Autori:
Dr. Svetlana Gurița, IMSP Institutul Mamei și Copilului
Dr. Natalia Balica, Clinica Neurologie pediatrică, Departamentul Pediatrie al USMF „Nicolae Testemiţanu“. Centrul de Sănătatea Reproducerii și Genetica Medicală, IMSP Institutul Mamei și Copilului
Dr. Veronica Eladi, Clinica Neurologie pediatrică, Departamentul Pediatrie al USMF „Nicolae Testemiţanu“
Prof. Univ. Dr. Habil. Ina Palii, Clinica Neurologie pediatrică, Departamentul Pediatrie al USMF „Nicolae Testemiţanu“
Rezumat.
Mielita transversă acută la copil este o afecțiune neuroinflamatorie rară, de multe ori cu mecanism postinfecțios, caracterizată prin deficit motor, senzitiv și disfuncție autonomă. Prezentăm cazul unui băiat de 7 ani cu debut progresiv al simptomelor la câteva luni după o infecție respiratorie virală, manifestat prin dureri abdominale episodice, hemispasm facial stâng, algii în hemicorpul stâng și tulburări de mers cu aspect paretico-ataxic, ulterior asociate cu episoade motorii paroxistice cu dischinezii distale. Imagistica prin rezonanță magnetică a evidențiat o leziune cervico-toracică C7–T4 cu cavitate siringomielică toracică inferioară, în absența modificărilor cerebrale, iar investigațiile imunologice și EEG nu au indicat etiologie demielinizantă sau epileptică. Examenul neurologic intercritic a demonstrat hiperreflexie asimetrică cu predominanță stângă și clonus rotulian. Particularitatea cazului constă în asocierea manifestărilor motorii paroxistice cu o leziune medulară inflamatorie, sugerând un mecanism de hiperexcitabilitate neuronală spinală care poate mima tulburări de mișcare extrapiramidale.
Cuvinte cheie: mielită transversală, paroxisme motorii, dischinezie, hiperexcitabilitate spinală
Introducere. Mielita transversă acută este o afecțiune inflamatorie rară a măduvei spinării, caracterizată prin debut rapid al deficitului motor, tulburărilor senzitive și disfuncției autonome [1]. În pediatrie, incidența este de aproximativ 1–2 cazuri la un milion de copii anual, iar debutul este frecvent precedat de infecții respiratorii sau alte evenimente imunologice, sugerând mecanisme postinfecțioase mediate imun [2]. Etiologia poate fi idiopatică sau asociată bolilor inflamatorii și demielinizante ale sistemului nervos central, inclusiv afecțiuni cu anticorpi anti-MOG sau neuromielita optică, iar diagnosticul se bazează pe corelarea examenului clinic cu RMN-ul spinal și analiza lichidului cefalorahidian [3–5].
În unele cazuri, mielita poate determina manifestări motorii paroxistice atipice, precum spasme tonice sau distonie, care pot imita tulburări extrapiramidale sau episoade epileptice [4]. Identificarea acestor fenomene rare este esențială pentru diagnostic corect și ghidarea tratamentului terapeutic adecvat [5].
În lucrare vom decrie un caz pediatric cu mielită transversă postinfecțioasă însoțită de episoade motorii paroxistice, analizând posibilele mecanisme neurofuncționale.
Datele au fost colectate din observația directă a pacientului pe parcursul spitalizării în Secția Neurologie a Institutului Mamei și Copilului, din documentele medicale și investigațiile paraclinice efectuate. Au fost analizate datele clinice, imagistice și neurofiziologice ale unui copil de 7 ani. Investigațiile au inclus IRM cerebrală și medulară, examinare EEG, puncție lombară și teste imunologice specifice pentru bolile demielinizante.
Băiatul de 7 ani a fost internat din motivul agravării progresive a statusului neurologic, determinat de tulburări de mers, deficit motor la nivelul membrelor inferioare, retenție urinară și episoade recurente de durere abdominală severă. Evoluția simptomelor a fost precedată, cu câteva luni înainte, de un episod de infecție febrilă virală, după care pacientul a prezentat cefalee și algii abdominale persistente, interpretate inițial în context gastroenterologic.
Ulterior, tabloul clinic s-a modificat prin apariția manifestărilor neurologice, inclusiv hemispasm facial stâng și instabilitate posturală progresivă. La internare, examenul neurologic a evidențiat semne piramidale bilaterale, cu parapareză spastică predominantă la nivelul membrelor inferioare, hiperreflexie osteotendinoasă și clonus plantar bilateral. Pe parcursul evoluției au fost observate episoade motorii paroxistice, mai frecvente în a doua parte a zilei, caracterizate prin contracții involuntare distale în hemicorpul stâng, hemispasm facial unilateral și accentuarea tulburărilor de mers.
Rezultatele investigațiilor paraclinice sunt prezentate în ordinea chronologică în tabelul I.
Explorările imagistice au evidențiat o leziune inflamatorie medulară longitudinală la nivel cervico-toracic (C7–T4), asociată cu cavitate siringomielică toracală inferioară (T8–T11). Investigațiile imunologice pentru anticorpi anti-MOG și anti-AQP4, precum și examinarea electroencefalografică, nu au evidențiat argumente pentru o patologie demielinizantă specifică sau pentru activitate epileptiformă. Aceste date au susținut diagnosticul de mielită transversă postinfecțioasă.
Tratamentul a inclus corticoterapie în pulsterapie cu metilprednisolon (30 mg/kg/zi), urmată de prednisolon oral, cu ameliorarea treptată a deficitului motor. Pentru controlul fenomenelor paroxistice s-au administrat clonazepam și pregabalină, obținându-se reducerea frecvenței episoadelor. Evoluția clinică a fost lent favorabilă, cu recuperare motorie aproape completă și persistența ocazională a manifestărilor paroxistice. Particularitatea cazului constă în asocierea unei leziuni inflamatorii medulare cu episoade motorii paroxistice, sugerând implicarea unor mecanisme de hiperexcitabilitate neuronală spinală în generarea acestor manifestări clinice neobișnuite.
Discuții. Mielita transversă acută reprezintă o cauză rară de inflamație medulară la copii, caracterizată prin instalarea rapidă a deficitului motor, a tulburărilor senzitive și a disfuncției autonome. În numeroase cazuri, debutul este precedat de un episod infecțios, sugerând implicarea unui mecanism imun-mediat postinfecțios [7]. La pacientul prezentat, simptomele au apărut după o infecție virală, susținând această ipoteză.
Particularitatea cazului constă în asocierea la mielită a episoadelor motorii paroxistice extrapiramidale, rare la copii și dificil de diferențiat de tulburările primare de mișcare sau de episoadele epileptice [6]. Aceste fenomene pot fi explicate prin hiperexcitabilitate neuronală indusă de inflamația medulară, transmisie ephaptică între fibre demielinizate și disinhibiția circuitelor interneuronale spinale, favorizând spasme tonice, distonie și alte dischinezii paroxistice [8].
Imagistica prin IRM spinal a evidențiat leziuni inflamatorii extinse cervico-toracice, tipare frecvente în mielita pediatrică acută, iar testele imunologice negative pentru anticorpi anti-MOG și anti-AQP4 au exclus forme demielinizante specifice, confirmând mielita postinfecțioasă [9]. Corticoterapia intravenoasă a condus la ameliorarea progresivă a deficitului motor, însă episoadele paroxistice au necesitat tratament simptomatic cu benzodiazepine și modulatoare ale canalelor de calciu, cu un răspuns favorabil pe parcursul a câteva luni [10].
Acest caz subliniază variabilitatea fenotipică a mielitei transversă la copii și importanța includerii acestei afecțiuni în diagnosticul diferențial al crizelor motorii paroxistice non-epileptice.
Concluzii. Cazul prezentat evidențiază o manifestare neobișnuită de mielită transversă postinfecțioasă la copil, în care tabloul clinic a fost dominat de episoade motorii paroxistice cu caracter extrapiramidal. Această prezentare atipică poate complica diagnosticul diferențial și necesită corelarea atentă a datelor clinice cu rezultatele imagistice și paraclinice pentru identificarea corectă a afectării medulare. Evoluția favorabilă sub corticoterapie, asociată cu tratament simptomatic pentru controlul fenomenelor paroxistice, confirmă utilitatea unei strategii terapeutice multimodale. Observația subliniază importanța recunoașterii acestor manifestări rare, care pot extinde spectrul fenotipic al mielitei transversă în pediatrie și pot contribui la optimizarea abordării diagnostice și terapeutice.
BIBLIOGRAFIE
- National Institute of Neurological Disorders and Stroke. Transverse myelitis [Internet]. Sep 2023 [cited 2025 Aug 21]. Available from: https://www.ninds.nih.gov/health-information/disorders/transverse-myelitis
- Tavasoli A, Tabrizi A. Acute transverse myelitis in children: literature review. Iran J Child Neurol. 2018 Spring;12(2):7-16. PMID: 29696041; PMCID: PMC5904733
- Thomas T, Branson HM, Verhey LH, Shroff M, Stephens D, Magalhaes S, et al. The demographic, clinical, and magnetic resonance imaging (MRI) features of transverse myelitis in children. J Child Neurol. 2012;27(1):11–21. doi:10.1177/0883073811420495
- Mehanna R, Jankovic J. Movement disorders in multiple sclerosis and other demyelinating diseases. J Neurol Sci. 2013;328(1–2):1-8. doi:10.1016/j.jns.2013.02.007
- Abboud H, Sun R, Modak N, et al. Spinal movement disorders in NMOSD, MOGAD, and idiopathic transverse myelitis: a prospective observational study. J Neurol. 2024;271:5875–5885. doi:10.1007/s00415-024-12527-6
- Deginet E, Mengesha Abebe A, Abatkun M. Spinal dystonia associated with transverse myelitis in an adolescent female: a case report. Adolesc Health Med Ther. 2024;15:1–4. doi:10.2147/AHMTA.S445606
- Jacob A, Weinshenker BG. An approach to the diagnosis of acute transverse myelitis. Semin Neurol. 2008;28(1):105–20. doi:10.1055/s-2007-1019132
- Gwak YS, Hulsebosch CE. Neuronal hyperexcitability: a substrate for central neuropathic pain after spinal cord injury. Curr Pain Headache Rep. 2011;15:215–222. doi:10.1007/s11916-011-0186-2
- Ali B, Momin A, Tariq M, Nadeem M, Naeem M, Nadeem Z. Evaluation of magnetic resonance imaging characteristics in pediatric acute transverse myelitis presenting with paraparesis: a hospital-based cross-sectional study. J Med Physiol Biophys. 2025;75(2):in press. doi:10.7176/JMPB/75-02
- Fiani B, Covarrubias C, Jarrah R. Neuroimmunology and novel methods of treatment for acute transverse myelitis. Cureus. 2021;13(8):e17043. doi:10.7759/cureus.17043
