Cancerul de col uterin reprezintă o problemă majoră de sănătate publică, atât din punct de vedere al incidenţei cât şi al mortalităţii. România se situează pe locul doi în Europa şi pe locul şase în lume privind incidenţa şi mortalitatea prin acest cancer. În România, cancerul de col uterin reprezintă 15% din totalul tumorilor maligne, ocupând primul loc în cadrul tumorilor ginecologice.
Tratamentul local al cancerului de col uterin avansat loco-regional include: radioterapia, chimioterapia şi brahiterapia. Administrarea chimioterapiei de tip Cisplatin, cu rol radiosensibilizator, concomitent cu radioterapia, asigură un control local mai bun şi o rată de supravieţuire mai mare.
Institutul Oncologic „Prof. Dr. Ion Chiricuţă”, Cluj-Napoca (IOCN) împreună cu Spitalul Universitar AKH Viena a efectuat un studiu al cărui scop a fost analiza şi comparaţia dimensiunilor tumorii de la nivelul colului uterin obţinute prin examen ginecologic, ecografie transrectală şi rezonanţă magnetică nucleară (RMN). Aprecierea dimensiunii formaţiunii tumorale s-a efectuat la debutul tratamentului de radiochimioterapie respectiv al brahiterapiei.
Examinările imagistice şi clinice au fost efectuate independent de trei medici cu experienţă în imagistică respectiv tratamentul tumorilor ginecologice. Informaţiile fiecărei examinări au rămas confidenţiale pentru a păstra obiectivitatea studiului.
Criteriul de includere în acest studiu a fost diagnosticul de carcinom scuamos al colului uterin confirmat histopatologic. Criteriile de excludere au fost tratamentele cu intenţie paliativă, pacientele care nu au făcut brahiterapie, care au avut alt tratament oncologic sau hematologic în antecedente sau afecţiuni renale şi/sau hepatice.
În IOCN, tratamentul standard al cancerului de col uterin avansat loco-regional include radiochimioterapia şi brahiterapia administrate exclusiv sau urmate de intervenţia chirurgicală. În ambele situaţii, radioterapia externă a fost administrată utilizând energia de 16 MV la nivelul regiunii pelvine şi ariilor ganglionare la care s-a asociat chimioterapia de tip Cisplatin cu rol radiosensibilizator.
La sfârşitul radiochimioterapiei s-a efectuat supraimpresiune prin brahiterapia utero-vaginală în regim crescut de doză.
În ceea ce priveşte imagistica, RMN-ul este tehnica ce conferă cea mai bună acurateţe, de 78-89% în aprecierea dimensiunii tumorale. În studiul de faţă, dimensiunea tumorii a fost măsurată în 3 axe, antero-posterior, latero-lateral respectiv cranio-caudal; grosimea secţiunilor examinate a fost de 6 mm cu spaţiere de 1 mm.
Ecografia transrectală a fost efectuată de radiolog cu vastă experienţă; s-a utilizat un transductor cu frecvenţa de 4-9 MHz.
Pentru analiza statistică s-a utilizat corelaţia dintre variabilele măsurate prin coeficientul de corelaţie Pearson (r).
Analiza regresiei liniare pentru dimensiunea latero-laterală (LL) şi cea cranio-caudală (CC), dintre consultul ginecologic iniţial (de la momentul diagnosticului) şi secundar (după radiochimioterapie respectiv înainte de efectuarea brahiterapiei) versus examinarea RMN, demonstrează o corelaţie puternic semnificativă r = 0.75 şi r = 0.60, respectiv r = 0.63 şi r = 0.60.
Pentru consultul ginecologic versus ecografia transrectală, analiza regresiei liniare pentru dimensiunile LL şi CC arată o corelaţie semnificativă, r = 0.59, respectiv r = 0.45; la consultul efectuat înaintea brahiterapiei, în ceea ce priveşte dimensiunea LL respectiv CC s-a obţinut un indice de corelaţie puternic semnificativ r = 0.78 respectiv un indice de corelaţie semnificativ r = 0.56.
Analiza regresiei liniare dintre ecografia transrectală respectiv RMN a dimensiunii LL respectiv CC a formaţiunii tumorale de la momentul examinării iniţiale a arătat un indice de corelaţie foarte puternic semnificativ r = 0.83, respectiv puternic semnificativ r = 0.79. La a doua examinare, analiza a arătat o corelaţie puternic semnificativă r = 0.64 pentru dimensiunea LL şi o foarte slabă corelaţie pentru dimensiunea CC.
Tehnicile imagistice precum ecografia, CT, RMN sunt implicate în toate etapele terapeutice ale pacienţilor de la diagnostic, la stadializare, tratament şi urmărire post-terapeutică.
Literatura de specialitate furnizează o gamă largă de dovezi ce susţin acurateţea RMN în favoarea CT în ceea ce priveşte aprecierea volumului tumoral şi al stadializării. Din acest motiv, rolul examenului RMN în managementul cancerului de col uterin a evoluat exponenţial în ultima perioadă.
În literatură se descrie posibilitatea utilizării ecografiei transrectale ca metodă de apreciere a dimensiunii tumorii de la nivelul colului uterin încă din 1992. Această metodă oferă imagini în timp real, ceea ce susţine posibilitatea utilizării ei în brahiterapia tumorilor ginecologice, respectiv utilizarea ecografiei pentru verificarea poziţiei aplicatorului.
Examinarea clinică ginecologică în cancerul de col uterin rămâne extrem de importantă în ciuda evoluţiei diferitelor tehnici imagistice.
Pe baza rezultatelor obţinute din studiul nostru prospectiv, s-a observat o corelaţie puternică între examenul ginecologic şi ecografia transrectală. Ecografia este o procedură rapidă şi accesibilă având costuri semnificativ mai reduse decât examinarea RMN, motiv pentru care ecografia transrectală efectuată de către un medic radiolog cu vastă experienţă, specializat pe tumorile ginecologice, reprezintă o metodă adecvată în evaluarea pre-terapeutică a dimensiunilor tumorii în cazul pacientelor cu cancer de col uterin; poate fi utilizată ca metodă imagistică alternativă a RMN-ului.
În România, implementarea examinării prin ecografie transrectală ar avea un impact major având în vedere costul de cinci ori mai mic al acesteia, comparativ cu examinarea RMN.
Bazat pe rezultatele promiţătoare publicate în literatura de specialitate, putem afirma că, ecografia transrectală are o importanţă majoră în depistarea, aprecierea dimensiunilor tumorale de la nivelul colului uterin pre-terapeutic respectiv înaintea debutului brahiterapiei, putând fi considerată o alternativă fezabilă pentru ţările aflate în curs de dezvoltare.