Bolile infecțioase latente reprezintă un pericol invizibil, dar screeningul are un rol crucial în identificarea bolilor înainte de apariția simptomelor definitorii

Interviu realizat cu Doamna Prof. Univ. Dr. Voichiţa Lăzureanu – Universitatea de Medicină și Farmacie „Victor Babeș” din Timișoara, Spitalul Clinic de Boli Infecţioase şi Pneumoftiziologie „Dr. Victor Babeş”, Timișoara, Președintele Conferinţei Naţionale de Boli infecţioase 2025, Timișoara

Stimată Doamnă Profesor Voichiţa Lăzureanu, care vor fi temele centrale din cadrul Conferinţei Naţionale de Boli Infecţioase ce va avea loc în perioada 14-16 Mai 2025, la Timişoara?
Conferințele naționale de boli infecțioase abordează anual teme de mare actualitate, reflectând provocările din domeniul sănătății publice și al medicinei infecțioase. Temele centrale pentru Conferinţa Naţională de Boli Infecţioase ce va avea loc în perioada 14-16 Mai 2025, la Timişoara, vor fi:
1. Pandemii și remergența infecțiilor virale:
• Lecții din COVID-19: managementul viitoarelor epidemii, vaccinare, imunizare pe termen lung;
• Noi amenințări virale: gripă aviară, rujeola, virusuri respiratorii emergente (ex: RSV), Monkeypox.
2. Rezistența la antibiotice (AMR) și infecții bacteriene complexe:
• Strategii naționale și globale de combatere a rezistenței la antibiotice;
• Infecții nosocomiale cu germeni rezistenți: MRSA, Klebsiella carbapenem-rezistent, pseudomonas aeruginosa carbapenem-rezistent;
• Noi antibiotice.
3. Infecții cronice virale:
• HIV/AIDS: noi tratamente, prevenție (PrEP), eliminarea transmiterii;
• Hepatite virale (B, C): eliminarea ca problemă de sănătate publică.
4. Infecții asociate sistemului medical:
• Infecții post-operatorii;
• Infecții cu clostridioides difficile.
5. Managementul infecțiilor la pacienții imunocompromiși.
6. Sănătate publică și politici
infecțioase:
• One Health: interconexiunea dintre sănătatea umană, animală și a ecosistemelor;
• Pregătirea pentru următoarea criză sanitară;
• Monitorizarea și controlul infecțiilor în comunitate;
• Efectele schimbărilor climatice asupra bolilor.
Conferința va explora atât provocările actuale (rezistența la antimicrobiene, reemergența unor boli), cât și soluții inovatoare (vaccinare, tehnologii diagnostice). Subiectele vor fi abordate din perspectiva clinică, de cercetare și de politică publică, cu accent pe colaborarea interdisciplinară.

Cât de important este sistemul imunitar privind impactul infecţiilor virale şi bacteriene asupra organismului?
În fiecare clipă, corpul nostru este asaltat de numeroși invadatori microscopici şi macroscopici – virusuri, bacterii, ciuperci, paraziți, etc. Însă, în majoritatea cazurilor, nu simțim aceste atacuri datorită sistemului imunitar, gardianul neobosit care ne protejează zi și noapte. Acest sistem complex este esențial pentru supraviețuire, fiind prima și cea mai importantă linie de apărare împotriva bolilor.
În era pandemiilor şi a apariției tulpinilor rezistente și multirezistente de germeni, sistemul imunitar rămâne cea mai sofisticată armă a corpului uman împotriva microorganismelor. Rolul său nu se limitează la simpla apărare pasivă, ci implică o coordonare complexă de mecanisme care diferențiază prietenul de dușman, neutralizează amenințările și asigură o memorie imunologică vitală pentru prevenirea bolilor viitoare.
Imunitatea noastră se adaptează continuu la noile provocări: învață să recunoască noii germeni, dezvoltă mecanisme de apărare împotriva microorganismelor rezistente, construiește memorie împotriva bolilor întâlnite anterior.
Sistemul imunitar nu este doar un „luptător”, ci un reglator al sănătății pe termen lung. În contextul în care infecțiile rămân una dintre principalele cauze de morbiditate globală, educația publică privind întărirea imunității prin metode accesibile (vaccinare, stil de viață sănătos) ar trebui să fie prioritară în orice politică de sănătate. 

Care sunt terapiile inovatoare recente în bolile infecțioase?
Domeniul bolilor infecțioase evoluează rapid, cu noi terapii care schimbă paradigma tratamentului. Iată cele mai promițătoare abordări:
1. Terapii cu Anticorpi Monoclonali:
• Împotriva COVID-19: Sotrovimab și Evusheld (profilaxie pentru imunocompromiși);
• Împotriva Virusului Respirator Sincițial (RSV): Nirsevimab (pentru protecția sugarilor);
• Împotriva Malariei: Anticorpi monoclonali în studii avansate pentru prevenție.
2. Terapiile Fagice (virusuri care distrug bacterii) reprezintă o alternativă la antibiotice pentru infecții cu bacterii multirezistente.
3. Molecule Antimicrobiene Noi
Antibiotice noi:
• Cefiderocol (împotriva bacteriilor Gram-negative rezistente).
4. Probiotice Terapeutice și Terapii Microbiene:
• „Transplante” de microbiom pentru infecții intestinale recurente (C. difficile);
• Bacterii modificate care combat patogenii în intestine.
5. Nanotehnologie în Tratamentul Infecțiilor:
• Nano-particule care transportă antibiotice direct în zonele infectate;
• Pansamente cu nanoparticule de argint pentru infecții ale rănilor.
6. Imunoterapii pentru Infecții Cronice:
• Terapii care reactivează sistemul imun împotriva HIV, HBV (hepatită B);
• Vaccinuri terapeutice pentru a controla infecții persistente.
Aceste terapii reprezintă o revoluție în medicina infecțioasă, oferind soluții personalizate și mai puțin toxice. Pacienții beneficiază de:
• Tratamente mai precise (cu mai puține efecte secundare);
• Opțiuni pentru infecții rezistente (unde antibioticele clasice eșuează);
• Abordări preventive (vaccinuri mai eficiente).

Cum afectează prionii organismul?
Prionii sunt agenți infecțioși unici – nu sunt nici virusuri, nici bacterii, ci proteine malformate care provoacă boli neurologice devastatoare.
Mecanismul de acțiune: prionii se acumulează în neuroni, provocă degradări microscopice în țesutul cerebral (aspect „spongios”), distrug progresiv memoria, coordonarea și funcțiile vitale. Efecte vizibile ale infecției cu prioni sunt: demență rapid progresivă, pierdere de echilibru și coordonare (ataxie), mioclonii, comă și deces (în 100% din cazuri).
Prionii sunt extrem de periculoși deoarece: au perioade lungi de incubație – simptomele pot apărea după decenii, sunt extrem de rezistenți – supraviețuiesc sterilizării, radiațiilor și enzimelor, nu avem tratament sau vaccin și toate bolile prionice sunt mortale.
Se transmit prin:
• Alimentație (carne infectată – ex: vCJD);
• Instrumente chirurgicale contaminare (neurochirurgie);
• Hormoni de creștere extrași din glande pituitare (cazuri istorice);
• Genetic (mutații în gena PRNP).
Concluzie:
Prionii rămân una dintre cele mai misterioase și cumplite infecții, fiind o amenințare persistentă și permanentă, fără terapii disponibile. Cercetările se concentrează pe: biomarkeri pentru diagnostic timpuriu, medicamente care blochează agregarea prionilor, măsuri de sterilizare avansată în spitale.
Măsuri de precauție pe care putem să le luăm sunt: evitarea consumului de carne crudă, controlul permanent al cărnii prin rețelele de medicină veterinară și direcțiile de sănătate publică, utilizarea strictă a protocoalelor de sterilizare în medicină.

Unele boli infecțioase pot să rămână asimptomatice până în faza lor finală. Screeningul poate avea un rol determinant în acest caz?
Bolile infecțioase sunt adesea percepute ca afecțiuni care declanșează simptome evidente, dar realitatea este mai complexă: multe dintre ele pot evolua în tăcute, fără semne clinice, până când ating faze avansate și greu de tratat. Această caracteristică le face deosebit de periculoase, deoarece persoanele afectate pot răspândi patogenii fără să știe și pot ajunge la medic prea târziu. În acest context, screeningul medical devine un instrument vital pentru detectarea precoce a infecției și prevenirea complicațiilor și a decesului.
Unele virusuri și bacterii au perioade lungi de incubație sau pot fi ținute sub control temporar de sistemul imunitar fără a provoca simptome. Exemple clasice includ:
• HIV/SIDA – poate progresa ani de zile fără semne evidente;
• Hepatita B și C – pot deteriora funcțiile ficatului în tăcere, ducând la ciroză sau cancer hepatic;
• Tuberculoza latentă – bacterii inactive care se pot reactiva brusc și determina tuberculoza active;
• HPV (papilomavirusuri umane) – pot cauza cancer cervical la femei după ani de infecție neobservată.
Fără teste specifice, aceste boli pot trece neobservate până când provoacă leziuni ireversibile.
Screeningul are un rol crucial în identificarea bolilor înainte de apariția simptomelor definitorii. Beneficii cheie ale acestui screening sunt:
• diagnostic precoce: boala nu progresează prea mult și tratamentul este mai eficient;
• prevenirea transmiterii: persoanele conștiente de infecție pot lua măsuri pentru a nu infecta alte persoane;
• reducerea costurilor: tratarea unei boli în fază avansată este mult mai scumpă decât gestionarea timpurie.
Prevenția este cheia, bolile infecțioase latente reprezintă un pericol invizibil, dar screeningul poate face diferența dintre viață și deces. Investiția în programe de depistare nu doar salvează vieți, ci reduce și povara asupra sistemului de sănătate. Așadar, prevenția prin verificări medicale periodice (screening) ar trebui să devină o prioritate atât pentru autorități, cât și pentru fiecare individ.