Anemia feriprivă în practica medicului de familie

În România, în 2019, prevalența anemiei feriprive era de aproximativ 27%.
Principalele obiective ale monitorizării anemiei feriprive și promovarea prevenției acesteia sunt următoarele:

• de a oferi un instrument de evaluare a stării de sănătate a fiecărui copil;
• de a permite inițierea unei acțiuni eficiente ca răspuns la deficitul de Fe;
• de a conștientiza părinții despre modul în care prevenția anemiei feriprive alături de nutriție și activitatea fizică adecvate vârstei pot asigura dezvoltarea armonioasă a copilului.

Ca practicieni:

• știm cât de important este timpul alocat unei consultații,
• cunoaștem necesitatea și utilitatea prevenției,
• avem nevoie de informații sistematizate, ușor de transmis părinților.

Prevenția anemiei feriprive, funcție de valorile prag ale Hemoglobinei și ale Feritinei (reflectă starea depozitelor de fier) se face, funcție de vârstă, printr-o dietă adecvată și utilizarea preparatele de fier bi-sau trivalent.
Vă prezint, pentru început, informații despre repere nutriționale care pot fi transmise cu ușurință, într-un timp scurt părinților, contribuind la o mai bună comunicare cu aceștia. (conform Tabel1.)

În completarea acestor informații prezint câteva noțiuni de gastrotehnie care să permită părinților să gătescă astfel în cât să păstreze cât mai mult din calitățile nutriționale ale preparatelor ce le oferă copiilor.

1. Alimentele enumerate – pentru a-și păstra calitățile nutriționale – se prepară cu adaos minim de zaharuri, grăsimi saturate sau sodiu.(1) *La temperaturi mai mari de 37°C, grăsimile se descompun în glicerină şi acizi graşi, ducând la formarea unor produși toxici. Pentru evitarea apariţiei acestora se recomandă fierberea înăbuşită într-un amestec de apă şi grăsime – apa protejează lipidele, micşorând capacitatea lor de a absorbi oxigenul. Se reduce astfel cantitatea de produşi nocivi.(3)
2. Sunt incluse unele alimente și băuturi fortificate. Pe piață pot exista și alte opțiuni fortificate, dar nu toate alimentele fortificate sunt bogate în nutrienți.(1,2)
3. Consumul cronic de alimente îmbogăţite cu zinc poate determina scăderea absorbţiei cuprului şi fierului.(2)
4. Porțiile enumerate nu sunt porții recomandate. Porțiile standard furnizează cel puțin 1,8 mg de fier.(1) *Mineralele, spre deosebire de vitamine, nu sunt distruse de căldură, lumină, agenţi oxidanţi sau pH. Biodisponibilitatea mineralelor este influenţată în mare parte de procesele de măcinare, înmuiere, gătit, germinare, fermentare şi prelucrare termică. Congelarea timp de şase luni a legumelor gătite nu a avut niciun efect asupra disponibilităţii fierului sau zincului, conform unor studii clinice.(3) Biodisponibilitatea mineralelor este afectată de prelucrarea termică prin schimbarea solubilităţii acestora – ex: gătitul/coacerea pot distruge acidul ascorbic şi anulează efectul acestuia asupra absorbţiei fierului.(3)
5. Un tratament termic ridicat, în special de lungă durată, afectează proteinele, aminoacizii, vitaminele, lipidele, glucidele şi sărurile minerale.(3)
6. Ambalarea și păstrarea alimentelor în condiții improprii poate duce la pierderea de substanțe nutritive și componente bioactive.(3)

Interesul crescut pentru alimentația vegetariană sau raw vegană justifică o detaliere a surselor de fier exclusiv din vegetale, conform tabelului 2.

1. alimente bogate în fier se consumă alături de alimente bogate în vitamina C (ajută la îmbunătățirea absorbției);
2. alimente bogate în calciu pot împiedica absorbția fierului;
3. chia nu are gust, se consumă doar de 2-3 ori pe săptămână; crește lactația;
4. nucile și semințele se păstrează la frigider pentru a nu râncezi și pentru a fi ferite de insecte.

Preparatele pe bază de fier utilizate în practica curentă în prevenția anemiei feriprive sunt numeroase și permit alegerea, de către medicul de familie, a produsului potrivit micuțului pacient. În tabelul 3 sunt prezentate aceste preparate cu particularități ale modului de administrare, ale interacțiunilor alimentare și medicamentoase, precum și cu contraindicațiile și reacțiile adverse care pot să apară.

Bibliografie

1. www.dietaryguidelines.gov/resources/2020-2025- dietary-guidelines-online-materials/food-sources- select-nutrients/food-1
2. Alimente fortificate şi impactul asupra sănătăţii consumatorilor. Daniela Hagiu, Oana Mihai, Magdalena Mititelu First published: 06 martie 2021 Editorial Group: MEDICHUB MEDIA DOI: 10.26416/FARM.198.1.2021.4355 www.medichub.ro/reviste-de-specialitate/farmacist-ro/alimente-fortificate-si-impactul-asupra-sanatatii-consumatorilor-id-4355-cmsid-62
3. Modificări fizico-chimice suferite de nutrienţii din alimente în timpul depozitării şi procesării termice. Camelia Chircă, Oana Cristina Croitoru, Magdalena Mititelu. First published: 23 noiembrie 2020. Editorial Group: MEDICHUB MEDIA. DOI: 10.26416/Farm.197.6.2020.4531
4. www.medichub.ro/reviste-de-specialitate/farmacist-ro/modificari-fizico-chimice-suferite-de-nutrientii-din-alimente-in-timpul-depozitarii-si-procesarii-termice-id-4031-cmsid-62
5. www.webmd.com/vitamins-and-supplements/features/iron-supplements#1
6. https://ods.od.nih.gov/factsheets/Iron-HealthProfessional/
7. https://www.myfooddata.com/articles/food-sources-of-iron.php
8. http://www.nutritionaustralia.org/national/resource/iron
9. https://www.sciencefocus.com/nature/top-10-what-are-the-top-foods-high-in-iron/
10. ClasificareATC – https://mediately.co/ro/atcs/B03A/preparate-cu-fier
11. Ferrous sulfate versus iron polymaltose complex for treatment of iron deficiency anemia in children Ankur Vikas Bopche 1, Rashmi Dwivedi, Rakesh Mishra, G S Patel https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/19430060/
12. Efficacy, Tolerability, and Acceptability of Iron Hydroxide Polymaltose Complex versus Ferrous Sulfate: A Randomized Trial in Pediatric Patients with Iron Deficiency Anemia Beril Yasa, Leyla Agaoglu and Emin Unuvar https://www.hindawi.com/journals/ijpedi/2011/524520/
13. Tolerability of different oral iron supplements: a systematic review María Jesús Cancelo-Hidalgo 1, Camil Castelo-Branco, Santiago Palacios, Javier Haya-Palazuelos, Manel Ciria-Recasens, José Manasanch, Lluís Pérez-Edo https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/23252877/
14. Ferrous sulfate supplementation causes significant gastrointestinal side-effects in adults: a systematic review and meta-analysis
15. https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/25700159/
16. Iron(III)-hydroxide polymaltose complex in iron deficiency anemia / review and meta-analysis Jorge E Toblli 1, Reto Brignoli
17. https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/17691593/
18. Effects of iron(II) salts and iron(III) complexes on trace element status in children with iron-deficiency anemia Eser Yildirim Sözmen 1, Kaan Kavakli, Bilin Cetinkaya, Yasemin Delen Akçay, Deniz Yilmaz, Yeşim Aydinok https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/12907830/
19. Serum and hair levels of zinc, selenium, iron, and copper in children with iron-deficiency anemia Metin Kaya Gürgöze 1, Ali Olçücü, A Denizmen Aygün, Erdal Taskin, Mehmet Kiliç https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/16943594/
20. The role of copper, molybdenum, selenium, and zinc in nutrition and health S Chan , B Gerson, S Subramaniam https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/9891606/