Interviu realizat cu doamna Dr. Daniela Jitaru, Președinte al Asociaţiei de Medicină de Laborator din România, cu ocazia unei noi ediții a Conferinței Naţionale a AMLR
În calitate de Președinte al Asociației de Medicina de Laborator din România, vă rugăm să ne comunicați care este strategia AMLR pentru acest an. Ce proiecte aveți în desfășurare și câte dintre proiectele stabilite anul trecut au fost implementate?
Anul 2026 este pentru AMLR un an de consolidare și de continuitate, în care capitalizăm inițiativele lansate în 2024–2025 și le ducem la un nou nivel. Strategia noastră are trei axe majore: dezvoltare profesională, calitate și acreditare, respectiv digitalizare și internaționalizare.
Pe componenta de dezvoltare profesională, pilonul central este cea de-a 17-a Conferință Națională a AMLR, organizată la Târgu Mureș, în perioada 27–29 mai 2026, în colaborare cu UMFST „George Emil Palade” și cu celelalte universități de medicină din centrele universitare mari, având ca societăți partenere Societatea Română de Microbiologie și Societatea Română de Hematologie. Continuăm, de asemenea, programele de educație continuă, școlile de vară, atelierele tematice și proiectele dedicate tinerilor medici inițiate în 2025, precum Programul de Mentorat „Generația Viitoare”.
În zona calității, extindem schemele de evaluare externă și sprijinim laboratoarele în implementarea și menținerea standardului SR EN ISO15189, în linie cu recomandările europene. Ne-am propus ca, până la finalul anului, un număr semnificativ de laboratoare să fie incluse în programele de control interlaboratore coordonate sau susținute de AMLR.
Dimensiunea digitală vizează finalizarea și utilizarea curentă a platformei online AMLR pentru înscrieri la manifestări, acces la resurse educaționale, comunicare cu membrii și derularea cursurilor de e-learning. În același timp, menținem și întărim parteneriatele internaționale prin IFCC, EFLM și Federația de Laboratoare Clinice Balcanice, astfel încât o parte cât mai mare din proiectele propuse pentru 2025–2026 să fie implementate sau cel puțin contractate până la sfârșitul acestui an.
Medicina de laborator traversează o perioadă de transformare rapidă, cu progrese spectaculoase, în care automatizarea și inteligența artificială schimbă deja practica de zi cu zi. Ce progrese în domeniile de vârf ale medicinei de laborator s-au înregistrat în ultima perioadă?
În ultimii ani am trecut de la automatizare „clasică” la platforme integrate, extrem de robotizate, care acoperă întreg fluxul de lucru – de la recepția probelor, la analiză și validare. Acest lucru se traduce în timpi de răspuns mai scurți, trasabilitate completă și reducerea semnificativă a erorilor preanalitice și analitice.
Inteligența artificială începe să fie integrată în mod concret în activitatea de laborator, în special în morfologia hematologică, imagistica digitală și interpretarea datelor complexe, unde algoritmii ajută la trierea rapidă a cazurilor și la identificarea pattern-urilor subtile pe care ochiul uman le-ar putea trece cu vederea. Aceste instrumente nu înlocuiesc expertiza medicului, ci o amplifică, permițându-i să se concentreze pe cazurile dificile și pe deciziile clinice cu impact major.
În biologia moleculară și genetică, programele naționale de oncologie și subprogramele dedicate hemopatiilor maligne sau testării genetice au făcut posibilă dezvoltarea unor platforme de secvențiere, citogenetică și de diagnostic avansat în tot mai multe centre, ceea ce deschide drumul către tratamente cu adevărat personalizate. De asemenea, se afirmă din ce în ce mai clar diagnosticul bazat pe biomarkeri multipli și pe „liquid biopsy”, cu potențial de a detecta boala în stadii tot mai precoce.
AMLR a lansat Programul de Mentorat Generația Viitoare, prin care tinerii sunt ghidați direct de specialiști cu experiență. Cum funcționează acesta? Ce alte proiecte de susținere a tinerilor medici ai acestei specialități aveți?
Programul de Mentorat „Generația Viitoare” a fost gândit ca un cadru structurat în care un tânăr medic sau rezident în medicina de laborator are, pentru o perioadă definită, un mentor – un specialist cu experiență, implicat activ în activitate clinică, didactică sau de cercetare. Procesul pornește de la o etapă de selecție și „matching”, în care încercăm să aliniem interesele profesionale ale mentee-ului cu expertiza mentorului.
Ulterior, se stabilește un plan individual, ce poate include: clarificarea parcursului profesional, alegerea unei direcții de supraspecializare, implicarea în proiecte de cercetare, pregătirea pentru susținerea de prezentări și publicații sau chiar sprijin în elaborarea tezei de doctorat. Întâlnirile au loc atât online, cât și față în față, mai ales în marja conferințelor AMLR sau a altor manifestări științifice.
Pentru tineri, AMLR derulează și alte inițiative: Școala de Vară AMLR, sesiuni științifice dedicate „Young Scientists”, premii pentru cele mai bune lucrări, burse de mobilitate în laboratoare de referință și facilitarea accesului la rețelele EFLM și IFCC, unde există structuri specifice pentru tinerii profesioniști. Aceste programe urmăresc nu doar transmiterea de cunoștințe, ci și ancorarea într-o comunitate profesională activă, în care dialogul între generații este real și constant.
Vorbiţi-ne, vă rugăm, despre implicarea societăţilor partenere în activitatea AMLR, cât şi despre participarea internaţională a AMLR?
AMLR a mizat încă de la început pe colaborarea interdisciplinară și pe parteneriate solide cu alte societăți profesionale. În mod tradițional, colaborăm îndeaproape cu Societatea Română de Microbiologie și Societatea Română de Hematologie, care sunt și parteneri științifici ai conferințelor noastre naționale. De asemenea, suntem în dialog cu societățile de genetică medicală, anatomie patologică, oncologie și alte specialități conexe, pentru a asigura coerență pe întreg traseul de diagnostic.
La nivel internațional, AMLR este membru al International Federation of Clinical Chemistry and Laboratory Medicine (IFCC) și al European Federation of Clinical Chemistry and Laboratory Medicine (EFLM), ceea ce ne permite să participăm activ în comisii științifice, grupuri de lucru și inițiative de armonizare a practicii de laborator la nivel european. În plus, prin Federația de Laboratoare Clinice Balcanice, România are un rol important în rețeaua regională, iar faptul că am găzduit în 2025 întâlnirea Federației împreună cu conferința națională AMLR a întărit această poziționare.
Participarea internațională se concretizează atât prin prezența unor invitați străini la manifestările noastre, cât și prin contribuțiile cercetătorilor români la congrese, ghiduri și proiecte multicentrice. Revista Română de Medicină de Laborator, indexată Clarivate Analytics, este un instrument esențial în această deschidere, oferind o platformă pentru publicarea și vizibilitatea internațională a rezultatelor obținute în laboratoarele din România.
La final, am dori să ne spuneți câteva cuvinte despre implicarea dumneavoastră, ca și coordonator al Subprogramului de diagnostic și de monitorizare a afecțiunilor hematologice maligne, în proiectele de cercetare medicală.
Coordonarea Subprogramului de diagnostic și monitorizare a afecțiunilor hematologice maligne înseamnă, în primul rând, responsabilitatea de a asigura accesul pacienților la investigații de înaltă performanță – imunofenotipare, citogenetică, FISH, biologie moleculară – esențiale pentru diagnosticul corect, clasificarea riscului și monitorizarea răspunsului la tratament. În practică, aceasta presupune atât coordonarea tehnică și organizatorică a activității de laborator, cât și dialog permanent cu clinicienii hemato-oncologi.
Pe componenta de cercetare, subprogramul oferă un cadru valoros pentru proiecte multicentrice privind boala minimă reziduală, profilul genetic al hemopatiilor maligne, răspunsul la terapii țintite și evaluarea factorilor prognostici. Accesul sistematic la date și probe biologice, în condiții de etică și reglementare, permite dezvoltarea de studii care se înscriu în obiectivele Planului Național de Combatere și Control al Cancerului, inclusiv în ceea ce privește implementarea medicinei personalizate în hemato-oncologie.
La nivel instituțional, rolul meu este de a construi punți între laborator, clinicieni și factorii de decizie – de la structurile CNAS și ale Ministerului Sănătății, până la partenerii academici – astfel încât rezultatele cercetării să fie rapid convertite în practică, iar programele naționale să susțină tehnologiile moderne de diagnostic de care pacienții au nevoie.
