Demența digitală

Authors

Publicat la data de 27-05-2024
Categoria: Neurologie

Impactul tehnologiei și deteriorarea funcțiilor cognitive

Abstract: Demența digitală este un termen folosit pentru a descrie deteriorarea cognitivă și problemele de memorie care rezultă din utilizarea excesivă a dispozitivelor media, cum ar fi smartphone-urile, computerele și tabletele. Este indiscutabil că utilizarea rețelelor sociale și a aplicațiilor poate fi o activitate plăcută pentru persoanele de toate vârstele. Cu toate acestea, riscul asociat cu utilizarea excesivă sau problematică a acestor platforme poate duce la consecințe negative asupra sănătății și a vieții sociale, inclusiv a dezvoltării unei deteriorări cognitive semnificative.

Introducere

În decursul ultimelor trei decenii, tehnologia digitală a produs o transformare profundă în viața cotidiană a tuturor indivizilor. Persoanele din toate grupele de vârstă beneficiază de acces la o gamă largă de informații online și la o multitudine de platforme de comunicare care facilitează conexiunile interpersonale. Tehnologia ne permite să generăm, să stocăm și să gestionăm cantități exorbitante de date, facilitând interacțiunea rapidă și eficientă. Cu o proporție semnificativă dintre adulți folosind internetul zilnic și aproape un sfert petrecând majoritatea timpului online, caracterul omniprezent al conectivității digitale este evident.

Demența digitală, un termen introdus de Manfred Spitzer în 2012, este utilizat pentru a descrie modul în care utilizarea excesivă a tehnologiei digitale poate deteriora funcția cerebrală. Acest concept sugerează că dependența de dispozitive poate duce la scăderea capacității cognitive, cu tulburări de memorie și atenție. M. Spitzer a evidențiat că utilizarea excesivă a tehnologiei poate avea efecte negative semnificative asupra sănătății noastre mintale, subliniind importanța de a găsi un echilibru în utilizarea acestor dispozitive. Așa cum sugerează numele, demența digitală poate prezenta simptome similare cu cele ale demenței tradiționale, cum ar fi dificultăți în memoria pe termen scurt, uitarea sau pierderea frecventă a obiectelor, dificultăți în găsirea cuvintelor potrivite sau probleme în cazul multitasking-ului. În plus, timpul excesiv petrecut în fața ecranelor poate duce la tulburări de somn sau schimbări frecvente de dispoziție, care pot, de asemnea afecta semnificativ funcția cerebrală.

Rezultatele cercetărilor biopsihosociale efectuate atât la oameni, cât și la animale concluzionează că stimularea senzorială cronică (în special prin expunerea excesivă la ecrane) afectează dezvoltarea creierului, crescând riscul de apariție a tulburărilor cognitive, emoționale și comportamentale la adolescenți și tineri adulți. Dovezi recente sugerează că unele dintre aceste efecte seamănă cu cele observate la adulții cu simptome de deteriorare cognitivă ușoară (MCI), o etapă premergătoare demenței, incluzând dificultăți de concentrare, orientare, formarea de noi amintiri (amnezie anterogradă), amintirea evenimentelor trecute (amnezie retrogradă), dificultăți în interacțiunea socială și de îngrijire personală. Suprastimularea senzorială cronică amplifică probabilitatea de accelerare a neurodegenerării în viața adultă, putând duce la condiții precum amnezie și demență cu debut timpuriu. Studiul efectuat de Manwell și colaboratorii, lansează ipoteza conform căreia în cazul indivizilor născuți după 1975, efectele expunerii excesive la ecrane în perioadele critice de dezvoltare a creierului în asociere cu declinul global al IQ-ului se vor cumula în timp, ducând la scăderi semnificative ale funcțiilor cognitive, cu implicații importante la nivel comportamental. Astfel, va rezulta o prevalență mai mare a declinului cognitiv ușor în perioada adultă timpurie și mijlocie, care va conduce ulterior la creșteri semnificative ale ratelor de demență în viața adultă târzie. Studiul prognozează că între 26,7 și 48,0 milioane de americani cu vârsta de 65 de ani și peste ar putea prezenta simptomatologie observată în demență între anii 2060 și 2100. Mai mult, se estimează că o creștere de patru până la șase ori a ratei demenței după 2060 va avea consecințe devastatoare asupra societății și economiei, contribuind la o presiune semnificativă asupra sistemelor de sănătate deja foarte solicitate în țările dezvoltate.

 În acest context, este imperativ să se adopte măsuri preventive imediate, care să includă investiții și intervenții în domenii precum educația publică, politica socială, legislația și sănătatea.

S-au efectuat numerose studii în care au fost investigate efecte ale utilizării excesive a dispozitelor media asupra funcției cognitive.

Impactul expunerii în fața ecranelor asupra sănătății mintale

Xu He și colaboratorii au publicat în anul 2023 studiul „Screen Media Use Affects Subcortical Structures, Resting-State Functional Connectivity, and Mental Health Problems in Early Adolescence” în revista Brain Science. Studiul a cuprins 4619 participanți din SUA cu vârste cuprinse între 9-10 ani, care au raportat numărul de ore pe care îl petrec zilnic în fața ecranelor, folosind diverse dispozitive media, acestea din urmă fiind împărțite în trei categorii principale: media pasivă (show-uri/filme de televiziune/filme online), rețele de socializare și jocuri video. În medie, timpul petrecut de participanți în fața ecranelor este de aproximativ 4-7 ore pe zi. Aceștia au fost evaluați imagistic prin RMN pentru a afla dacă există modificări ale structurile subcorticale și în ce măsură acestea afectează sănătatea mintală a participanților. Rezultatele arată că utilizarea pasivă a dispozitivelor media (TV, filme online) a fost asociată cu o creștere a frecvenței comportamentelor care implică nerespectarea normelor și regulilor, în timp ce utilizarea jocurilor video a fost asociată cu o creștere a simptomelor de tip depresiv. În plus, utilizarea frecventă a platformelor de social media a fost corelată cu o reducere a volumului hipocampului (implicat în procesele de învățare și memorare, în reglarea emoțiilor și navigarea spațială), nucleului caudat (implicat în controlul atenției și procesele cognitive, cum ar fi planificarea și luarea deciziilor) și talamusului (rol important în reglarea ritmului circadian).

Studiu transversal efectuat de Sina și colaboratorii, din anul 2023 a prelucat date de la copii si adolescenti europeni, arătând că durata expunerii la dispozitive media (DM), precum si multitasking-ul media (MMT) (definit ca utilizarea simultană a calculatoarelor cu alte activități digitale sau non-digitale), sunt asociate pozitiv cu impulsivitatea bazată pe emoții si inflexibilitatea cognitivă, independent de starea generală, durata somnului si greutatea participanților. La studiu au participat 8673 copiii cu vârste între 8-18 ani, care au furnizat informații despre trei măsurători distincte ale functiei cognitive: (i) impulsivitatea bazate pe emotii, (ii) abilitatea de luare a deciziilor si (iii) inflexibilitatea cognitiva. Participantii au raportat durata utilizarii dispozitivelor media separat pentru zilele lucratoare si zilele de weekend, incluzand televizor/DVD/video, calculator/consola de jocuri si utilizarea internetului.  Expunerea mai lunga la smartphone-uri, internet si MMT a fost asociata cu un scor mai mare de impulsivitate la copiii si adolescentii din studiul prezent. Aceste constatari sugerează ca fluxul perpetuu de informație din mediul online, cum ar fi e-mailurile, notificările si postările pe rețelele de socializare, ar putea acționa ca factori de stres. Se presupune că aceste expuneri depașesc capacitatea cognitivă a tinerilor de a gestiona si procesa aceasta informatie, conducand astfel la „stres digital”.

Influența utilizării excesive a internetului asupra cogniției

În studiul efectuat de Takeuchi și colaboratorii, a fost formulată ipoteza că utilizarea frecventă a internetului în cazul copiilor este asociată cu o scădere a inteligenței verbale  și  o subdezvoltare a  volumului unor regiuni  ale creierului. În acest scop, au fost efectuate analize transversale pentru a identifica asociațiile dintre frecvența utilizării internetului și volumul regional al substantei cenusii (rGMV) /volumul regional al substantei albe (rWMV), iar prin utilizarea unui design longitudinal, au fost analizate asociațiile dintre frecvența utilizării internetului și schimbările în rGMV, rWMV și inteligența verbală după câțiva ani. Analizele de imagistică transversală au fost efectuate la 284 de subiecți (138 băieți și 146 fete), iar analizele de imagistică longitudinală au fost efectuate la 223 de subiecți (115 băieți și 108 fete). Rezultatele obținute au demonstrat că o frecvență mai mare a utilizării internetului a fost asociată cu o inteligență verbală redusă și cu creșteri mai mici în volum în zonele extinse ale creierului după câțiva ani. Aceste zone ale creierului sunt legate de procesarea limbajului, atenție și funcțiile executive, emoție și recompensă, iar corelațiile longitudinale nu ar putea fi cauzate de vârstă, această fiind corectată în cadrul studiului. Regiunile perisilviene stângi, hipocampul, regiunile prefrontale laterale și cerebelul sunt afectate, putând determina o scădere a inteligenței verbale. Mecanismele propuse care stau la baza acestor rezultate includ scăderea numarului de neuroni și scăderea activității creierului în timpul utilizării internetului.

Un studiu publicat în anul 2023 de Arato A. și colaboratorii în revista Scientific Reports a analizat impactul utilizării excesive a internetului și a smartphone-ului asupra cogniției sociale. În acest studiu au participat 65 de studenți cu vârsta cuprinsă între 18-30 ani. Au fost folosite chestionare standard de evaluare a dependenței de internet (Problematic Internet Use Questionnaire) și de smartphone (SABAS – Smartphone application-based addiction scale), precum și un test de recunoaștere a expresiilor faciale, pe parcursul căruia participanți au fost examinați prin RMN. Rezultatele indică o alterare a rețelei de control cognitiv, care este implicată în atenția selectivă, memoria de scurtă durată și corelarea memoriei cu atenția. De asemenea, s-a observat și o conectivitate funcțională scăzută între amigdală și girusul cingular anterior, girusul cingular posterior, girusul temporal mijlociu și girusul supramarginal, ceea ce implică o afectare a funcțiilor cognitive sociale (reprezentare mintală și recunoaștere a emoțiilor faciale).

Rolul jocurilor video în declinul cognitiv

Studiul “Cortical thickness and volume abnormalities in Internet gaming disorder: Evidence from comparison of recreational Internet game users” publicat în anul 2018 în European Journal of Neuroscience a analizat efectele utilizării excesive a jocurilor video asupra creierului. În acest studiu au fost preluate și comparate rezultatele imagistice în urma evaluării RMN a 104 persoane: 38 de persoane cu IGD-internet gaming disorder (scor IAT-Internet addiction test = 64) și 66 (scor IAT = 39) de persoane care utilizează în limite normale jocurile video. Participanții au fost aleși astfel încât să fie similari ca vârstă (aproximativ 20 de ani) și nivel educațional. Au fost analizate diferențele dintre cele două grupuri în ceea ce privește grosimea corticală și volumul cortical, folosind evaluarea RMN și software-ul FreeSurfer. De asemenea, au fost evaluate corelațiile dintre modificările corticale și severitatea adicției în ambele grupuri de participanți. Comparativ cu utilizatorii normali de jocuri video, cei care le utilizează în mod excesiv au prezentat o diminuare semnificativă a grosimii corticale la nivelul cortexului orbitofrontal lateral stâng, lobului parietal inferior, cuneusului bilateral, girusului precentral și girusului temporal mijlociu drept. În plus, s-a obiectivat o reducere semnificativă a volumului cortical la nivelul girusului temporal superior stâmg și a girusului supramarginal drept în grupul de persoane care utilizează excesiv jocurile video. Regiunile cerebrale la nivelul cărora s-au înregistrat diferențe semnificative între cele două grupuri sunt considerate a fi implicate în controlul cognitiv, luarea deciziilor și procesarea pierderilor/recompenselor.

Utilizarea excesivă a smartphone-ului și modificările cerebrale

Studiul “Answering the missed call: Initial exploration of cognitive and electrophysiological changes associated with smartphone use and abuse” realizat în 2017 de Hadar A. și colaboratorii a  inclus 35 de persoane (vârsta medie fiind 25 de ani) care nu au avut niciodată un smartphone – grup 1 și 16 persoane care dețin un smartphone și îl folosesc în mod frecvent – grup 2. Grupul 2 a fost alcătuit în urma efectuării chestionarelor Smartphone Addiction Scale și Mobile phone involvement questionnaire (MPIQ). În prima etapă aceștia au efectuat teste de memorie, de procesare numerică, de măsurare a timpilor de reacție, apoi a fost aplicat un protocol specific ce îmbină electroencefalografia cu stimularea magnetică transcraniană la nivelul cortexului prefrontal drept (utilizarea în timp real a stimulării magnetice transcraniene cu electroencefalografia oferă informații prețioase despre activitatea corticală locală și dinamică). În a doua etapă au fost selectați aleator câțiva participanți din grupul celor care nu au avut niciodată un smartphone și i s-a dat fiecăruia câte unul pentru a-l folosi în următoarele trei luni, în timp ce restul non-utilizatorilor au fost folosiți drept grup de control. Rezultatele obținute în urma primei etape a studiului indică faptul că persoanele care utilizează intens smartphone-ul prezintă impulsivitate crescută, hiperactivitate și o reducere a cogniției sociale. Investigațiile de tipul electroencefalogramei în asociere cu stimularea transcraniană au relevat o diminuare a excitabilității la nivelul cortexului prefrontal drept. De asemenea, aceștia au obținut punctaje mai mici la exercițiile de procesare numerică și de concentrare și menținere a atenției, comparativ cu non-utilizatorii. Rezultatele obținute în urma celei de-a doua etape a studiului arată faptul că utilizarea de novo a unui smartphone, chiar și pentru o perioadă scurtă de timp, reduce capacitatea de procesare numerică și produce modificări la nivelul cogniției sociale.

În studiul efectuat de Skowronek și colaboratorii,  s-a propus ipoteza că simpla prezență a smartphone-ului afectează atenția, ceea ce ar putea duce la o performanță cognitivă mai slabă. În studiu au participat 21 femei și 21 barbati, în cadrul a 12 videoconferințe online. S-a demonstrat că functiile cognitive sunt afectate doar de simpla prezență a unui smartphone, chiar dacă nu există posibilitatea de a primi notificări. Aceste rezultate implică faptul că doar separarea spațială completă de propriul smartphone ar putea contracara o  influență negativă a acestuia asupra abilității de  concentre  a atenției.

Impactul altor dispozitive media asupra funcției cognitive

În  studiul transversal efectuat de Dahmani et al. pe un lot de 60 de particiapanți cu vârste cuprinse între 19-35 ani, s-a analizat modul în care GPS-ul afectează memoria. Concluziile studiului sugerează că persoanele care apelează frecvent la GPS pentru navigare  prezintă o utilizare redusă a memoriei spațiale, abilități reduse de cartografiere cognitivă, codificare redusă a punctelor de reper și au mai multe dificultăți în învățarea informațiilor de navigare.

Studiile efectuat de Henkel și colaboratorii au examinat modul în care memoria pe termen scurt este influențată de realizarea fotografiilor. Participanții au fost conduși într-un tur ghidat al unui muzeu de artă, în primul studiu fiind incluși de 27 participanți, iar în cel de-al doilea studiu, 46 participanți. Ambele studii au avut ca și cerință fie fotografierea obiectelor, intergrală sau parțială, utilzând funcția zoom pe o regiune specificată, fie observarea obiectelor, fără fotografiere. Când participanții au fotografiat obiectele în întregime au reținut mai puține obiecte și mai puține detalii despre obiecte și locațiile acestora decât atunci când doar au observat obiectele, fără să le fotografieze. În ciuda timpului sau atenției suplimentare necesare pentru a poziționa camera și a ajusta lentila pentru a surprinde cel mai bun cadru al obiectului, actul de fotografiere a obiectului pare să permită oamenilor să îl elimine din memorie, astfel bazându-se pe dispozitivul extern al camerei pentru a „memora” în locul lor.

Concluzii

Pe măsură ce oamenii petrec din ce în ce mai mult timp în fața ecranelor, timpul alocat activităților care stimulează creierul, cum ar fi lectura, socializarea față în față și exercițiile fizice, este într-o continuă scădere. Acest dezechilibru poate avea consecințe grave asupra sănătății mintale, crescând riscul de a dezvolta tulburări mintale și chiar un declin cognitiv prematur.

Pentru a preveni demența digitală, este esențial să adoptăm o utilizare echilibrată și conștientă a tehnologiei, să ne alocăm timp pentru activități care promovează sănătatea mintală și fizică și să fim atenți la semnalele de avertizare ale utilizării excesive. Conștientizarea și educația privind riscurile asociate consumului excesiv de media digitală sunt pași cruciali în protejarea sănătății noastre cognitive pe termen lung.

Bibliografie

  1. Skowronek, J et al. “The mere presence of a smartphone reduces basal attentional performance.” Scientific reports vol. 13,1 9363. 8 Jun. 2023
  2. Manwell, Laurie A et al. “Digital dementia in the internet generation: excessive screen time during brain development will increase the risk of Alzheimer’s disease and related dementias in adulthood.” Journal of integrative neuroscience vol. 21,1 (2022)
  3. Takeuchi, Hikaru et al. “Impact of frequency of internet use on development of brain structures and verbal intelligence: Longitudinal analyses.” Human brain mapping vol. 39,11 (2018)
  4. Sina, E., Buck, C., Ahrens, W. et al. Digital media exposure and cognitive functioning in European children and adolescents of the I.Family study. Sci Rep 13, 18855 (2023).
  5. Dahmani, L., Bohbot, V.D. Habitual use of GPS negatively impacts spatial memory during self-guided navigation. Sci Rep 10, 6310 (2020).
  6. Henkel, Linda A. “Point-and-shoot memories: the influence of taking photos on memory for a museum tour.” Psychological science vol. 25,2 (2014)
  7. He, X. et al. Screen Media Use Affects Subcortical Structures, Resting-State Functional Connectivity, and Mental Health Problems in Early Adolescence. Brain Sci, 2023.
  8. Ziliang W et al. Cortical thickness and volume abnormalities in Internet gaming disorder: Evidence from comparison of recreational Internet game users. Eur J of Neurosci. 2018.
Dă share la acest articol

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Time limit exceeded. Please complete the captcha once again.