Hipersensibilitatea Cutanată la Produsele Cosmetice și Dermato-cosmetice: Mecanisme, Manifestări și Prevenție

Abstract „Cutaneous Hypersensitivity to Cosmetic and Dermato-Cosmetic Products: Mechanisms, Manifestations, and Prevention”

The global increase in the use of cosmetic and dermato-cosmetic products has led to a higher incidence of cutaneous adverse reactions, either through hypersensitization or inappropriate use of products with synergistic or antagonistic actions. This study specifically examines cutaneous allergic reactions caused by cosmetic products, which constitute a significant proportion of adverse reactions in European medical practice. The main objectives were: to analyze the mechanisms of cutaneous adverse reactions, identify common reactions and toxic or allergic compounds, establish differential diagnosis criteria between allergy and irritation, and propose a prevention guide. The study was conducted at a dermatology clinic in Craiova, involving 47 patients, mostly women. Detailed clinical examinations were performed, and Romanian cosmetic products with potential hypersensitizing substances were identified using the database www.alegesanatos.ro. Cutaneous adverse reactions were classified into systemic drug-induced toxidermias and topical-induced cutaneous reactions, with manifestations ranging from irritative dermatitis to allergic dermatitis, involving substances such as nickel, neomycin, formaldehyde, and various fragrances. The main types of allergens in cosmetic products include fragrant substances, preservatives, colorants, antioxidants, excipients, emulsifiers, surfactants, humectants, and phytocompounds. The prevention guide suggests using fragrance-free products, preferably hypoallergenic ones, preliminary testing on a small skin area, and avoiding expired products. Public education on adverse effects and the importance of regular dermatological consultations is essential for preventing allergic reactions. We conclude that adequate information and preventive measures are necessary to minimize the risks associated with the use of cosmetic products.

Introducere

În contextul vieții cotidiene actuale, când consumul de produse cosmetice și dermato-cosmetice a crescut pe plan mondial, s-au înregistrat tot mai multe reacții nedorite, ca urmare fie a hipersensibilizării, fie a unor abuzuri sau asocieri de produse cu acțiune sinergică sau antagonică, fără o indicație medicală.

Prin prisma acestor raționamente, am considerat interesant și de actualitate să studiem aceste reacții, oprindu-ne în mod special asupra manifestărilor alergice cutanate induse de produsele cosmetice, care ocupă mai mult de o jumătate din totalul reacțiilor adverse întâlnite în practica medicală la nivel european.

Obiective

Studiul nostru și-a propus să facă o analiză teoretică a mecanismelor de declanșare a reacțiilor adverse cutanate la produsele cosmetice, pentru a putea concluziona tratamentul patogenic; să observe, în cadrul unui cabinet dermatologic, care sunt cele mai frecvente reacții adverse la produsele cosmetice; să observe forma clinică a acestor patologii, elemente de diagnostic pozitiv, elemente care pot sta la baza unui ghid pentru practicieni; să facă o analiză a celor mai frecvenți compuși incriminați (ingredinete cu potențial toxic sau alergic); să stabilească pentru practica medicală un set de criterii pentru diagnosticul diferențial între alergie și iritație; să propună un ghid de prevenție a alergiilor cosmetice.

Material și metodă

Studiul manifestărilor clinice cutanate s-a desfășurat în cadrul unui cabinet de dermatologie din Craiova, pe un număr de 47 de cazuri.

Pacienții, majoritatea de sex feminin, au fost examinați clinic, li s-a făcut o anamneză minuțioasă și și-au exprimat consimțământul informat pentru a fi fotografiați, respectându-se prevederile Declarației de la Helsinki (Organizația Medicală Mondială, 1964, cu revizuirile ulterioare).

Pentru a identifica produsele cosmetice din România, care conțin anumite substanțe cu risc de hipersensibilizare cutanată, am accesat baza de date www.alegesanatos.ro, care permite căutarea oricărui ingredient cosmetic, folosind denumirea sa INCI (International Nomenclature Cosmetic Ingredient). Ca urmare, sunt afișate toate produsele comercializate pe teritoriul țării noastre, care au inscripționate pe etichetă denumirile substanțelor respective.

Astfel, am conceput un set de criterii pentru diagnosticul diferențial între alergie și iritație, pe baza observațiilor clinice. De asemenea, am alcătuit un ghid de prevenție a alergiilor cosmetice, în urma conversațiilor cu pacienții.

Reacții de hipersensibilitate la produsele cosmetice

Reacțiile adverse cutanate se clasifică în două mari categorii:

– reacții adverse cutanate induse de medicația sistemică (toxidermii);

– reacții adverse cutanate induse de produsele aplicate topic.

Toxidermiile medicamentoase sunt efecte secundare toxice sau alergice, cauzate de administrarea sistemică a unor medicamente. Sunt mult mai frecvente decât reacțiile adverse cutanate date de medicația topică și pot avea manifestări clinice foarte grave, de genul șoc anafilactic, boala serului, sindrom Stevens-Johnson sau sindrom Lyell.

Efectele secundare cauzate de produsele cosmetice și de medicamentele topice au manifestări clinice complexe, cum ar fi: eczeme alergice de contact, urticarii de contact, dezechilibre ecologice, atrofii cutanate, erupții acneiforme, dermatite de contact iritative sau fotodermatite.

1. Dermatita de contact iritativă

Este mai frecventă decât cea alergică (80% din cazuri) și poate să apară la toata lumea. Nu necesită existența unui teren atopic, precum necesită dermatita alergică și este declanșată de contactul direct dintre o substanță, posibil dermatotoxică, cu pielea. Reacția locală are margini corespunzător delimitate și nu are caracter difuz. Dermatita este localizată în straturile superficiale ale pielii (epiderm și derm), fără a exista infiltrarea hipodermului.

Cele mai frecvente substanțe incriminate în apariția acestui tip de dermatită sunt iritanții chimici: acetonă, alcool, latex, lauril-sulfat de sodiu (frecvent folosit în prepararea produselor cosmetice), substanțe alcaline (săpunuri puternice, mai ales cele preparate în casă cu sodă caustică), oxid de etilenă, detergenți, solvenți, mercur etc.

Fig. 1. Dermatită de contact iritativă la gelul de curățare

Fig. 2. În imagine se observă o dermatită de contact iritativă la leucoplast (cel mai probabil la clorura de benzalconiu (o sare cuaternară de amoniu, folosită în medicină datorită rolului său antiseptic, având avantajul că nu produce senzație de usturime în contact cu pielea lezată) existentă în adeziv, substanță cunoscută ca factor puternic iritant). Leziunile sunt net demarcate, observându-se forma benzilor adezive cu care a fost fixată o branulă. Se poate observa severitatea reacției după edemul lezional important, dar mai ales după dimensiunea veziculelor prezente. Din loc în loc pot fi observate și bule.

2. Dermatita de contact alergică

Apare pe un teren specific, caracterizat prin atopie și prin alte alergii. Deși este mai puțin frecventă, comparativ cu dermatita de contact iritativă, dermatita alergică este considerată cea mai comună reacție de imunotoxicitate a organismului. Pentru ca această reacție alergică să aibă loc, trebuie să existe un prim contact sensibilizant, în care alergenul să interacționeze cu celulele imune ale organsimului, crescându-le susceptibilitatea la viitoarele contacte.

Simptomatologia dermatitei alergice este asemănătoare celei din dermatita iritativă, însă există o importantă componentă sistemică: apar reacții urticariene, erupții mai extinse, tumefacția, eritemul și pruritul putând fi mai intense. Deși astfel de reacții pot să apară oriunde pe corp, cel mai adesea ele sunt localizate la nivelul feței, buzelor, pleoapelor, urechilor, gâtului și regiunii decolteului (când sunt induse strict de produsele cosmetice).

Substanțele incriminate în apariția acestui tip de alergie sunt: nichel (prezent în bijuterii), neomicină (antibiotic și ingredient al unor produse dermato-cosmetice, deodorante, creme și unguente antibacteriene), formaldehidă (conservant cosmetic), clorură de cobalt (din vopseluri de păr, antiperspirante), quaternium 15 (substanță chimică prezentă în șampon, creme cu factor de protecție solară, lacuri de unghii), lanolină, ulei esențial de lavandă, parfumuri etc.

Fig. 3,4. Dermatită de contact alergică la crema de protecție solară

Fig. 5. Dermatită de contact alergică la nichel

Fig. 6,7. Dermatită de contact alergică la antiperspirant și parfum

Fig. 8. Diferențele dintre iritație și alergie de contact

Tipuri de alergeni din produsele cosmetice

1. Substanțele odorante

Parfumul este un ingredient esențial în majoritatea produselor cosmetice. Cea mai mare cantitate se găsește în parfumuri ca atare, urmate de ape de toaletă, loțiuni after-shave, deodorante, însă nu trebuie neglijate nici numeroasele creme care conțin substanțe odorante și aromatizante. Industria cosmetică folosește aproximativ 3.000 de tipuri de arome, care sunt obținute din produse naturale sau de sinteză.

Fig. 9. Lista celor 26 de substanțe odorante alergene obligatoriu de inclus pe eticheta produselor cosmetice, conform legislației UE.

2. Conservanții

Conservanții asigură durabilitate și protecție împotriva dezvoltării bacteriilor și fungilor, care degradează produsele cosmetice. Se găsesc frecvent în produse cosmetice pe bază de apă, precum geluri de curățare, produse de îngrijire a pielii și produse de machiaj.

Alergia la diverși conservanți poate provoca dermatită de contact. Conservanții din produsele cosmetice și produsele de îngrijire a pielii sunt a doua cea mai frecventă cauză a reacțiilor cutanate. Exemple de conservanți cosmetici includ: parabeni, imidazolidinil uree, quaternium-15, fenoxietanol, hidantoină DMDM si formaldehidă.

3. Coloranții

Mulți coloranți sunt substante care pot provoca reacții fototoxice sau fotoalergice. Astfel de reacții apar sub expunerea la razele ultraviolete, care modifică substanțele de pe suprafața cutanată, astfel încât acestea devin fotoalergene. Eozina, colorant roșu intens, este un exemplu perfect de agent al reacției fotoalergice.

Ca parte a studiului individual, am căutat denumirea INCI a eozinei (Acid Red) în baza de date www.alegesanatos.ro și am gasit 7 tipuri de coloranți cosmetici (CI 45430, CI 45100, CI 18050, CI 17200, CI 16255, CI 16185, CI 14720), prezenți nu numai în vopselurile de păr, ci și în creme pentru conturul ochilor și paste de dinți.

4. Antioxidanții

Deși nu au un efect alergogen atât de puternic precum parfumurile și conservanții, substanțele antioxidante utilizate în anumite produse, cum ar fi cremele cu protecție solară și cremele anti-aging pot cauza dermatite de contact alergice. Unele studii au demonstrat acest lucru în cazul unor antioxidanți precum tocoferol (vitamina E) acetat, retinol (vitamina A) palmitat, acid ascorbic (vitamina C) sau hidroxidecil-ubiquinonă/idebenonă (un analog sintetic al coenzimei Q10).

Agenții chimici de protecție solară, precum methylbenzylidene camphor (INCI), acidul cinamic, phenylbenzimidazole sulfonic acid (INCI), octocrilina (cauzează reacții foto-alergice severe, mai ales la copii) sunt folosiți în majoritatea cremelor cu SPF și pot provoca dermatite alergice de fotocontact. Acestea sunt cel mai adesea confundate de către medicii dermatologi cu intoleranța la soare.

5. Excipienții, emulsifianții, surfactanții și umectanții

Sunt ingrediente ale tuturor produselor cosmetice și dermato-cosmetice. Alergenii clasici, care provoacă dermatite de contact, sunt lanolina, alcoolul cetilic, propilen-glicolul, însă au fost studiați și alții mai recenți, precum dicaprylyl maleate (INCI), isononyl isononanoate (INCI), trioleyl phosphate (INCI) și umectanții butilen-glicol și pentilen-glicol.

6. Fitocompușii

În ultimii ani, extractele din plante au devenit extrem de folosite și au provocat numeroase cazuri (uneori chiar severe) de dermatită de contact.

Ingredientele naturale apar pe eticheta produsului cosmetic sub denumirile lor în limba latină și au un important potențial alergogen, mai ales uleiurile lor esențiale. Din categoria plantelor cu mecanism de hipersensibilizare fac parte: Melaleuca alternifolia (arbore de ceai), Lavandula angustifolia (levănțică), Rosa centifolia (trandafir), plantele din familia Asteraceae și speciile familiilor Apiaceae și Rutaceae – în special genul Citrus (conțin furanocumarine – care provoacă fitofotodermatită).

Fig. 10. Clasificarea substanțelor alergene din produsele cosmetice, in funcție de numărul de cazuri întâlnite în cadrul studiului

Ghid de prevenție a reacțiilor alergice
            Considerăm că este esențial, dat fiind faptul că nu există nicio persoană care să nu folosească produse cosmetice sau dermato-cosmetice, încă din primele luni de viață, să existe o educare și o informare mai atentă a publicului asupra efectelor adverse pe care acestea le pot provoca.

            În urma acestui studiu și a afirmațiilor făcute de pacienții consultați (majoritatea femei), am elaborat o serie de măsuri de prevenție a reacțiilor alergice provocate de produsele cosmetice și dermato-cosmetice, după cum urmează:

• Se recomandă produse cosmetice fără parfum (în general, acestea sunt inodore), în special pentru față;
• De elecție sunt produsele hipoalergenice. Trebuie reținut, însă, că „hipoalergenic” nu inseamnă „fără alergeni”, ci „cu număr redus de alergeni” – conține mai putine ingrediente susceptibile de a declanșa reacții de hipersensibilizare;
• Este recomandat să alegem produsele cu cele mai puține ingrediente. Acest lucru va reduce riscul apariției unei reacții alergice;
• Sugerăm să se testeze inițial orice produs cosmetic pe o zonă redusă de piele – se aplică o cantitate mică de produs pe plica cotului (partea anterioară) și se așteaptă 48-72 de ore. Dacă apar simptome ca: roșeață, inflamație, prurit sau senzație de arsură, nu trebuie utilizat acel produs;
• Este recomandată aplicarea parfumului pe haine, nu pe piele. Acest lucru poate ajuta la reducerea riscului unei reacții alergice sau al interacțiunii cu ingredientele din alte produse cosmetice (reacție încrucișată);
• Este indicat să introducem în rutina de îngrijire câte un singur produs cosmetic la un moment dat și să așteptăm aproximativ o săptămână înainte de a adăuga un alt produs. În această perioadă, trebuie monitorizate simptomele de iritație sau alergie;
• Este absolut interzisă utilizarea produselor cosmetice expirate. Pe lângă termenul de valabilitate (BBD) înscris pe ambalaj, trebuie să ținem cont și de intervalul sigur de folosire – de la data deschiderii recipientului (de obicei, 6 luni);
• Doar pentru că pe eticheta produsului cosmetic observăm termeni precum „hipoalergenic”, „testat dermatologic”, „pentru piele sensibilă” sau „neiritant”, acest lucru NU este o garanție că va fi potrivit pentru pielea noastră;
• Este necesar un consult dermatologic periodic, mai ales pentru persoanele cu piele sensibilă. Trebuie să învățăm să ne cunoaștem pielea și să cerem sfatul dermatologului pentru a alege produsele de îngrijire potrivite fiecăruia dintre noi;
• Este extrem de important să citim cu multă atenție etichetele produselor de îngrijire folosite în rutina zilnică. Toate produsele cosmetice și dermato-cosmetice vândute în Uniunea Europeană (UE) trebuie să afișeze o listă completă de ingrediente pe recipient sau pe ambalaj. În ceea ce privește posibilii alergeni din cosmetice, cel mai bun mod de a preveni o reacție alergică este să cunoaștem la ce suntem sensibili și cum să evităm acel alergen.

Concluzii

În contextul consumului crescut de produse farmaceutice și cosmetice pe plan mondial, reacțiile alergice cutanate sunt din ce în ce mai numeroase, la ora actuală reprezentând mai mult de jumătate din totalul reacțiilor adverse întâlnite în practica medicală.

Principalele tipuri de alergeni din produsele cosmetice sunt: substanțele odorante, conservanții, coloranții, antioxidanții, excipienții, emulsifianții, surfactanții, umectanții și fitocompușii.

Pentru a evita orice tip de neplăceri legate de produsele cosmetice, cel mai bine ar fi să studiem cu mare atenție ambalajul și eticheta, pentru a știi ce conțin. Astfel, putem observa dacă produsul are alergenii frecvent incriminați și, mai ales, dacă sunt și cei pe care organismul nostru nu îi poate tolera.

Uneori, chiar și produsele cosmetice marcate ca „fără parfum” pot conține urme de diverse arome, pentru a acoperi mirosul neplăcut al unor substanțe active. Deși în prezent foarte multe produse sunt marcate ca fiind „hipoalergenice”, nu există o reglementare care să stabilească ce condiții stricte ar trebui sa îndeplinească produsul respectiv pentru a fi încadrat în această categorie, deci, uneori, ambalajele pot fi înșelătoare.

De asemenea, trebuie precizat că produsele organice nu sunt lipsite de riscuri alergogene și că, în general, niciun produs cosmetic nu este complet sigur. Așadar, chiar dacă produsul cosmetic are inscripționat pe etichetă „100% din ingrediente naturale”, acest lucru nu înseamnă că substanțele care intră în componența sa sunt complet sigure pentru pielea noastră. Compușii fitochimici existenți în plante sunt de multe ori la fel de dăunători ca substanțele de sinteză preparate industrial.

Considerăm că este imperios necesar, dat fiind faptul că nu există nicio persoană care să nu folosească medicamente sau produse cosmetice, încă din primele luni de viață, să existe o educare și o informare mai atentă a publicului asupra efectelor adverse pe care acestea le pot provoca. Din acest motiv, în urma acestui studiu și a afirmațiilor făcute de pacienții consultați, am elaborat o serie de măsuri de prevenție a reacțiilor alergice provocate de produsele cosmetice și dermato-cosmetice.

Bibliografie selectivă

1. FAROUK SHAKIB, AMIR M. GHAEMMAGHAMIand HERB F. SEWELL The molecular basis of allergenicity. Trends in Immunology, Volume 29, Issue 12, 633-642, 27, 2008;
2. Dragomirescu Anca, (2018) Dermatocosmetologie cu profil farmaceutic, Ed. Brumar Timișoara, ISBN 978-606-726-124-0
3. Michelle E. Park, Jonathan H. Zippin, Dermatologic Clinics, vol. 32(1), pg 1-11, Allergic Contact Dermatitis to Cosmetics, 2014;
4. Dragomirescu Anca, Felicia C. Andrei, (2016), Consilierea farmaceutică în probleme de dermatofarmacie și cosmetologie vol II – Cosmetologie, Editura Victor Babeș Timisoara, ISBN 978-606-786-062-9
5. Zirwas, M.J. Contact Dermatitis to Cosmetics. Clinic Rev Allerg Immunol 56, 119–128; 2019;

6. Dragomirescu Anca, (2012), Actualitati in dermatofarmacie si cosmetologie, Editura Victor Babes, Timisoara, ISBN 978-606-8054-69-8, 180 pg
7. Goyal, Sheena et al. “Contact Dermatitis Due to Local Cosmetics: A Study from Northern India.” Indian journal of dermatology vol. 64,6: 461-464; 2019;

8. Dragomirescu Anca, (2019), Cosmeceuticele – substanțe active în formulările cosmetice, editura Victor Babeș
9. ȚOLEA, I., (2002), Dermatologie clinică. Ediția a II-a, Editura Didactică Universitară, pag. 20-27; 32-38; 163-197;
10. Hafner MFS, Rodrigues AC, Lazzarini R. Allergic contact dermatitis to cosmetics: retrospective analysis of a population subjected to patch tests between 2004 and 2017. An Bras Dermatol;95; 2020;
11. DRAGOMIRESCU A., curs „Pielea ca organ imunocompetent” – Prof. Univ. Dr. Anca Dragomirescu, UMF Victor Babeș, Timișoara; 2022;
12. Margo J. Reeder, Dermatologic Clinics, vol. 38(3), Allergic Contact Dermatitis to Fragrances, pg 371-377, DOI:https://doi.org/10.1016/j.det.2020.02.009; 2020
13. European Union Cosmetics Directive, 7th Amendment; EU. Restricted Substances: Annex III, Regulation 1223/2009/EC on Cosmetic Products, as amended by Regulation (EU) 2022/135, OJ L 22 of 1 February 2022.