Baby blues și Mommy brain

Sarcina este un fenomen complex care presupune schimbări importante pe plan fiziologic, somatic, social-relaţional și nu în ultimul rând pe plan psihologic, așa cum este perioada Baby blue la majoritatea proaspetelor mămici. Schimbările includ aspectul corpului, psihismul, afectivitatea și sexualitatea femeii, astfel că sarcina trebuie considerată un fenomen bio-psiho-social complex în care modificările somatice sunt însoțite de schimbări cu caracter psihologic și de schimbări în interacțiunile cu partenerul/familia. Dacă modificările hormonale pregătesc viitoarea mămică pentru nașterea unui copil sănătos și pentru alăptarea lui, modificările structurale ale creierului din timpul sarcinii și precoce postpartum asigură dezvoltarea abilităților necesare creșterii armonioase a copilului.

Dincolo de serviciile medicale acordate gravidei, lăuzei, este necesar în momentul de față, ca medici de familie, să putem consilia viitoarea mămică în special, dar și partenerul/familia cu privire la modificările induse de sarcină și naștere și rolul lor pentru dezvoltarea unui produs de concepție sănatos și creșterea armonioasă – fizică, psihică și emoțională – a sugarului/copilului.

Pentru început vă propun un follow up
Repere generale
Studiile desfășurate în ultimi ani, care au avut ca scop scanarea RMN a creierului femeilor, au arătat:

• remodelarea dramatică a regiunilor creierului care guvernează emoțiile, memoria, comportamentul și eficiența transferului de informații funcție de creșterea și scăderea hormonilor sexuali în timpul ciclului menstrual,
• morfologia și arhitectura funcțională a creierului sunt modelate de ciclurile hormonilor sexuali,
• substanța cenușie reglează emoția, învățarea și memoria; substanța albă face schimb de informații și conectează diferite regiuni ale materiei cenușii.

Hipocampul, centrul cognitiv al creierului, care conține atât substanță cenușie, cât și substanță albă este situat într-o regiune dens populată de receptori pentru hormoni sexuali. El răspunde fie prin creșterea volumului, ceea ce se traduce prin dezvoltarea de noi abilități, fie se micșorează, așa cum se întâmpla, precoce, în demență, în special în boala Alzheimer.
Sarcina este o perioadă în care hormonii prezentați în tabelul 1 se află într-un adevărat “dans”, influențându-se reciproc (1).
Nașterea transformă acest „dans” al hormonilor într-un adevărat „carusel” care dureză pînă la restabilirea echilibrului hormonal.
Bucuria familiei la venirea pe lume a noului membru poate fi, uneori, presărată cu lacrimile mamei, aparent fără motiv! (2-5)

Mama și tata
BABY BLUES (zilele cu plâns) este consecința modificărilor hormonale care apar imediat după naștere, cu debut, în general, între ziua 3 și ziua 10:

• nivelurile de estrogen și progesteron scad, scăderea este atât de importantă încât afectează echilibrul emoțional al proaspetei mămici care se simte neliniștită, iritată, obosită, temătoare în fața propriului copil,
• nivelul de prolactină crește, favorizând lactația,
• nivelul de oxitocină “hormonul fericiri” crește, stimulând lactația,
• nivelul hormonilor tiroidieni se poate modifica influențând apetitul, accentuînd starea de oboseală și iritabilitatea.

Baby blues este o perioadă firească post-partum, experimentată de aproximativ 80% dintre mămici!
Deși restabilirea echilibrului hormonal durează pînă la opt luni, simptomatologia dispare spontan și total în cîteva zile.
Persistența ei după 3-4 săptămâni indică o evoluție spre depresie post-partum care necesită intervenție psihologică de specialitate (2-5).

MOMMY BRAIN (6-9) În perioada postpartum timpurie, creierul matern (materia cenușie) suferă modificări în mai multe regiuni precum hipotalamus, amigdala, lobul parietal și cortexul prefrontal cu semne de amnezie, deficit cognitiv ușor sau probleme emoționale (anxietate, depresie postnatală). “Creierul face spațiu pentru noua prioritate: copilul! Lista de cumpărături trece în plan secund” (Moriah Thomason, Barakett profesor asociat de psihiatrie pentru copii și adolescenți la New York University School of Medicine).
În hipocamp (rol cheie în memorie și învățare) pierderea materiei cenușii duce la o recalibrare sinaptică (de natură adaptativă) – unele conexiuni sunt eliminate pentru a facilita apariția de noi conexiuni – cu scopul de a descoperi dorințele și nevoile copilului. Aceste modificări permit proaspetelor mămici să diferențieze mai multe detalii, de la diferențe minime de culoare la plânsul/strigătele distinctive ale bebelușilor dar și să depășească/învingă evenimente stresante. “Avantajele cognitive pe care le au proaspetele mămici sunt ceva ca o super-putere.” (Valeria Tucker Miller, Universitatea Purdue). Studiul desfășurat (6) a evidențiat că timpii de reacție ai mamelor au fost mai buni decât ai femeilor care nu au născut, deși proaspetele mame erau cu pâna la 10 ani mai în vârstă!

Amigdala crește în timpul sarcinii și postpartum; ea are mulți receptori pentru oxitocină. Nivelurile ridicate de oxitocină au fost identificate la mame foarte implicate, hipersensibile la nevoile bebelușului lor.
Creșterea în volum a cortexului prefrontal îmbunătățește capacitatea de planificare, învățarea și reglează emoțiile. La nivelul lobului parietal se dezvoltă empatia, în timp ce creșterea în volum a lobului temporal ajută mamele să înțeleagă indiciile transmise de bebeluși prin plâns, alte sunete sau modificările de culoare.
Recalibrarea sinaptică și modificările de volum ale materiei cenușii îmbunătățesc auzul, văzul, procesarea emoțiilor și capacitatea de decizie.
Reduceri ale materiei cenușii din creier, în regiunile responsabile de cunoașterea socială, sunt prezente și la 2 ani după naștere, ceea ce sugerează că a avea un copil poate duce la modificări structurale permanente ale creierului.
“Este perfect logic ca mamele care au adus copii pe lume trebuie să proceseze mai mulți stimuli: atât pentru propria supraviețuire cât și pentru copil. Asta în timp ce continuă cu toate celelalte sarcini care au fost necesare înaintea veniri pe lume a copiilor.” (Valeria Tucker Miller, Universitatea Purdue).

Mommy brain poate dura aproximativ doi ani
Paternitatea Modificările materiei cenușii din creierul taților (10-11) a fost, de asemenea, analizat. Autorii au descoperit că deși nu au avut aceleași schimbări ca proaspetele mame, apar unele modificări structurale induse de parenting legate de activitatea creierului în domeniile de vigilență, recompensă, înțelegere socială, empatie cognitivă și motivație. Gradul de plasticitate a creierului la tați poate fi legat de cât de mult interacționează cu copilul lor.

Concluzii
Ca medici de familie cu practică pediatrică, pentru o bună îngrijire în familie a micuților pacienți, avem nevoie de noi cunoștințe interdisciplinare și neuroștiințele fac parte dintre ele.

Bibliografie

1. Pratap Kumar, Navneet Magon – Hormones in pregnancy https://pmc.ncbi.nlm.nih.gov/articles/PMC3640235/
2. Merriam-Webster.com Dictionary, Merriam-Webster, https://www.merriam-webster.com/dictionary/baby%20blue. Accessed 15 Feb. 2025.
3. Barton Schmitt MD, FAAP Postpartum Blues – Normal American Academy of Pedriatics https://publications.aap.org/patiented/article-abstract/doi/10.1542/ppe_schmitt_409/197750/Postpartum-Blues-Normal?redirectedFrom=fulltext
4. Perinatal Mental Health Overview American Academy of Pedriatics https://www.aap.org/en/patient-care/perinatal-mental-health-and-social-support/?srsltid=AfmBOopiVg1P0ASf-D2PzFt2rHUj3sCC5trNu0pf2RAK4–tNwBU3lx7
5. Understanding Motherhood and Mood – Baby Blues and Beyond, link: https://www.healthychildren.org/English/ages-stages/prenatal/delivery-beyond/pages/Understanding-Motherhood-and-Mood-Baby-Blues-and-Beyond.aspx
6. Valeria Tucker Miller Does ‚mommy brain’ last? Study shows motherhood does not diminish attention https://www.purdue.edu/newsroom/archive/releases/2020/Q2/does-mommy-brain-last-study-shows-motherhood-does-not-diminish-attention.html
7. E. Hoekzema, E. Barba- Müller, C. Pozzobon, M. Picado, F. Lucco, D. García-García, J.C. Soliva, A. Tobeña, M. Desco, E.A. Crone, A. Ballesteros, S. Carmona, O. Vilarroya (2017). Pregnancy leads to long-lasting changes in human brain structure. Nature Neuroscience 20(2): 287-296. https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/27991897
8. E. Hoekzema, H. van Steenbergen, M. Straathof, A. Beekmans, I.M. Freund, P.J.W. Pouwels, E.A. Crone (2022). Mapping the effects of pregnancy on resting state brain activity, white matter microstructure, neural metabolite concentrations and grey matter architecture. Nature Communications 13: 6931. https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/36414622/
9. Susana Carmona Cañabate, Gregorio Marañón Imaging study details changes in a woman’s brain during and after pregnancy https://sciencemediacentre.es/en/imaging-study-details-changes-womans-brain-during-and-after-pregnancy
10. Lee T Gettler 1, Thomas W McDade, Alan B Feranil, Christopher W Kuzawa Longitudinal evidence that fatherhood decreases testosterone in human males https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/21911391/
11. Magdalena Martínez-García, María Paternina-Die, Sofia I Cardenas, Oscar Vilarroya, Manuel Desco, Susanna Carmona, Darby E Saxbe, First-time fathers show longitudinal gray matter cortical volume reductions: evidence from two international samples https://academic.oup.com/cercor/article/33/7/4156/6691667?login=false