Interviu realizat cu domnul Prof. Univ. Dr. Ion Bruckner, Președintele Societății Române de Medicină Internă
În perioada 13-16 mai, la Palatul Patriarhiei din București, se desfășoară o nouă ediție a Congresului Naţional al Societății Române de Medicină Internă. Cu această ocazie, stăm de vorbă cu domnul Prof. Univ. Dr. Ion Bruckner, Președintele Societății Române de Medicină Internă.
Congresul Naţional al SRMI deschide mereu o poartă către informațiile medicale de înaltă calitate științifică. Vă rugăm să ne spuneţi cu ce noutăţi ne întâmpină ediţia din acest an, care sunt temele propuse și ce personalități ale lumii medicale vor fi prezente la această manifestare.
În principiu, am organizat în ultimii ani Congresul național fără a desemna o tematică deoarece medicina internă grupează toate specialitățile medicale și în toate apar lucruri noi – tehnici de explorare sau modalități terapeutice. Am invitat ca vorbitori specialiști din țară cu experiență în domeniile lor de activitate. Este deosebit de util să cunoști progresul din specialități înrudite, deoarece nimeni nu mai poate ține pasul cu progresul în toate domeniile. Nu doresc să dau nume proprii pentru a nu reproduce programul sau a nedreptăți pe cineva.
Progresul tehnic rapid a făcut ca medicina modernă să evolueze către o medicină a specialităților, multidisciplinaritatea fiind o realitate a prezentului. Care este importanța dezvoltării registrelor naționale, astfel încât să se cunoască „circuitul pacientului” și medicația prescrisă?
Este evident că medicina modernă este o medicină a specialităților. Problema este că organismul nu este o adunare de organe care funcționează independent, ci un ansamblu foarte bine coordonat în care fiecare element le influențează pe celelalte. În aceste condiții, este necesară o cooperare interdisciplinară, o medicină de echipă. O echipă presupune însă un coordonator, un conducător care să își asume răspunderea. În ceea ce privește registrele, acestea au ca prim scop cunoașterea realității, a necesităților reale ale sistemului. Evident aceasta cuprinde și necesitățile terapeutice, medicamente sau proceduri, față de care trebue asigurate resursele corespunzătoare. La fel, de altfel și față de necesitățile de investigație.
Sunteți adeptul discuției empatice cu pacientul și al consultului fizic. Cum considerați proiectul de ordonanță privind telemedicina, inițiat de Ministrul Sănătății Alexandru Rogobete? Poate fi implementat cu succes? Poate substitui lipsa personalului medical? Afectează actul medical al profesioniștilor?
Fără îndoială telemedicina va avea un rol din ce în ce mai mare în practica medicală. Ea poate fi foarte utilă în urmărirea bolilor cronice. Are însă și limite de care trebuie să fim conștienți. Ea nu permite un diagnostic precis al evenimentelor acute, care impun discuția cu pacientul, examinarea lui și investigarea ulterioară. Ea poate fi implementată, va elibera poate în parte timpul personalului medical, dar în nici un caz nu îl poate înlocui și comporta riscul de a diminua eficiența actului medical. Deci telemedicina poate fi utilă, dar nu trebuie privită ca un mod de a rezolva criza de personal medical.
Un subiect de actualitate îl reprezintă rolul fundamental al nutriției în practica medicală. Care este impactul acesteia asupra prevenirii și gestionării factorilor de risc, în completarea tratamentului medicamentos al pacienților?
Dieta este o componentă a ceea ce numim stil de viață și în această calitate are un rol important în prevenirea factorilor de risc. Poate fi simplu rezumată în două – trei sfaturi:
- consumați alimente proaspete (neconservate) și simplu preparate,
- consumați suficiente (multe) legume și fructe,
- limitați excesul caloric (aduc multe calorii dulciurile, făinoasele, grăsimile și alcoolul).
Desigur, există diete prescrise în funcție de boală, dar principiul de bază este echilibrul și evitarea exceselor.
Polimedicația reprezintă o problemă specială în practica medicală. Cum afectează polimedicația pacientul vârstnic cu insuficiență cardiacă?
Polipragmazia (polimedicația) devine o necesitate la persoanele în vârstă care au de regulă mai multe boli ce toate trebuie tratate. Tratamentul insuficienței cardiace cuprinde numai el cinci familii medicamentoase. În cazul existenței mai multor boli, numărul de medicamente devine mai mare. Este obligația medicului de a le asocia astfel încât să nu apară efecte nedorite. Soluția nu este o limitare a tratamentelor, ci evitarea tratamentelor empirice, după sfatul vecinilor, pentru a evita efecte secundare sau nedorite. Orice medic trebuie să cunoască toate medicamentele (și suplimentele) pe care le ia un pacient pentru a evita asocieri nedorite.
De ce măsuri este nevoie pentru a putea oferi educație terapeutică și de prevenție populației în vederea scăderii numărului deceselor cauzate de boli de inimă?
Educația este un pilon al prevenției și necesită personal specializat, recunoaștere și remunerare corespunzătoare. Este vorba despre o educație generală a populației care trebuie începută din școală și de educația terapeutică, care se adresează persoanelor bolnave și trebuie făcută de la diagnosticul inițial al bolii respective. Ea trebuie reluată periodic, pentru că totul se uită.
În calitate de Președinte al SRMI, ce propuneri de proiecte aveți pentru anul 2026, un an cu atâtea schimbari interne și internaționale?
În principiu continuăm activitatea noastră organizând simpozioane și conferințe, școli pentru tinerii interniști, colaborări cu colegii din societățile de specialitate.
