Educația continuă a medicilor oncologi și a altor profesioniști din domeniul sănătății contribuie la creșterea gradului de utilizare a terapiilor personalizate!

Interviu realizat cu Doamna Conf. Univ. Dr. Dana Lucia Stănculeanu, Medic primar Oncologie Medicală – Șef de secţie Oncologie Medicală I – Institutul Oncologic București „Prof. Dr. Alexandru Trestioreanu“

Stimată Doamnă Conf. Univ. Dr. Dana Lucia Stănculeanu, Congresul Naţional de Oncologie va avea loc în perioada 10-12 Octombrie 2024 la Poiana Brașov. Care vor fi cele mai recente practici și cercetări în domeniul oncologiei pe care le veţi prezenta?
Congresul Naţional de Oncologie este cel mai așteptat eveniment al anului pentru comunitatea medicilor oncologi din România. Evenimentul își propune să aducă în discuție cele mai recente progrese și descoperiri din domeniul oncologiei. Printre acestea, un punct central va fi avansul în utilizarea imunoterapiei și a terapiilor țintite, care au deschis noi căi de tratament pentru diverse tipuri de cancer. Vom discuta, de asemenea, despre integrarea noilor biomarkeri în practica clinică, care permite personalizarea tratamentului în funcție de profilul genetic al tumorii pacientului. Această abordare nu doar că îmbunătățește eficacitatea tratamentului, dar și reduce toxicitatea, orientând tratamentele doar către pacienții care sunt cel mai probabil să beneficieze de ele.
De asemenea, vom avea în vedere importanţa multidisciplinarităţii în oncologie și a tratamentului personalizat, fiecare pacient este unic iar abordarea terapeutică trebuie să fie mulată pe profilul unic al acestuia. În plus, ne vom concentra pe noile direcții în cercetarea cancerelor rare, un domeniu unde inovațiile recente au adus opțiuni terapeutice înainte inexistente. Nu în ultimul rând, va fi prezentată evoluția în domeniul diagnosticării precoce prin tehnici avansate de imagistică și testare moleculară, care joacă un rol critic în îmbunătățirea prognosticului pacienților. Am certitudinea că anul acesta Congresul SNOMR va construi pe edițiile anterioare și va ridica standardele în practica oncologică din România.

Cum descrieţi Managementul efectelor secundare asociate imunoterapiei cancerului?
În ultimele decenii, cunoștințele noastre privind relația dintre cancer și sistemul imun au crescut considerabil. Succesul din ultimii ani privind imunoterapia în tratamentul cancerului, inclusiv anticorpii monoclonali, vaccinurile împotriva cancerului și terapia inhibitori cu puncte de control imun au revoluționat terapia anti neoplazică, însă provocări încă există în acest domeniu. Terapiile combinate personalizate vor fi următoarele strategii terapeutice în oncologie, iar o cercetare atentă a interacțiunii dintre tumoră și micromediul tumoral este necesară în această direcție. Cu toate acestea, efectele secundare ale imunoterapiei pot fi complexe și, uneori, imprevizibile, afectând calitatea vieții pacienților și necesitând o abordare terapeutică diferită față de efectele secundare ale chimioterapiei sau radioterapiei. Toxicitățile imunologice pot apărea la nivelul mai multor organe și sisteme, inclusiv pielea, tractul gastrointestinal, ficatul, plămânii și glandele endocrine. Aceste reacții imune pot varia de la forme ușoare, care necesită doar monitorizare, până la forme severe, care necesită tratament agresiv, inclusiv administrarea de corticosteroizi sau alte imunosupresoare.
Managementul reacțiilor adverse immune-related post tratament imunoterapic este încă o provocare în România, iar abordarea lor trebuie realizată multidisciplinar în strânsă colaborare cu medicii specialiști, în funcție de localizarea toxicității apărute. Monitorizarea continuă a pacienților și educarea acestora cu privire la simptomele pe care trebuie să le raporteze sunt critice pentru a detecta și a trata prompt aceste reacții, minimizând astfel impactul asupra vieții pacientului și maximizând beneficiile imunoterapiei.
Societatea Natională a Oncologilor Medicali din România (SNOMR) a sesizat de asemenea nevoia sedimentării cunoștințelor în această direcție, iar în cadrul congresului național de anul acesta va fi abordată această provocare. Ne propunem îmbunătățirea managementului efectelor secundare asociate imunoterapiei, prin împărtășirea expertizei specialistilor, informații despre actualizările recente cu privire la terapiile YO rambursate în România și validarea practicilor curente în Tumor Board sau echipă multidisciplinară între diferitele specialități medicale.

Care este rolul chimioterapiei intraperitoneale în tratamentul cancerului ovarian?
Chimioterapia intraperitoneală a demonstrat un potențial semnificativ în îmbunătățirea rezultatelor terapeutice pentru pacientele cu cancer ovarian, în special în cazurile cu boală avansată. Această metodă de administrare permite concentrarea chimioterapicelor direct în cavitatea peritoneală, unde se află majoritatea celulelor tumorale în cancerul ovarian, asigurând astfel o expunere mai mare a tumorii la medicament, comparativ cu chimioterapia intravenoasă. Studiile clinice au indicat că pacienții care primesc chimioterapie intraperitoneală, în combinație cu o citoreducție chirurgicală optimă, prezintă o supraviețuire generală mai lungă și o perioadă mai îndelungată fără recurența bolii.
Totuși, nu toate pacientele sunt candidate ideale pentru acest tip de terapie. Selecția pacientelor trebuie să fie realizată cu atenție, luând în considerare starea generală de sănătate, prezența sau absența altor afecțiuni medicale și extinderea bolii. În plus, chimioterapia intraperitoneală poate fi asociată cu efecte secundare semnificative, cum ar fi durerea abdominală, infecțiile peritoneale și riscul de obstrucție intestinală, ceea ce necesită o monitorizare atentă și o gestionare promptă a complicațiilor și o strânsă colaborare cu medicul chirurg.

Cum pot fi gestionate mutațiile rare care nu sunt detectate în practica de rutină dar care pot juca un rol în cancerul mamar?
Mutațiile rare în cancerul mamar reprezintă o provocare majoră, deoarece acestea pot avea un impact semnificativ asupra prognosticului și tratamentului, dar sunt adesea omise de testele genetice de rutină. Gestionarea acestor mutații rare necesită utilizarea tehnologiilor avansate, cum ar fi secvențierea de nouă generație (NGS), care permite o analiză detaliată a genomului tumoral. Această tehnologie poate identifica mutații genetice rare care pot fi ținte pentru terapii specifice sau pot influența sensibilitatea tumorii la tratamentele standard.
Odată identificate, mutațiile rare necesită o interpretare atentă pentru a determina relevanța lor clinică. Acest proces implică colaborarea între oncologi, geneticieni și bioinformaticieni pentru a dezvolta un plan de tratament personalizat. În unele cazuri, participarea pacientelor la studii clinice care vizează aceste mutații poate oferi acces la terapii inovatoare care nu sunt disponibile în practica standard. De asemenea, este importantă actualizarea constantă a cunoștințelor medicale și a bazelor de date genetice, pentru a înțelege mai bine implicarea acestor mutații rare în cancerul mamar și pentru a dezvolta noi strategii terapeutice.
Dacă ne referim însă la tratamentul personalizat în funcție de profilul molecular al fiecărui pacient, oportunitățile terapeutice pot fi multiple și nu toate sunt rambursate și accesibile în România. Consider că se mai poate lucra și îmbunătăți perspectiva sistemului de finanțare și rambursare a terapiilor țintite în România.

Cum poate fi cuantificat gradul de utilizare extinsă a terapiilor oncologice personalizate disponibile la ora actuală în România?
Patologia oncologică trebuie abordată personalizat, fiecare pacient este unic, ghidurile terapeutice ne îndrumă, iar experiența își spune de asemenea cuvântul. Abordarea terapeutică în oncologie trebuie realizată personalizat, în funcție de profilul pacientului: clinic, biologic, molecular. În România există posibilități terapeutice pentru toate tipurile de cancer prin terapii țintite, imunoterapie sau combinații ale acestora. Consider că, în perioada următoare se vor realiza multe descoperiri pe acest plan și posibilitățile terapeutice vor fi multiple.
Pentru a evalua gradul de utilizare extinsă a terapiilor oncologice personalizate în România, este necesară o abordare multidimensională. În primul rând, monitorizarea și analizarea datelor din registrele naționale de cancer este esențială. Aceste date pot oferi informații valoroase despre numărul de pacienți care beneficiază de teste genetice și despre cum sunt integrate rezultatele acestor teste în planurile de tratament. În plus, este important să se evalueze accesul la medicamentele inovatoare aprobate pentru utilizare în România, precum și numărul de pacienți care participă la studii clinice care implică terapii personalizate.
Un alt aspect esențial este evaluarea impactului economic al acestor terapii asupra sistemului de sănătate. Analizele de cost-eficiență pot ajuta la înțelegerea beneficiilor pe termen lung ale terapiei personalizate comparativ cu tratamentele tradiționale. În plus, colaborarea cu casele de asigurări de sănătate și cu factorii de decizie politică este crucială pentru a asigura o extindere sustenabilă a accesului la aceste terapii.
Educația continuă a medicilor oncologi și a altor profesioniști din domeniul sănătății este, de asemenea, un factor important în creșterea gradului de utilizare a terapiilor personalizate. O mai bună înțelegere a beneficiilor și limitărilor acestor terapii va contribui la o implementare mai largă și la o utilizare mai eficientă în practica clinică zilnică.