Alcoolul este o substanță toxică și psihoactivă, cu proprietăți care produc dependență. Este declarat carcinogen clasa 1, fiind legat de cel puțin 7 tipuri de cancer, incluzând cancerul de sân, esofagian, colorectal sau hepatic. Este direct legat de apariția bolilor neuro-psihice, cardiovasculare, suicid, violențe, accidente. Utilizarea nocivă a alcoolului agravează povara asupra sănătății cauzată de bolile transmisibile, cum ar fi, de exemplu, tuberculoza și HIV/SIDA.
Anual, 239.530 decese în Uniunea Europeană sunt atribuite alcoolului (aprox. 5% dintre toate cauzele de deces), cu costuri economice anuale estimate la 125 miliarde euro. La nivel global sunt raportate 2,6-3 mil decese/an și 4,7% din povara îmbolnăvirilor globale, 6,9% dintre bolile legate de alcool la bărbați și 2% la femei. Alcoolul este și principalul factor de risc pentru mortalitatea prematură și dizabilitatea în rândul persoanelor cu vârsta cuprinsă între 20 și 39 de ani, reprezentând 13% din totalul deceselor din această grupă de vârstă. Populațiile defavorizate și în special cele vulnerabile au rate mai mari de deces și spitalizare legate de alcool.
Într-un articol din revista “Sănătatea și viața fericită – revistă ilustrată de medicină populară, de higienă socială și de literatură paramedicală” – din februarie 1927 – este descris alcoolismul, “care a luat proporții enorme, 90% din populație fiind alcoolică. Alcoolul trece de la părinți la copii,văzându-se cazuri unde toți membrii familiei abuzează de el. Vara, când toată lumea ar trebui să fie ocupată cu treburile câmpului, sunt pline cârciumele de bărbați și femei, așa că zilnic se ivesc cazuri de intoxicație cu alcool. Tot alcoolismul a contribuit la propagarea sifilisului, care aici este foarte extins.”
Factorii care contribuie la consumul de alcool sunt:
• biologici și psihosociali-este utilizat în scop de relaxare, bună dispoziție, ca anxiolitic, pentru dezinhibare, recompensă, uitare, dar și experimentare, eliberare de mediatori tip endorfine și dopamină. În realitate, alcoolul e un anxiolitic temporar, care pe termen lung accentuează stresul și scade reziliența.
• sociali-alcoolul este un liant pentru socializare, arată apartenența, se poate consuma la presiunea grupului, construiește o imagine în ochii societății sau atenuează o stimă de sine scăzută.
• culturali și religioși-utilizat în ritualuri religioase, tradiție, familie, simbol de bucurie, libertate, maturitate.
• istoricul familial, dar și atitudinea permisivă a părinților/adulților.
 |
 |
 |
 |
 |
 |
Consumul poate fi:
- ocazional-când este rar, moderat, fără efecte negative asupra sănătății, relațiilor sau performanțelor.
- problematic-cu consecințe negative fizice, emoționale, sociale sau profesionale. Frecvența și cantitatea sunt crescute, scade controlul asupra consumului, apar gânduri de vinovăție, ascunderea consumului față de familie, apar manifestări de toleranță sau sevraj.
- caracterizat de dependență psihică, care presupune anticiparea consumului, planificarea, evocarea momentelor de bine produse de consum, indispoziție înlăturată prin consum, dar și momente de violență față de anturaj sau familie. Dependența fizică se caracterizează prin simptome ca tremorul mâinilor, tulburări de echilibru, de mers, de coordonare, transpirație, greață, cefalee, tulburări de somn, semne de sevraj.
Consecințele sociale ale consumului pot fi dramatice, apar probleme relaționale, deteriorarea relațiilor familiale, separare, divorț, abuz și neglijare a copiilor, pierderea prietenilor, dificultăți materiale, pierderea locului de muncă, pierderea locuinței, excludere socială, probleme legale (amenzi, închisoare), până la comportament sexual nepotrivit (sex neprotejat, viol, sarcină nedorită).
Consecințele medicale ale consumului de alcool sunt semnificative:
- afectarea SNC- tulburări cognitive, psihice, sindrom Wernicke-Korsakoff
- afectarea sistemului cardio-vascular-hipertensiune arterială, cardiomiopatie, aritmii, infarct miocardic.
- afectare hepatică-steatoză, hepatită, ciroză hepatică, hepatocarcinom.
- afectare digestivă-gastrită, esofagită, ulcere, pancreatită, malabsorbție.
- afecțiuni oncologice-cancere orale, de esofag, faringe, gastric, hepatic, mamar, colo-rectal.
- tulburări imune și hormonale.
În 2016, în UE, consumul mediu anual de alcool pur per locuitor a fost 11,3l. Bărbații consumă aproape de 4 ori mai mult alcool față de femei (18,3l/an față de 4,7l/ an). România este una dintre țările cu cel mai mare consum de alcool, dar și țara cu cea mai mare scădere a consumului de alcool în valoare absolută (–2.4 l), și a treia țară ca scădere a mortalității asociate consumului de alcool.
Nu există o cantitate sigură în ceea ce privește consumul de alcool, iar situația ideală pentru sănătate pare să fie abstinența.
La cea de-a 63-a Adunare Generală a OMS, de la Geneva, din mai 2010, cele 193 de state membre au decis adoptarea unei strategii globale de reducere a consumului dăunător de alcool. Acestă inițiativă globală se bazează pe dovezile științifice substanțiale cu privire la eficacitatea și raportul cost-eficiență al strategiilor și intervențiilor de prevenire și reducere a daunelor legate de alcool, dar și pe faptul că deciziile politice la nivel regional sunt fragmentate și nu corespund întotdeauna magnitudinii impactului asupra sănătății și dezvoltării sociale.
Pentru a fi eficiente politicile publice trebuie să se extindă dincolo de serviciile de sănătate, adică trebuie sa cuprindă și sectoarele de dezvoltare, transport, justiție, protecție socială, politici fiscale, agricultură, protecția consumatorului, educație, societatea civilă și operatorii economici.
Strategia Organizației Mondiale a Sănătății cuprinde câteva obiective bine definite:
- creșterea gradului de conștientizare la nivel global cu privire la amploarea și natura problemelor de sănătate, sociale și economice cauzate de consumul nociv de alcool și un angajament sporit al guvernelor de a acționa pentru a aborda consumul nociv de alcool;
- consolidarea cunoștințelor privind amploarea și factorii determinanți ai daunelor legate de alcool și privind intervențiile eficiente pentru reducerea și prevenirea acestor daune;
- sporirea sprijinului tehnic acordat statelor membre și sporirea capacității acestora pentru prevenirea consumului nociv de alcool și gestionarea tulburărilor legate de consumul de alcool și a afecțiunilor asociate;
- consolidarea parteneriatelor și o mai bună coordonare între părțile interesate și o mobilizare sporită a resurselor necesare pentru acțiuni adecvate și concertate în vederea prevenirii consumului nociv de alcool;
- îmbunătățirea sistemelor de monitorizare și supraveghere la diferite niveluri și o diseminare și aplicare mai eficientă a informațiilor în scopuri de advocacy, elaborare de politici și evaluare.
S-au conturat câteva direcții de intervenție pentru succesul implementării, și acestea vizează:
- conducerea acțiunilor, conștientizarea și implicarea,
- răspunsul serviciilor de sănătate,
- acțiunile comunității,
- politici și măsuri privind conducerea sub influența alcoolului,
- accesul la alcool și aspecte legate de comercializarea acestuia și politica de prețuri,
- reducerea consecințelor negative ale consumului de alcool și ale intoxicației cu alcool,
- reducerea impactului asupra sănătății publice a alcoolului ilegal și a celui produs în mod informal,
- monitorizare și supravegherea implementării.
România este deficitară în ceea ce privește aproximativ jumătate din aceste intervenții.
 |
 |
 |
 |
 |
 |
European Health Alliance on Alcohol (EHAA), recomandă:
• Etichetarea corectă a băuturilor referitor la conținutul în alcool, avertizări de sănătate, ingrediente, informații nutriționale.
• Avertizare împotriva utilizării sintagmei “low-alcohol” pentru băuturi >1.2% ABV, care pot crea o falsă senzație de siguranță consumatorului, punând în pericol progresele făcute în politicile publice de reducere a problemelor cauzate de alcool .
• Alinierea cu Europe’s Beating Cancer Plan și Global Alcohol Action Plan al OMS.
• Protejarea dreptului statelor membre de a introduce măsuri mai drastice de control împotriva alcoolului, când sunt justificate prin dovezi aduse de direcțiile de sănătate publică.
Există și categorii speciale de populație vizate de politicile de protecție, care au risc crescut, adică copiii, adolescenții, gravidele, femeile care alăptează, grupurile de minorități sau persoanele cu status socio-economic scăzut. De asemenea, copiii, adolescenții și adulții care aleg să nu consume alcool au dreptul să fie susținuți în alegerea lor și protejați împotriva presiunilor celorlalți de a bea, iar indivizii și familiile afectate de consumul nociv de alcool trebuie să aibă acces la servicii medicale curative și preventive.
Toate intervențiile și politicile publice trebuie să cuprindă toate tipurile de băuturi alcoolice, să fie echitabile și să țină cont de contextul național, cultural și religios.
Conducerea sub influența alcoolului afectează grav judecata, coordonarea și funcțiile motorii ale unei persoane. Aceasta este o problemă semnificativă de sănătate publică care afectează consumatorul, dar și persoane nevinovate. Există intervenții, bazate pe dovezi, pentru reducerea conducerii sub influența alcoolului sau zero toleranță, pentru educația șoferilor, dar și pentru situațiile în care pietonii sub influența alcoolului produc accidente rutiere.
Rolul serviciilor medicale este de a furniza servicii de prevenție și tratament pentru indivizii și familiile la risc sau afectate de consumul dăunator de alcool, de a informa societatea despre consecințele dăunătoare asupra sănătății individuale, sociale și a sănătății publice. Aceste servicii trebuie finanțate corespunzator, proporțional cu amploarea problemelor de sănătate publică cauzate de consumul nociv de alcool.
Consumul de alcool în România
Conform datelor INSP, consumul mediu anual de alcool în România este ridicat, situându-se la 10,3 litri alcool pur pe cap de locuitor în anul 2023. În plus, în medie, peste o treime dintre adulții din România au declarat că au consumat alcool în exces cel puțin o dată pe lună în anul 2019, a doua cea mai mare rată din UE (35,0 % comparativ cu media UE de 18,5 %). Există o disparitate de gen puternică în ceea ce privește consumul excesiv de alcool, mai mult de jumătate dintre bărbați (53,1 %), dar mai puțin de una din cinci femei (18,0 %) raportând un astfel de comportament în anul 2019. Ratele stării de ebrietate repetate în rândul adolescenților din România sunt îngrijorătoare, ele situându-se la nivelul de 17%, similar cu media UE de 18% (INSP).
La adulții tineri din România consumul de alcool nu are doar o incidență înaltă ci și un pattern de consum îngrijorător – “binge drinking” și “heavy drinking”, frecvent însoțite de agresiuni fizice și verbale. În majoritatea cazurilor tinerii nu sunt conștienți de efectele nocive ale consumului asupra sănătății, fiind considerat normal pentru socializare. Acest model de consum poate avea efecte devastatoare asupra sănătății și a societății pe termen lung, de aceea e nevoie urgentă de strategii de prevenție, responsabilizare și avertizare.
Deocamdată, în România, legislația se referă la interzicerea servirii minorilor cu alcool, a consumului în locuri publice, la șofatul sub influența alcoolului și la vânzarea în apropierea unităților de învățământ, care este interzisă.
Prevenția consumului inadecvat de alcool, care să scadă mortalitatea, morbiditatea și costurile îngrijirii acestor pacienti, se poate face doar printr-o colaborare între cadrele medicale, experții în sănătatea publică și decidenții politici. Aceasta trebuie să vizeze toate aspectele consumului, de la controlul prețurilor la băuturile alcoolice, limitarea disponibilității alcoolului, restricționarea publicității la alcool, până la campaniile de informare privind efectele medicale și sociale și la servicii medicale finanțate corect pentru prevenție și tratament.
Bibliografie
- Global strategy to reduce the harmful use of alcohol-WHO Library Cataloguing-in-Publication Data-accesat in feb 2026
- EASL Clinical Practical Guidelines: Management of Alcoholic Liver Disease-Journal of Hepatology 2012 vol. 57 j 399–420
- Manualul Diagnostic si Statistic –ed. a 5-a-DSM-V
- www.who.int/data/gho/data/indicators-accesat in feb 2026
- May 15, P. on; Rights, 2019. WHO Europe: New Alcohol Country Fact Sheets Available online: https://movendi.ngo news/2019/05/15/who-europe-new-alcohol-country-fact-sheets/
- Health Systems and Policy Monitor (HSPM) – Romania(2023). European Observatory on Health Systems and Policies,https://eurohealthobservatory.who.int/monitors/health-systems-monitor.
- www.oecd.org-oecdpublichealthexplorer.org-accesat feb 2026
- www.oecdilibrary.org/sites/eeb99a6ben/index.html?itemId=/content/component/eeb99a6b-en
- Rom J Leg Med [28] 269-277 [2020] DOI: 10.4323/rjlm.2020.269 – 2020 Romanian Society of Legal Medicine-Psychosocial factors and patterns of alcohol consumption in young adults from western Romania-Gheorghe Nicusor Pop
- Population-level risks of alcohol consumption by amount, geography, age, sex, and year: a systematic analysis for the Global Burden of Disease Study 2020 – The Lancet https://www.thelancet.com/journals/lancet/article/PIIS0140-6736(22)00847-9
- INSP-Luna națională a informării despre efectele consumului de alcool Analiză de situație Iunie 2024-accesat feb 2026-insp.gov.ro
 |
 |
 |
 |
 |
 |
