Prof. Univ. Dr. Gabriel Ioan PradaAuthor
Cu ocazia Congresului Național de Geriatrie și Gerontologie 2024, domnul Prof. Univ. Dr. Gabriel-Ioan Prada, Președinte SRGG, a avut amabilitatea de a ne acorda un interviu.
Ce aduce nou Congresul Naţional de Geriatrie şi Gerontologie de anul acesta? Ne puteţi spune câteva cuvinte despre principalele teme abordate anul acesta?
Anul acesta, 2024, dedicăm manifestarea ştiinţifică de geriatrie şi gerontologie, devenită deja o tradiţie în România, aniversării a 50 de ani de la primirea Doamnei Profesor Dr.Ana Aslan în rândurile Academiei Române. Este un moment foarte important deoarece, pe de o parte, reprezintă o recunoaştere naţională a contribuţiilor aduse de Doamna Academician Ana Aslan la dezvoltarea unui nou domeniu al medicinei în ţara noastră, iar pe de altă parte constituie un model demn de urmat pentru tânara generaţie de medici, un model de dăruire şi de pasiune dedicat stării de bine a oamenilor în vârstă, dar şi a celor pre-senescenţi. Doamna Academician Aslan şi-a dedicat întreaga activitate ameliorării calităţii vieţii vârstnicilor din ţara sa, dezvoltând a abordare multidimensională a problematicii acestei categorii populaţionale. Pe de o parte, a investigat mecanismele intime care conduc la procesul de îmbătrânire, apoi efectele la nivel de microorganism, precum şi impactul fenomenului de îmbătrânire la nivel de grupuri mari de persoane. Anul acesta avem ca invitaţi specialişti de marcă dintr-o serie de ţări europene. Profesor Mario Barbagallo, preşedintele secţiunii europene a International Association of Gerontology and Geriatrics, profesor de geriatrie din Italia care va susţine o temă legată de actualităţi privind vaccinarea la vârstnici. Profesor Suresh Rattan din Danemarca va avea o intervenţie legată de noutăţi şi provocări ale biogerontologiei. Profesor Timo Strandberg din Finlanda va expune rezultatele studiului EUROSAF reprezentând diverse aspect ale fibrilaţiei atriale la vârstnici în Europa. Profesor Giovanni Lamura va supune atenţiei principiile unei reforme recente a sistemului Italian de îngrijire pe termen lung a vârstnicilor fragili. Profesor Katarzyna Szczerbinska din Polonia va prezenta modelul polonez de gestionare a vârstnicilor cu afecţiuni oncologice. Profesor Nicolae Bodrug şi Conferenţiar Adriana Botezatu din Republica Moldova vor prezenta particularităţi ale abordării patologiei vârstnicilor. Profesor Dan Dumitraşcu, profesor de gastroenterologie din Cluj-Napoca, va expune o lucrare privind prevenţia cancerului digestiv la vârstnici, iar Profesor Dan Rădulescu, professor de cardiologie din Cluj-Napoca, va prezenta noutăţi privind terapia intervenţională a stenozei aortice la vârstnici. Va susţine o lucrare legată de actualităţi în gestionarea osteoporozei Doamna Prorector a UMF Carol Davila, preşedinte a Colegiului Medicilor Bucureşti şi renumit profesor de endocrinologie, Doamna Profesor Cătălina Poiană. De asemenea, Doamna Profesor Camelia Diaconu, preşedinte a Uniunii Medicale Balcanice şi profesor de medicină internă şi cardiologie, va prezenta deficite vitaminice la pacienţii cu diabet zaharat. Vor fi prezenţi cei mai importanţi reprezentanţi ai Geriatriei şi Gerontologiei din Bucureşti, Cluj-Napoca şi Iaşi.
Depresia este un subiect des întâlnit în ziua de azi. Consideraţi că este în mare parte subdiagnosticată în cazul vârstnicilor? Care sunt efectele pe care le are asupra stării de sănătate a acestora, mai ales a sănătăţii neurocognitive?
Depresia la vârstnici este dificil de diagnosticat deoarece se manifestă atipic, mai ales prin somatizări. Vârstnicul nu va relata că este trist, ci va afirma fie că prezintă cefalee, fie artralgii difuze, fie alte simptome care nu vor avea corespondent în examenul fizic. Din aceste motive diagnosticul depresiei este adesea întârziat şi tabloul clinic este pus pe seama unor afecţiuni somatice. Totuşi, este foarte important ca afecţiunea să fie identificată cât mai repede deoarece are un impact puternic asupra organismului vârstnicului. Depresia este factor de risc pentru boala Alzheimer şi alte tulburări neurocognitive, vârstnicii cu depresie dezvoltând afecţiuni degenerative neurocognitive într-o proporţie mai mare şi mai repede comparativ cu subiecţii de peste 65 de ani care nu au tulburări ale dispoziţiei. Mai mult, vârstnicii cu depresie prezintă infarct miocardic cu o frecvenţă mai mare comparativ cu subiecţii fără această tulburare de dispoziţie.
Cât de des întâlnite sunt tulburările cognitive în rândul persoanelor de vârsta a treia şi se poate controla evoluţia acestora prin terapie (medicamentoasă şi comportamentală)?
Prevalenţa tulburărilor neurocognitive creşte odată cu înaintarea în vârstă, atât în cazul bolii Alzheimer, cât şi în cazul altor demenţe. Dacă la 65 de ani circa 1 din 10 persoane prezintă o formă de tulburare neurocognitivă, la 85 de ani aproape jumătate au o astfel de afecţiune. Actualmente tratamentul acestor tulburări este complex, inclusiv medicamentos, şi există posibilitatea încetinirii evoluţiei lor. Deocamdată nu este disponibilă o terapie care să modifice evoluţia lor.
Care sunt cele mai mari provocări cu care vă confruntaţi ca medic geriatru? Şi care sunt provocările cu care se confruntă în general un medic geriatru la noi în ţară?
Cele mai mari provocări ale unui medic geriatru sunt reprezentate, pe de o parte, de complexitatea patologiei pacienţilor vârstnici, coexistenţa mai multor afecţiuni, de multe ori cu impact semnificativ asupra calităţii vieţii, fiind o regulă la această grupă populaţională. Pe de altă parte, la vârstnici există o serie de particulariţăti de manifestare a bolilor. Adesea, manifestarea este atipică şi silenţioasă, boli grave putând avea un tablou clinic foarte redus care de multe ori întârzie diagnosticarea. Acesta este un paradox deoarece ne-am aştepta ca vârstnicii, fiind fragili, să poată fi diagnosticaţi rapid. Mai există şi o serie de prejudecăţi, întâlnite la membrii de familie, dar şi la vârstnicii înşişi, conform cărora manifestările unor boli ar fi de fapt componente ale unei îmbătrâniri aşa-zis “normale”. O altă caracteristică este legată de faptul că patru sindroame, numite de Isaacs “giganţii geriatriei”, pot fi manifestarea aproape oricărei boli la vârstnici, ceea ce face dificil diagnosticul diferenţial. Cele patru sindroame descrise de Isaacs în anii ’60 sunt: sindromul de imobilizare, sindromul de instabilitate, sindromul de incontinenţă şi sindromul de afectare neurocognitivă.
Congresul EuGMS de la Valencia de anul acesta a avut ca temă “From Healthy Ageing to Complex Needs in Older Adults”. Credeţi că îmbătrânirea sănătoasă şi nevoile vârstnicului sunt un subiect tabu în România?
Îmbătrânirea sănătoasă şi nevoile vârstnicilor reprezintă o preocupare importantă atât a serviciilor medicale, cât şi a celor sociale din ţara noastră. Deocamdată ele sunt într-o continuă dezvoltare, cu restricţiile impuse de o serie de probleme, inclusiv financiare, o serie de studii demonstrând că persoanele de peste 65 de ani sunt principalele consumatoare de servicii medicale. Situaţia este explicabilă având în vedere complexitatea patologiei vârstnicilor.
Cum vedeţi abordarea “medicinei longevităţii” în România, un subiect des abordat în studiile de specialitate?
Un aspect foarte important al medicinei longevităţii este prevenţia. Se pune întrebarea: mai este posibilă profilaxia, prevenţia, la vârste înaintate? Răspunsul este pozitiv. Este necesară profilaxia evoluţiei bolilor cronice spre stadii mai avansate. Mai mult, este necesară prevenirea apariţiei complicaţiilor bolilor deja existente la vârstnici, precum şi profilaxia instalării unor afecţiuni noi. În acest context se impune refacerea reţelei de geriatrie la nivelul întregii ţări, a reţelei create în urmă cu aproximativ 50 de ani de către Doamna Academician Ana Aslan, o reţea care să ofere servicii medicale dedicate persoanelor vârstnice, un grup populational vulnerabil, cu nevoi specifice.
Ce proiecte are Societatea Română de Gerontologie şi Geriatrie în perspectivă?
Societatea Română de Gerontologie şi Geriatrie îşi propune în continuare să sprijine schimbul de informaţii în domeniul oferirii de servicii medico-sociale adaptate nevoilor persoanelor vârstnice, să disemineze cele mai bune practici identificate la nivel naţional şi internaţional. Una dintre modalităţi este reprezentată de sprijinirea organizării de manifestări ştiinţifice naţionale cu participare internaţională care să facă accesibile experienţele valoroase, medicilor şi cercetătorilor din ţara noastră. În acest context dorim să menţionăm că Societatea Română de Gerontologie şi Geriatrie va organiza, în perioada 26-28 Iunie 2025, Al 6-lea Congres European al International Association of Gerontology and Geriatrics – European Region la Bucureşti, România. Pe această cale dorim să transmitem o invitaţie de a participa tuturor medicilor şi cercetătorilor care sunt preocupaţi de problematica persoanelor vârstnice.
