„Cel mai important proiect al SRMI este continuarea activității educative a societății“

În perioada 3-6 aprilie se desfășoară o nouă ediție a Congresului Naţional al SRMI la Călimăneşti-Căciulata. Cu această ocazie, stăm de vorbă cu domnul Prof. Univ. Dr. Ion Bruckner, Președintele Societății Române de Medicină Internă.

An de an, Congresul Naţional al SRMI revine cu actualități științifice și terapeutice. Vă rugăm să ne comunicați cu ce teme de interes ne întâmpină ediţia din acest an și ce personalități ale lumii medicale românești și nu numai, vor fi prezente la această prestigioasă manifestare.
Câmpul de interes al medicinei interne este foarte vast, ceea ce explică și apariția specialităților medicale. Nimeni nu mai poate acoperi toată informația care apare permanent în diverse domenii. Pe de altă parte, orice medic care îngrijește bolnavi (nu cei ce practică o tehnică) trebuie să cunoască progresele din diferite domenii. Congresul de Medicină Internă are acest lucru ca obiectiv principal: să pună la dispoziția practicienilor progresele din diferite domenii. Nu pot să enumăr nume de personalități, deoarece, la fel ca în fiecare an, aș putea să nedreptățesc pe unii nenumindu-i și nu vreau să fac acest lucru, dar nu pot să îi enumăr pe toți. Avem peste 100 de vorbitori din toate centrele universitare din țară, dar și invitați din străinatate.

Ce acțiuni de educație medicală aveți în vedere pentru îmbogățirea cunoștințelor medicilor interniști pe parcursul acestui an și ce proiecte are SRMI în parteneriat cu alte societăți profesionale?
În cadrul Congresului avem tradiționalele cursuri precongres adresate medicilor tineri (și nu numai). În cursul anului organizăm minim 10 – 12 reuniuni – simpozioane, conferințe – de 1 până la 3 zile pe teme de actualitate medicală, multe împreună cu alte societăți științifice de profil.
De asemeni, organizăm școlile de medicină internă, de vară și de iarnă, adresate medicilor rezidenți.

Sectorul sănătății se confruntă cu provocări semnificative, inclusiv deficit de personal, creșterea costurilor, îmbătrânirea populației și impactul crizei climatice. Credeți că transformarea digitală oferă instrumentele necesare pentru a aborda aceste probleme, îmbunătățind eficiența operațională, îngrijirea pacienților și sustenabilitatea?
Ați menționat unele dintre problemele cu care se confruntă medicina nu numai în țara noastră. Transformarea digitală ar putea îmbunătăți eficiența, și prin aceasta ar diminua presiunea determinată de lipsa de personal, dar aceasta cu condiția să se elimine obligația menținerii și înregistrării tradiționale, pe hârtie – foi, tipizate, dosare, etc – deoarece altfel se dublează activitatea, ceea ce nu crește eficiența. De asemeni, transformarea digitală ușurează accesul imediat la informație ceea ce poate duce la îmbunătățirea îngrijirii.

Cum am putea crește încrederea populației în sistemul de sănătate public, în contextul actual?
Dacă suntem cinstiți, sistemul public de sănătate reușește de cele mai multe ori să își rezolve sarcinile. A dovedit aceasta, cu unele scăpări, mai degrabă prin exces de zel, în cursul pandemiei. De asemeni, cele mai multe cazuri grave sunt rezolvate în sistemul public, chiar dacă apar în practica sistemului privat. Sistemul privat realizează prin costuri o discriminare a celor săraci, mulți bătrâni și săraci. Construirea încrederii se face prin profesionalismul și competența fiecăruia dintre cei ce lucrează în sistem. Prezentarea în mijloacele de mass media numai a inevitabilelor accidente sau fapte negative scade încrederea populației. Unele ar trebui rezolvate în cadrul sistemului, altele trebuie făcute publice, dar trebuie prezentate în pararel și realizările reale ale sistemului. De altfel, și interpretările tendențioase sau false ar trebui evitate de către cei care prezintă.

Întărirea unei culturi a sănătății în România necesită o colaborare între profesioniștii din domeniul sănătății și autorități. De ce măsuri este nevoie pentru a putea oferi educație terapeutică și de prevenție populației?
În această întrebare se află doua probleme: educația celor bonavi și educația profilactică a celor sănătoși. Ultima problemă presupune colaborarea de care vorbeați – între profesioniștii din sănătate și autorități. Această educație trebuie începută foarte devreme în viața persoanelor, din școala primară. Au o mare implicare mass media pentru continuarea popularizării elementelor unei vieți sănătoase: renunțarea la fumat, un regim alimentar sănătos, activitate fizică constantă. Desigur, profesioniștii din sănătate trebuie să ofere argumentele care susțin aceste principii, dar popularizarea lor revine diverselor autorități. Profilaxia medicamentoasă ridică unele probleme. Ea se adresează persoanelor care au unele probleme, chiar dacă aparent nu grave, dar aceasta presupune investigații care să le evidențieze. Controlul medical periodic, mai ales la persoanele peste 50 de ani, necesită popularizare și sprijin de la autorități.

Educația terapeutică a celor bolnavi – în zilele noastre odată cu îmbătrânirea populației și cu tratarea eficientă a bolilor acute, cei mai mulți oameni suferă de boli cronice și trebuie să fie învățați să trăiască cu boala. Această educație revine integral sistemului sanitar. Ar trebui formate asistente medicale educatoare pentru diferite boli cronice, organizate școli pentru pacienți și, poate în primul rând, recunoscut timpul acordat acestei activități cu remunerarea corespunzătoare.

Vă rugăm să ne vorbiți despre aderența la tratament a pacientului. Depinde de o bună educație terapeutică? Mai reușește medicul să comunice cu pacientul pentru a conștientiza că nu trebuie să renunțe la medicație?
Cele mai multe boli de care suferă acum populația sunt boli cronice, nevidecabile (de exemplu hipertensiunea arterială, diabetul zaharat, cardiopatia ischemică, etc). Aceste boli nu presupun invaliditate, idealul fiind o stare care să permită o viață normală, dar aceasta nu poate fi obținută decât prin tratament continuu. De aceea aderența la tratament este obligatorie. Realizarea aderenței este unul din obiectivele educației terapeutice, ea presupune răbdare, timp și recunoaștere.

În calitate de Președinte al SRMI, ce propuneri de proiecte aveți pentru anul 2025, un an cu atâtea schimbari interne și internațonale?
Cel mai important proiect este continuarea activității educative a societății. Pentru o dezvoltare a activității medicale, societatea noastră ca și celelalte societăți de profil, trebuie să dezvolte o bună colaborare cu Colegiul Medicilor și cu Ministerul Sănătății, structuri cărora trebuie să le asigure suportul teoretic științific pentru diversele măsuri pe care le iau.

4444