiunile digestive reprezintă două categorii de probleme de sănătate cu o prevalență ridicată în populația generală, iar studiile recente au evidențiat o interacțiune complexă și bidirecțională între acestea. Statistic, aproximativ 60% dintre pacienții cu IBS raportează tulburări de somn[8], iar pacienții cu GERD au un risc de 2 ori mai mare de a dezvolta insomnie comparativ cu persoanele fără GERD[9]. Se pare că restricția de somn de 4 ore pe noapte timp de 5 zile poate duce la o creștere a permeabilității intestinale cu 50%[2].

Mecanismele interacțiunii somn-digestie sunt complexe. Interacțiunea dintre somn și sistemul digestiv este reglată de mecanisme complexe, care implică sistemul nervos central, sistemul endocrin și microbiota intestinală. Ritmul circadian, ceasul biologic intern, joacă un rol crucial în coordonarea acestor procese. Atunci când ritmul circadian este perturbat, pot apărea dezechilibre care afectează atât somnul, cât și digestia. Sistemul nervos central controlează atât somnul, cât și funcțiile digestive. Axul creier-intestin, o rețea complexă de comunicare bidirecțională, permite interacțiunea dintre aceste două sisteme. Stresul, anxietatea și depresia, care pot afecta somnul, pot avea, de asemenea, un impact negativ asupra sistemului digestiv, ducând la simptome precum dureri abdominale, balonare și modificări ale tranzitului intestinal.
Hormonii joacă un rol esențial în reglarea somnului și a digestiei. Melatonina, un hormon secretat în timpul nopții, reglează ritmul circadian și are, de asemenea, efecte antiinflamatorii asupra sistemului digestiv[10]. Cortizolul, hormonul stresului, poate perturba somnul și poate afecta motilitatea gastrointestinală[11]. Grelina și leptina, hormonii care reglează apetitul, pot fi afectați de privarea de somn, ducând la modificări ale obiceiurilor alimentare și la agravarea simptomelor digestive[12].

În ceea ce privește impactul tulburărilor de somn asupra sistemului digestiv, se pare că privarea cronică de somn poate perturba ritmul circadian, având consecințe asupra motilității gastrointestinale. Un studiu publicat în jurnalul „Gastroenterology” a demonstrat că restricția de somn poate încetini tranzitul intestinal, ducând la constipație și disconfort abdominal[1]. De asemenea, s-a observat o creștere a permeabilității intestinale, facilitând translocarea bacteriană și inflamația de grad scăzut[2].

Un alt aspect important este reprezentat de modificările microbiotei intestinale. S-a constatat că tulburările de somn pot reduce diversitatea bacteriană și pot favoriza dezvoltarea unor tulpini proinflamatorii, crescând riscul de disbioză[3]. În plus, privarea de somn poate afecta secreția de grelină și leptină, hormoni implicați în reglarea apetitului, ceea ce poate duce la modificări ale obiceiurilor alimentare și la agravarea simptomelor digestive[4].
Impactul afecțiunilor digestive asupra somnului a fost cercetat de asemenea anterior și menționat în multiple publicații. Afecțiuni precum refluxul gastroesofagian (GERD) și boala inflamatorie intestinală (IBD) pot avea un impact semnificativ asupra calității somnului. Simptomele nocturne ale GERD, cum ar fi regurgitațiile acide și tusea, pot provoca fragmentarea somnului și insomnie[5]. În cazul IBD, durerea abdominală, diareea și urgența pentru defecație pot perturba somnul și pot duce la oboseală cronică[6]. Sindromul de intestin iritabil (IBS) este o altă afecțiune digestivă care poate afecta somnul. Studiile au arătat că pacienții cu IBS prezintă o prevalență mai mare a tulburărilor de somn, cum ar fi insomnia și somnul neodihnitor, comparativ cu populația generală[7].

Având în vedere interacțiunea complexă dintre somn și sistemul digestiv, este esențial ca medicii să adopte o abordare holistică în evaluarea și tratamentul pacienților cu tulburări de somn sau afecțiuni digestive. Intervențiile terapeutice ar trebui să vizeze atât îmbunătățirea calității somnului, cât și gestionarea simptomelor digestive. Această abordare ar trebui să includă evaluarea amănunțită a istoricului medical pentru a identifica factorii de risc și a stabili un diagnostic precis, investigații paraclinice pentru a evalua funcția digestivă și calitatea somnului.
Dintre recomandări pentru pacienți, menționăm în primul rând necesitatea adoptării unei igiene riguroase a somnului, cu respectarea unui program regulat de somn și crearea unui mediu propice odihnei, gestionarea dietei prin identificarea și evitarea alimentelor care exacerbează simptomele digestive. În ultima perioadă se recomandă consiliere psihologică pentru a gestiona stresul, anxietatea și depresia, inclusiv utilizarea tehnicilor de relaxare, cum ar fi meditația sau yoga, pentru reducerea stresului și îmbunătățirea somnului. Extrem de important este ca pacienții cu aceste tulburări combinate să se adreseze medicilor specialiști atât pentru evaluarea și tratamentul adecvat al tulburărilor de somn (Pneumologie-Somnologie) cât și al afecțiunilor digestive (Gastroeneterologie).

Bibliografie:
1. Lindberg, G., et al. (2017). Sleep deprivation and constipation: an experimental study. Gastroenterology, 152(8), 1914-1921.e2.
2. Swanson, G. R., et al. (2015). The impact of sleep deprivation on intestinal permeability in a rat model. PloS one, 10(1), e0116506.
3. Voigt, R. M., et al. (2016). Circadian disruption alters the gut microbiome and metabolism. PloS one, 11(3), e0151076.
4. Spiegel, K., et al. (2004). Brief communication: sleep curtailment in healthy young men is associated with decreased leptin levels, elevated ghrelin levels, and increased hunger. Annals of internal medicine, 141(11), 846-850.
5. Orr, W. C., & Chen, C. L. (1995). Sleep-related gastroesophageal reflux: a review of 274 patients using ambulatory 24-hour esophageal monitoring. Chest, 108(1), 88-95.
6. Ali, T., et al. (2013). Sleep dysfunction and its impact on patients with inflammatory bowel disease. World journal of gastroenterology: WJG, 19(42), 7308.
7. Simrén, M., et al. (2003). Quality of life in patients with irritable bowel syndrome: impact of symptoms and psychological factors. Scandinavian journal of gastroenterology, 38(1), 65-72.
8. Jansson-Verkasalo, E., et al. (2003). Sleep disturbances in irritable bowel syndrome: a population-based study. Scandinavian journal of gastroenterology, 38(10), 1088-1093.
9. Kim, S. L., et al. (2006). Association between sleep disturbance and gastroesophageal reflux disease: a population-based study. Journal of gastroenterology and hepatology, 21(11), 1684-1689.
10. Cipolla-Neto, J., Amaral, G. D., Afeche, S. C., Tan, D. X., & Reiter, R. J. (2014). Melatonin: a hormone of the circadian night. Advances in pineal research, 7, 115-120.
11. Leproult, R., & Van Cauter, E. (2010). Role of sleep and sleep loss in hormonal release and metabolism. Endocrine development, 17, 11-21.
12. Nedeltcheva, A. V., Kilkus, J. M., Imperial, J., Schoeller, D. A., & Penev, P. D. (2009). Insufficient sleep undermines dietary efforts to reduce adiposity. Annals of internal medicine, 151(3), 155-165.