Prof. Dr. Carmen PanaitescuAuthor
Interviu cu doamna Profesor Universitar Dr. Carmen Panaitescu Bunu, Medic primar Alergologie şi Imunologie Clinică, Medic Primar Explorări funcţionale, Șef Departament III Științe Funcționale, Disciplina Fiziologie din UMF „Victor Babeș“ Timișoara, Șef Secție Alergologie din Spitalul Clinic Județean de Urgență „Pius Brânzei“ Timișoara. Prof. Univ. Dr. Carmen Panaitescu Bunu desfășoară activităţi de predare şi de cercetare în domeniile Fiziologie, Imunologie şi Alergologie Clinică, este Coordonator Disciplina Fiziologie, Coordonator curs Alergologie Clinică, Coordonator doctorate în Medicină, specialitatea Imunologie și Alergologie Clinică
Stimată doamnă profesor, în calitatea dumneavoastră de președinte al SRAIC, organizați o serie de manifestări științifice pentru medicii alergologi, începând cu Congresul Național SRAIC 2025 dar și alte proiecte. Ce așteptări aveți de la aceste reuniuni și cum evaluați rezultatele?
În calitate de președinte al Societății Române de Alergologie și Imunologie Clinică (SRAIC), consider că misiunea noastră principală este de a promova excelența în educația medicală continuă, de a facilita dialogul științific între specialiști și de a susține implementarea celor mai noi practici bazate pe dovezi în alergologie și imunologie clinică.
Conferința Națională SRAIC 2025, care va avea loc în perioada 15–17 mai la București, reprezintă evenimentul de referință al comunității noastre profesionale. Așteptările mele de la această manifestare sunt mari, pentru că am reunit speakeri de prestigiu din țară și din străinătate, am abordat teme actuale – de la imunoterapie cu alergen și alergii alimentare, la patologie respiratorie și dermatologică – și am încurajat participarea tinerilor specialiști, prin sesiuni dedicate lor.
Pe lângă congres, SRAIC organizează o serie de evenimente satelit și școli de iarnă și de vară, o inițiativă devenită deja tradiție, care oferă formare intensivă, interactivă, în format restrâns, pentru medici rezidenți și tineri specialiști.
Evaluarea acestor reuniuni se face atât prin feedbackul direct al participanților, cât și prin implicarea activă a acestora în comunitatea profesională – fie prin publicarea de lucrări, participarea la grupuri de lucru, sau colaborări internaționale inițiate în cadrul acestor evenimente. Personal, consider un succes fiecare conferință în care reușim să provocăm întrebări, să aducem clarificări și să inspirăm o mai bună îngrijire a pacienților cu afecțiuni alergice.
În final, aceste manifestări sunt mai mult decât simple reuniuni științifice: ele sunt punți de legătură între generații, între centre universitare, între cercetare și practică clinică. Sunt un catalizator pentru progresul alergologiei în România, și sunt profund onorată să contribui la acest proces.
Referitor la activitatea universitară pe care o desfășurați de peste două decenii, vă rog să menționați câteva noutăți în programa de învățământ și în ceea ce privește perspectivele absolvenților din această specialitate. Ce schimbări notabile s-au întâmplat în profesia de alergolog în acest arc de timp, știind că în alte discipline medicale progresele tehnologice, informatice, din științele noi au adus schimbări profunde.
În calitate de cadru didactic am fost martoră la numeroase evoluții în programa de învățământ și în perspectivele pe care le au absolvenții specializați în alergologie și imunologie clinică.
Un pas important în recunoașterea relevanței acestei specialități a fost și introducerea alergologiei ca disciplină obligatorie în curricula de licență la UMF „Victor Babeș“ din Timișoara. Până de curând, aceasta era o materie opțională, însă am ajuns deja la al doilea an consecutiv în care alergologia este predată ca disciplină obligatorie, în anul II de studiu. Deși predarea are loc relativ devreme în parcursul formării medicale, considerăm că este un câștig major, pentru că studenții au ocazia să înțeleagă de timpuriu fundamentele imunologiei clinice și ale bolilor alergice – patologii cu incidență în continuă creștere și cu impact semnificativ asupra calității vieții pacienților. Ne bucură faptul că universitatea a răspuns realităților din practică medicală și a recunoscut importanța acestei discipline, oferindu-i locul meritat în formarea medicului generalist și a viitorului specialist.
În ceea ce privește programa de învățământ, s-au integrat progrese semnificative pentru a reflecta avansurile tehnologice și științifice din domeniu. Astfel, studenții beneficiază acum de cursuri actualizate care includ teme precum alergologia moleculară, utilizarea tehnologiilor avansate în diagnostic și tratament, precum și abordări interdisciplinare în gestionarea bolilor alergice. Aceste modificări au fost esențiale pentru a pregăti viitorii specialiști să răspundă eficient nevoilor pacienților și să se adapteze la un peisaj medical în continuă schimbare.
În ceea ce privește perspectivele absolvenților, cererea pentru specialiști în alergologie și imunologie clinică este în creștere, având în vedere prevalența tot mai mare a bolilor alergice în România. Conform datelor recente, aproximativ 25% din populația României suferă de o formă de alergie, ceea ce subliniază necesitatea unor profesioniști bine pregătiți în acest domeniu.
Pe parcursul ultimelor două decenii, profesia de alergolog a cunoscut schimbări notabile, influențate de progresele tehnologice și științifice. Introducerea metodelor de diagnostic molecular a permis o identificare mai precisă a alergenilor și o personalizare a tratamentelor. De asemenea, dezvoltarea imunoterapiilor cu alergen a oferit soluții mai eficiente pentru pacienți. În plus, colaborarea interdisciplinară și integrarea noilor tehnologii informatice au îmbunătățit semnificativ practica medicală în alergologie.
La UMF „Victor Babeș“ din Timișoara, pe lângă activitatea de predare pentru disciplina „Științe fiziologice“ aveți și o importantă implicare în lucrări științifice de cercetare. Vă rog să amintiți câteva dintre acestea
De-a lungul anilor, am coordonat și am participat la numeroase proiecte axate pe imunologia bolilor alergice și pe impactul factorilor de mediu asupra sănătății respiratorii.
Un domeniu important de interes este alergia la ambrozie, o problemă de sănătate publică tot mai acută în România și în Europa de Est. În cadrul studiilor pe care le-am desfășurat, am investigat atât prevalența sensibilizării la polenul de ambrozie, cât și profilul molecular al alergenelor implicate, în vederea optimizării diagnosticului și terapiei imunologice cu alergen. Aceste date sunt esențiale pentru fundamentarea unor politici eficiente de prevenție și intervenție.
În plus, am fost implicată în proiectul INSPIRED – axat pe inovarea în domeniul imunoterapiei alergenice și al identificării de noi biomarkeri de diagnostic și tratament. Acest proiect ne-a permis colaborări valoroase cu centre de cercetare din Europa și a contribuit la dezvoltarea unei baze solide de cunoștințe aplicabile în practica clinică.
De asemenea, în cadrul proiectului național EVALRO, am coordonat evaluarea răspunsului imun și realizarea unei hărți moleculare a profilului de sensibilizare a persoanelor alergice și non-alergice din diferite arii geografice ale României.
Pe lângă aceste direcții, continui să lucrez în domeniul alergologiei moleculare și al terapiilor biologice, toate aceste direcții fiind reflectate în publicații internaționale și prezentări la congrese de prestigiu.
Consider că cercetarea trebuie să meargă mână în mână cu educația, iar expunerea studenților și tinerilor medici la aceste proiecte este o investiție în formarea unei generații de specialiști informați, curioși și dedicați.
Alergiile se manifestă la nivelul diferitelor organe: la nivelul pielii, al sistemului respirator, al ochilor, sistemului digestiv și altele. În activitatea dumneavoastră clinică ați avut cazuri foarte diverse. Vă rugăm să ne spuneți care sunt situațiile care reprezintă cel mai mare risc.
Alergiile pot afecta practic orice organ, întrucât răspunsul imun implicat este sistemic, iar manifestările clinice sunt diverse – de la ușoare până la amenințătoare de viață. În practica mea clinică am întâlnit o varietate de cazuri, de la simple urticarii la reacții anafilactice complexe.
Cele mai riscante situații sunt, fără îndoială, cele care implică:
• Anafilaxia – reacția alergică sistemică severă, cu potențial letal, care poate apărea ca urmare a unor alergii alimentare (arahide, fructe de mare), înțepături de insecte (albine, viespi), medicamente (antibiotice, antiinflamatoare, anestezice) sau latex. Anafilaxia necesită intervenție medicală de urgență și administrarea imediată de adrenalină. Din păcate, există încă multă confuzie în rândul pacienților cu privire la momentul în care trebuie administrat auto-injectorul de adrenalină și la importanța acestuia.
• Astmul alergic sever, incontrolabil, în special cel asociat cu expunerea la alergeni de interior (acarieni, mucegaiuri) sau la polenuri în sezonul polinic. Acest tip de astm poate duce la exacerbări acute, spitalizări frecvente și, în cazuri extreme, la deces prin insuficiență respiratorie.
• Alergiile alimentare la copii, în special cele care debutează devreme și sunt asociate cu dermatită atopică severă. Acestea pot progresa către „marșul atopic“ – un concept care descrie evoluția de la dermatită la rinită alergică și apoi la astm.
• Sindromul de activare mastocitară, mai puțin cunoscut, dar extrem de periculos în unele cazuri, deoarece poate mima sau complica alte patologii și poate conduce la episoade anafilactice recurente fără cauze aparent evidente.
• Reacțiile medicamentoase întârziate severe, precum sindromul DRESS sau necroliza epidermică toxică, care sunt rare, dar cu risc vital crescut și necesită diagnostic rapid și internare în secții specializate.
În plus, este important de subliniat faptul că impactul psihologic al alergiilor severe, mai ales la tineri sau părinții copiilor cu alergii alimentare, nu este deloc neglijabil. Frica de o reacție neașteptată duce la izolare socială, anxietate și chiar depresie.
Toate aceste cazuri ne amintesc că alergologia nu se reduce la rinite sau urticarie – este o specialitate de graniță, cu impact profund asupra calității vieții și, uneori, asupra supraviețuirii pacientului. De aceea, recunoașterea factorilor de risc, educația pacienților și intervenția rapidă sunt esențiale în prevenirea complicațiilor severe.
În unele cazuri de operații chirurgicale complexe, care necesită anestezie generală, poate și în alte cazuri medicale, este necesară testarea preventivă, verificarea pacientului din punct de vedere alergologic? Există reglementări în acest sens? Ce recomandați dumneavoastră?
Aceasta este o întrebare deosebit de importantă și actuală, iar din perspectiva mea, ca medic alergolog și cadru universitar, consider că evaluarea alergologică preoperatorie este o componentă esențială în prevenirea reacțiilor adverse severe în contextul unor intervenții chirurgicale complexe.
Evaluarea pacientului din punct de vedere alergologic înaintea unei proceduri care implică anestezie generală se recomandă în următoarele situații:
• Istoric de reacții alergice anterioare la medicamente (inclusiv antibiotice, analgezice, anestezice sau relaxante musculare).
• Antecedente de reacții anafilactice, mai ales în context medical.
• Prezența unei atopii severe (astm alergic instabil, dermatită atopică severă etc.), care poate indica o hiperreactivitate generalizată a sistemului imun.
• Operații complexe sau de urgență la pacienți cu multiple comorbidități, unde riscurile trebuie cât mai bine anticipate.
În astfel de cazuri, testarea cutanată (prick sau intradermică) și testele in vitro (cum ar fi determinarea IgE specifice sau testele de activare a bazofilelor) pot fi utile pentru identificarea sensibilității la medicamentele propuse în protocolul anestezic. În anumite situații, testele de provocare controlată în mediu spitalicesc pot fi necesare, dar doar în condiții de maximă siguranță.
În România, ca și la nivel european, nu există o reglementare strictă care să impună testarea alergologică de rutină înaintea tuturor intervențiilor chirurgicale. Totuși, ghidurile europene ale Societății de Alergologie și Imunologie Clinică (EAACI) și ale altor organizații de profil recomandă clar această evaluare în cazurile cu risc crescut.
În practică, colaborarea între alergolog, anestezist și chirurg este esențială pentru stabilirea unei conduite sigure pentru pacient.
Sunt de părere că, dincolo de reglementări, trebuie să încurajăm evaluarea personalizată a riscului alergic, mai ales în contextul creșterii numărului de pacienți cu sensibilități multiple și al utilizării frecvente a unor molecule noi în anestezie și tratamente adjuvante.
Investigațiile alergologice preoperatorii nu trebuie privite ca o formalitate, ci ca un pas esențial în medicina de precizie, menită să reducă riscurile și să crească siguranța intervenției.
În concluzie, recomand evaluarea alergologică preventivă în cazurile justificate, bazată pe o anamneză riguroasă și pe colaborarea multidisciplinară. Este o investiție în siguranța pacientului, care poate preveni evenimente cu potențial letal.
Ce măsuri se pot lua la nivel de profilaxie împotriva riscului unor reacții alergice în anumite perioade ale anului, poate pentru unii pacienți cu un sistem imunitar mai precar și poate legat de dietă sau eliminarea unor factori alergenici? Am înțeles că este reglementată cultura ambroziei.
Profilaxia în alergologie reprezintă un pilon esențial în managementul modern al bolilor alergice, în special în contextul creșterii prevalenței sensibilizării la polenuri și alergeni de mediu. Aceasta trebuie să fie personalizată, ținând cont de istoricul pacientului, de particularitățile sistemului imunitar și de factorii de mediu specifici. În contextul reacțiilor alergice sezoniere, în special legate de expunerea la ambrozie – un alergen recunoscut pentru potențialul său de a declanșa reacții severe – există câteva măsuri esențiale:
Monitorizarea calendarului polinic: pacienții trebuie informați despre perioadele de polenizare ale plantelor alergenice – de exemplu, ambrozia, care polenizează începând cu luna august și până în octombrie. Evitarea expunerii în orele de vârf (dimineața devreme și seara), închiderea ferestrelor și utilizarea purificatoarelor de aer pot reduce semnificativ simptomele.
Intervenția farmacologică preventivă: începerea tratamentului cu antihistaminice sau corticosteroizi nazali cu 1-2 săptămâni înainte de sezonul polinic poate reduce intensitatea reacțiilor alergice. Pentru pacienții cu sensibilitate confirmată, imunoterapia cu alergen – care a înregistrat progrese importante în ultimii ani – reprezintă o soluție de lungă durată ce poate reduce semnificativ sensibilitatea la ambrozie și alți alergeni.
Igienizarea mediului: spălarea frecventă a părului și schimbarea hainelor după expunerea la aer liber, aspirarea cu filtre HEPA, precum și controlul umidității în locuințe contribuie la reducerea alergenilor de interior, care pot exacerba simptomele sezoniere.
Rolul dietei: pentru pacienții cu un sistem imunitar mai precar, adoptarea unei diete echilibrate, bogată în nutrienți esențiali și antioxidanți, poate sprijini funcția imunitară. Eliminarea alimentelor sau substanțelor care pot declanșa reacții alergice sau care pot potența inflamația este, de asemenea, recomandată în anumite situații, după evaluarea individuală.
În ceea ce privește ambrozia – planta cu cel mai mare potențial alergen din flora spontană a României – este adevărat că legislația românească reglementează combaterea acestei buruieni invazive prin Legea nr. 62/2018. Autoritățile locale au obligația de a supraveghea terenurile și de a aplica sancțiuni în cazul nerespectării măsurilor de eliminare. Din păcate, implementarea acestor măsuri este inegală și, din acest motiv, educația populației și colaborarea între instituții rămân cruciale.
Este nevoie de o abordare integrată, în care medicii, pacienții, autoritățile și comunitățile să colaboreze pentru a reduce impactul bolilor alergice asupra sănătății și calității vieții. Profilaxia eficientă nu înseamnă doar evitarea simptomelor, ci un pas spre controlul bolii și prevenirea complicațiilor pe termen lung.
Cum este acoperită rețeaua sanitară națională din punct de vedere al specialiștilor în Alergologie și Imunologie clinică?
Acoperirea rețelei sanitare naționale cu specialiști în Alergologie și Imunologie clinică rămâne, din păcate, inegală și insuficientă, în ciuda nevoii tot mai evidente de expertiză în acest domeniu. Deși în centrele universitare mari – cum sunt București, Timișoara, Cluj-Napoca, Iași, Târgu Mureș – există servicii bine structurate, cu cabinete de alergologie și unități spitalicești dedicate, în multe alte județe specialitatea este fie slab reprezentată, fie complet absentă.
Această realitate creează dificultăți majore în accesul pacienților la diagnostic și tratament corect, în special în zonele rurale sau în orașele mici, unde bolile alergice sunt adesea gestionate empiric, fără investigații specifice, ceea ce poate duce la erori de diagnostic sau la tratamente inadecvate. În plus, lipsa specialiștilor afectează și capacitatea de a implementa imunoterapia cu alergen – singurul tratament etiologic în alergologie.
SRAIC a atras în mod constant atenția asupra acestor dezechilibre și a făcut demersuri pentru a stimula formarea și repartizarea echitabilă a specialiștilor la nivel național. Am propus includerea alergologiei pe lista specialităților deficitare în unele regiuni și colaborăm cu autoritățile sanitare pentru a crește numărul de locuri la rezidențiat și pentru a facilita integrarea tinerilor specialiști în sistemul public.
În acest context, una dintre direcțiile strategice ale SRAIC este implementarea unor centre de excelență dedicate bolilor alergice severe, cum ar fi astmul sever, care rămâne o patologie subdiagnosticată și subtratată în România. Aceste centre ar urma să funcționeze în cadrul unor spitale universitare sau instituții specializate, având rolul de a oferi diagnostic complex, tratamente biologice moderne, monitorizare multidisciplinară și suport educațional pentru pacienți. Ele ar reprezenta un model de bune practici și ar putea deveni repere pentru formarea continuă a specialiștilor, dar și pentru inițierea unor registre naționale și programe de cercetare aplicată în domeniul bolilor alergice severe. Este un proiect ambițios, dar necesar, care poate aduce o schimbare reală în viața pacienților și în modul în care este percepută și tratată alergologia în România.
Un alt aspect important este dezvoltarea rețelei de cabinete ambulatorii, care pot asigura un diagnostic precoce și un management eficient al cazurilor ușoare și medii. Creșterea numărului de alergologi în aceste structuri ar reduce presiunea de pe spitale și ar îmbunătăți semnificativ calitatea vieții pacienților.
Așadar, deși există progrese, nevoia de extindere și consolidare a rețelei de specialiști în alergologie rămâne o prioritate pentru sistemul sanitar românesc, iar SRAIC își asumă rolul activ în acest demers, prin formare, advocacy și colaborare interinstituțională.
Mulțumim doamnei profesor dr. Carmen Bunu Panaitescu pentru răspunsurile sale elaborate și pentru timpul acordat.
