DECIZIA Nr. 573 din 25 iunie 2025 privind codul de reglementare a conţinutului audiovizual – un act normativ așteptat și salutat de Colegiul Farmaciștilor din România

Comunitatea farmaciștilor din România este preocupată de mulți ani de necesitatea reglementării adecvate a publicității la medicamente și suplimente alimentare, care prin modul de formulare să nu fie înșelătoare și să nu încurajeze o utilizare excesivă, un abuz care să aibă potențiale consecințe grave asupra sănătății. O dovadă în acest sens a fost conferința organizată de Colegiul Farmaciștilor din România (CFR) pe tema publicității medicamentelor și a serviciilor farmaceutice, în zilele de 5-6 iunie 2014, intitulată „Publicitatea medicamentelor-punctul pe I“.

La sfârșitul acestei acțiuni a CFR s-au desprins mai multe concluzii, dintre care amintim1:
… Consecinţele negative ale reglementărilor insuficiente în domeniul publicităţii medicamentului, a farmaciei şi a slabei intervenții a autorităților de supraveghere sunt:
a) asupra stării de sănătate a pacienților:

• creşterea neraţională, excesivă a consumului de medicamente;
• creșterea numărului cazurilor de efecte adverse, interacțiuni medicamentoase cu efecte negative asupra stării de sănătate a pacienților și suprasolicitarea serviciilor medicale, în special a celor de urgență;

b)asupra concurenței profesionale, loiale, între farmacii:

• influenţarea pacienţilor în ce priveşte libera alegere a furnizorului de servicii farmaceutice, care se realizează numai pe criterii comerciale în defavoarea calităţii serviciilor farmaceutice şi a promovării utilizării raţionale a medicamentelor.

Dacă în domeniul publicității medicamentului, legislația națională a adus ulterior modificări semnificative prin emiterea ORDINULUI Nr. 194 din 23 februarie 2015 privind aprobarea Normelor pentru evaluarea şi avizarea publicităţii la medicamentele de uz uman 2,3 care a urmărit facilitarea aplicării normelor în vigoare (Cap. VIII Publicitatea din Legea 95/2006 – Titlul XVIII Medicamentul4), nu același lucru se poate spune și despre publicitatea suplimentelor alimentare!
Ordinul Nr. 1069/2007 pentru aprobarea Normelor privind suplimentele alimentare5 era și atunci și este în continuare în vigoare, cuprinzând un articol cu referire expresă și clară la reglementarea avizării publicității suplimentelor alimentare:
Art. 12 – Publicitatea suplimentelor alimentare este permisă numai după avizarea conţinutului materialului publicitar de către Autoritatea de Sănătate Publică din cadrul Ministerului Sănătăţii Publice şi nu poate face referiri la tratamente, prevenţie, afecţiuni. Suplimentele alimentare se administrează pentru menţinerea sănătăţii, pentru promovarea creşterii şi dezvoltării organismului.
Cu toate acestea, materialele publicitare despre suplimentele alimentare, transmise pe diferitele canale de comunicare publicului larg, atribuiau acestor produse de sănătate acțiuni de prevenție, chiar indicații terapeutice. Un adevărat asediu al canalelor de comunicare cu astfel de materiale, care nu respectau prevederile legale de profil, îndemna în mod evident la un consum exagerat și nejustificat de suplimente, uneori chiar la renunțarea la tratamentul medicamentos prescris de medic.
Avem din 2021 o lege a suplimentelor alimentare6, așteptată de mult timp, care transpune în principal reglementările de profil ale Directivei CE din 2002 (2002/46/2002) referitoare la apropierea legislațiilor statelor membre ale Uniunii Europene (UE) privind suplimentele alimentare7, cu modificările și completările ulterioare.
Aduce precizări în privința:
– definiției,
– compoziției,
– autorităților implicate în notificarea suplimentelor alimentare,
– informațiilor care nu sunt admise în etichetarea, prezentarea și în comunicările comerciale, precum și a
– informațiilor obligatoriu de a fi conținute de eticheta produsului,
– controlului și sancțiunilor pentru nerespectarea condițiilor de calitate și siguranță, cu referiri însă și la aspecte care urmează a fi stabilite, reglementate prin Norme tehnice referitoare la fabricarea, comercializarea, publicitatea și utilizarea suplimentelor alimentare, care trebuie aprobate prin HG.
Aceste Norme nu sunt încă emise nici la această dată, ceea ce, în mod evident, nu permite implementarea prevederii Art. 14 (21) din Legea 56/20216:
(21) Materialele publicitare sunt supuse avizării de către autoritatea competentă conform procedurii şi cerinţelor reglementate prin normele tehnice de aplicare a prezentei legi, elaborate de Ministerul Sănătăţii şi aprobate prin hotărâre a Guvernului.
În acest context legislativ, CFR a susținut inițiativa PRISA de a lansa, în 12 noiembrie 2024, campania intitulată sugestiv:
INFORMARE, apoi suplimente alimentare. Consumă informat, pentru un stil de viață sănătos!8
Susținerea CFR s-a bazat pe considerentul că Platforma educativă pentru consumul informat de suplimente alimentare asigură accesul la un material generos în informații actualizate, care constituie și pentru farmacist un sprijin în misiunea sa de educație a oricărei persoane interesate să utilizeze suplimente alimentare pentru menținerea stării sale de sănătate.
Platforma abordează și problema mențiunilor de sănătate dovedite științific și aprobate de autoritatea competentă de profil (Autoritatea Europeană pentru Siguranța Alimentară – EFSA)9, cu link de acces al Registrului european de profil10.
Referitor la DECIZIA Nr. 573 din 25 iunie 2025 privind codul de reglementare a conţinutului audiovizual11, este important de subliniat că, CFR a salutat inițiativa și s-a implicat prin formularea de propuneri la proiectul de act normativ al Consiliului Naţional al Audiovizualului (CNA). CFR a considerat acest demers ca fiind extrem de necesar în contextul unei realități a momentului:
administrarea, fără a fi necesar, a anumitor suplimente alimentare care pot genera, în asociere cu anumite substanțe active din medicamente, ineficacitatea tratamentului medicamentos sau potențarea unor reacții adverse.
Având în vedere că pacientul trebuie să aibă încredere în recomandările medicului și farmacistului, fără a fi asociați cu latura comercială a unității în care își desfășoară activitatea, CFR a propus adăugarea la proiectul de act normativ prezentat de CNA, a interdicției de asociere a unităților din domeniul sanitar – unități spitalicești, centre de analize, cabinete medicale, farmacii comunitare – cu orice publicitate referitoare la medicamente, tratamente medicale, produse homeopate, dispozitive medicale, suplimente alimentare și alimente cu destinație nutrițională specială.
Astfel, Art. 153 (1) al Deciziei CNA prevede:
(1) Sunt interzise difuzarea de publicitate și teleshopping pentru medicamente, tratamente medicale, produse homeopate, dispozitive medicale sau suplimente alimentare prezentate sau recomandate de personalități ale vieții publice, culturale, științifice, sportive ori de alte persoane care, datorită celebrității lor, pot încuraja consumul acestor produse sau tratamente, precum și promovarea farmaciilor prin asocierea acestora cu promotii la medicamente, tratamente medicale, produse homeopate, dispozitive medicale sau suplimente alimentare.
Patronatul industriei suplimentelor alimentare (PRISA) a denunţat însă, printre altele, și această măsură ca pe un „precedent periculos”, care loveşte în libertatea comercială şi în dreptul consumatorului de a accesa informaţii transparente despre promoţii, afectând competitivitatea şi posibilitatea alegerii informate, mai ales pentru persoanele cu venituri reduse.
PRISA a solicitat revizuirea urgentă a formulării mesajului de conştientizare în consultare cu specialişti şi organizaţii din industrie, regândirea articolelor privind publicitatea, în acord cu reglementările UE, fără a impune restricţii nejustificate suplimentelor sau dispozitivelor medicale, şi deschiderea unui grup de lucru interinstituţional cu CNA, Ministerul Sănătăţii, ANPC, Colegiul Medicilor şi organizaţii patronale, “pentru a stabili un cadru coerent, echilibrat şi ştiinţific de reglementare, în interesul consumatorilor şi al sănătăţii publice.”
Nu putem să nu remarcăm, cu dezamăgire, dar fără a fi prea surprinși, că din componența recomandată de PRISA pentru grupul de lucru propus a fost omis Colegiul Farmaciștilor din România.

Bibliografie:
1. https://www.colegfarm.ro/noutati/CONCLUZIILE-CONFERINTEI–nbsprdquo-PUBLICITATEA-MEDICAMENTELOR-ndash-PUNCTUL-PE-Irdquo_
2. https://www.colegfarm.ro/userfiles/file/ORDIN%20Nr.%20194%20din%2023%20februarie%202015_v%2018%20dec%202024.pdf
3. https://www.colegfarm.ro/userfiles/file/NORME%20din%2023%20februarie%202015_v%2018%20dec%202024.pdf
4. https://www.colegfarm.ro/userfiles/file/LEGE%20Nr.%2095%20din%2014%20aprilie%202006%20Republicata_v%2013.06.2025.pdf
5. https://www.colegfarm.ro/userfiles/file/OMS%201069%20din%202007%20privind%20Norme%20suplimente%20alimentare%20forma%20consolidata%20la%2014042025%20Eurolex.doc.pdf
6. https://www.colegfarm.ro/userfiles/file/LEGE%20Nr.%2056%20din%2031%20martie%202021(1)_v%20iulie%202024.pdf
7. https://www.colegfarm.ro/userfiles/file/Directiva%2046_2002_CE%20_suplimente%20alimentare.pdf
8. https://infosuplimente.ro/
9. https://www.efsa.europa.eu/ro
10. https://ec.europa.eu/food/food-feed-portal/screen/health-claims/eu-register
11. https://www.colegfarm.ro/userfiles/file/DECIZIE%20CNA%20Nr.%20573%20din%2025%20iunie%202025.pdf
12. https://www.paginademedia.ro/cna/patronat-suplimente-alimentare-critici-cod-audiovizual-22093927
13. https://www.360medical.ro/acces-la-medicamente/produse-farmaceutice/patronatul-industriei-critica-decizia-cna-privind-publicitatea-la-suplimente-alimentare-masuri-disproportionate-care-incalca-dreptul-consumatorului-22094011