Impactul gastroplastiei endoscopice la pacienții cu obezitate

Obezitatea reprezintă o pandemie în continuă expansiune la nivel global, fiind asociată cu o creștere semnificativă a morbidității și mortalității prin multiplele patologii conexe. Este una dintre principalele cauze prevenibile de deces la nivel mondial, cu o incidență în creștere atât în rândul populației adulte, cât și al celei pediatrice, fiind considerată una dintre cele mai grave probleme de sănătate publică ale secolului XXI. Numeroase studii au demonstrat că, obezitatea este asociată cu un risc crescut de apariție a afecțiunilor fizice și psihice, cele mai frecvente fiind incluse în cadrul sindromului metabolic – un complex patologic caracterizat prin: insulino-rezistență, obezitate abdominală, dislipidemie și hipertensiune arterială.

Conform Organizației Mondiale a Sănătății, în anul 2022, 38,24% dintre adulții din România sufereau de obezitate, situând astfel țara noastră pe primul loc în Europa.
Deși criteriile utilizate pentru identificarea pacienților cu sindrom metabolic au avut un impact semnificativ în medicina preventivă, valoarea sa ca entitate științifică rămâne controversată. Prezența sindromului metabolic nu este în sine un predictor complet al riscului cardiovascular global. Totuși, obezitatea abdominală – componenta sa cea mai frecventă – este un marker al țesutului adipos disfuncțional și reprezintă un element central în evaluarea clinică.
Cele cinci variabile de screening utilizate pentru identificarea persoanelor cu sindrom metabolic sunt circumferința taliei, nivelurile circulante de trigliceride și fracțiunea HDL a colesterolului, glicemia a jeun (după un post alimentar de 8 ore) și tensiunea arterială. O meta-analiză a studiilor prospective care au utilizat aceste criterii a demonstrat asocierea sindromului metabolic cu un risc crescut de diabet zaharat de tip 2 și de boli cardiovasculare.
Obiectivul principal în managementul obezității este îmbunătățirea stării de sănătate și a calității vieții pacienților. O pierdere susținută în greutate, de peste 10% din greutatea corporală, ameliorează multe dintre complicațiile asociate cu obezitatea, de exemplu, prevenirea și controlul diabetului zaharat de tip 2, hipertensiunii arteriale, steatozei hepatice și apneei obstructive în somn.

Cu toate acestea, menținerea pierderii în greutate reprezintă principala provocare în managementul obezității. Ca orice afecțiune cronică, tratarea obezității necesită o abordare pe termen lung, multimodală, individualizată, care să țină cont de raportul beneficiu-risc al diferitelor terapii. În asociere cu intervențiile care vizează stilul de viață, medicamentele destinate tratamentului obezității și intervențiile bariatrice consolidează menținerea pierderii în greutate și efectele benefice ale acesteia.
Majoritatea medicamentelor disponibile acționează asupra căilor centrale ale apetitului pentru a reduce senzația de foame. În ultimii 5 ani, progresele terapeutice au condus la dezvoltarea tratamentelor țintite pentru obezitate și la apariția unei generații de medicamente inovatoare, cu eficiență crescută, asociate cu pierderi în greutate de peste 10% la peste două treimi dintre pacienți. Studiile actuale au demonstrat rezultate promițătoare privind siguranța, eficacitatea și impactul asupra riscului cardiovascular. Există date conform cărora procedurile bariatrice duc la o pierdere ponderală durabilă de aproximativ 25% și la îmbunătățiri rapide și susținute ale complicațiilor asociate obezității, deși comparația directă cu noile medicamente extrem de eficiente nu a fost încă realizată.

În regiunea Olteniei, începând cu luna ianuarie 2025, o echipă multidisciplinară formată din medici gastroenterologi, diabetologi – nutriționiști, cardiologi, anesteziști și psihoterapeuți, a introdus, o nouă metodă terapeutică în lupta împotriva obezității – gastroplastia endoscopică. Aceasta este o procedură inovatoare, minim invazivă, realizată prin abord endoscopic, ce oferă o alternativă sigură și eficientă comparativ cu metodele chirurgicale clasice, favorizând scăderea ponderală susținută și ameliorarea comorbidităților asociate. Implementarea gastroplastiei endoscopice în Oltenia, consolidează dezvoltarea unei medicini moderne, centrate pe pacient și adaptată noilor standarde internaționale de tratament al obezității.
Gastroplastia endoscopică (ESG) este o procedură endobariatrică, realizată pe cale orală, care modifică anatomia stomacului fără rezecția propriu-zisă a acestuia. Aceasta a câștigat popularitate ca opțiune de tratament pentru pacienții cu obezitate ce anterior aveau ca unică variantă terapeutică procedurile bariatrice prin abord chirurgical. ESG a fost descrisă pentru prima dată în 2013 și a trecut prin diverse îmbunătățiri, evoluând de la multiple suturi endoluminale întrerupte la suturi continue plasate de-a lungul marii curburi a stomacului, pentru a plica pereții anterior și posterior într-un model în U, cu suturi de întărire suplimentare. Elementul-cheie în realizarea ESG este capacitatea de a crea plicaturi transmurale utilizând un dispozitiv endoscopic.
Este indicat ca pacienții care optează pentru procedura de gastroplastie endoscopică să respecte un regim alimentar structurat, atât pre-operator, cât și post-operator, pentru a maximiza rezultatele intervenției și a reduce riscul de complicații. Etapa pre-operatorie este esențială pentru reducerea grăsimii viscerale, pregătirea pacientului pentru tranziția post-operatorie către dieta lichidă și semi-solidă, îmbunătățirea valorilor glicemiei și menținerea sub control a altor comorbidități cum ar fi hipertensiunea arterială și diabetul zaharat.
Nutriția post-operatorie reprezintă un aspect fundamental în succesul pe termen lung al intervenției de gastroplastie endoscopică. Această procedură care reduce volumul stomacului, necesită o adaptare a obiceiurilor alimentare. Alegerea corectă a alimentelor, respectarea etapelor progresive ale dietei și adoptarea unor noi obiceiuri alimentare sunt esențiale nu doar pentru o recuperare fizică reușită, ci și pentru a maximiza beneficiile pe termen lung ale intervenției. Ca și reguli generale, este necesar ca pacientul să monitorizeze aportul de lichide (minim 2 litri/zi), să evite carbohidrații, băuturile carbogazoase, alcoolul și cofeina (3 luni post-intervenție), să aibă un aport proteic minim (60g/zi), să evite alimentele la temperaturi extreme, să tritureze bine alimentele și să respecte porțiile mici și frecvente.
Pentru a fi eligibil, există criterii stricte, stabilite pe baza evaluării multidisciplinare, precum: IMC ≥ 30 kg/m2 sau IMC între 27-29,9 kg/m2 cu cel puțin o comorbiditate asociată (diabet zaharat tip 2, hipertensiune arterială, dislipidemie); eșecul unor intervenții de schimbare a stilului de viață timp de minimum 3 luni, consiliere psihologică sau terapii alternative, fără obținerea unei scăderi ponderale susținute; aviz psihologic pentru excluderea tulburărilor psihiatrice active, depresiei netratate sau tulburărilor alimentare.
Selecția pacienților implică și respectarea unor criterii de excludere, menite să identifice condițiile medicale sau psihosociale care ar putea compromite siguranța procedurii sau eficiența pe termen lung, printre care: intervenții bariatrice anterioare, tulburări psihiatrice netratate sau tulburări de alimentație active, boala de reflux gastroesofagian sau hernie hiatală mai mare de 5 cm, ulcer gastric sau duodenal, inflamație gastrică sau malignitate, lipsa aderenței la programul de urmărire post-procedură și la modificările stilului de viață, sarcina, accidentul vascular cerebral sau chirurgia cardiacă recentă.
Unul dintre pacienții la care a fost efectuată gastroplastia endoscopică de către echipa noastră multidisciplinară a prezentat o evoluție clinică remarcabilă, cu o scădere ponderală de 20 de kilograme pe parcursul a două luni post-intervenție. Acest rezultat evidențiază atât eficiența tehnicii utilizate, cât și complianța excelentă a pacientului, care a respectat cu rigurozitate recomandările medicale și nutriționale, atât în perioada pre-operatorie, cât și în cea post-operatorie.
Experiența pacientului ilustrează impactul pozitiv pe care gastroplastia endoscopică îl poate avea în managementul obezității, atunci când este integrată într-un program terapeutic complex și personalizat, bazat pe o colaborare eficientă între pacient și echipa medicală.
În continuare, prezentăm feedback-ul oferit de S. I. C. în legătură cu experiența sa medicală: „Numele meu este S.I.C., iar în data de 17 februarie 2025 am avut oportunitatea de a-l întâlni pe domnul profesor Dan Gheonea, în cadrul Spitalului Clinic Județean de Urgență Nr. 1 din Craiova. Pot afirma cu toată convingerea că această zi a reprezentat un moment de cotitură în viața mea, schimbându-mi profund și pozitiv parcursul personal. În urma discuției purtate cu domnul profesor, am înțeles în detaliu atât beneficiile, cât și riscurile pe termen scurt, mediu și lung ale procedurii, cu atât mai mult cu cât sunt tatăl unei fetițe în vârstă de un an și jumătate. După realizarea intervenției endoscopice, am fost constant sprijinit și consiliat de echipa domnului profesor, care m-a ghidat și susținut cu profesionalism și implicare. Sunt convins că starea mea de sănătate este în strânsă legătură cu bunăstarea familiei mele. Obiceiurile alimentare nesănătoase și stilul de viață haotic pe care le-am avut până atunci au fost înlocuite cu un regim echilibrat, axat pe alimentație corectă și activitate fizică zilnică, aspecte pe care, din păcate, nu le-am avut în vedere în ultimii 15 ani. Astăzi, sunt mai conștient ca niciodată de importanța unei vieți sănătoase. De curând am împlinit vârsta de 40 de ani și, în urma schimbărilor pe care le-am făcut, mă simt mai încrezător ca niciodată în propriile forțe și pregătit, atât fizic, cât și psihic, pentru orice provocare. În cea mai grea încercare a vieții mele, am avut parte de sprijinul necondiționat al domnului profesor Dan Gheonea și al echipei sale, cărora le adresez și pe această cale cele mai sincere mulțumiri.”

Bibliografie:
1. Li, P., Ma, B., Gong, S., Zhang, X., & Li, W. (2020). Efficacy and safety of endoscopic sleeve gastroplasty for obesity patients: a meta-analysis. Surgical Endoscopy, 34, 1253-1260.
2. Després JP, Lemieux I. Abdominal obesity and metabolic syndrome. Nature. 2006 Dec 14;444(7121):881-7. doi: 10.1038/nature05488. PMID: 17167477.
3. Perdomo CM, Cohen RV, Sumithran P, Clément K, Frühbeck G. Contemporary medical, device, and surgical therapies for obesity in adults. Lancet. 2023 Apr 1;401(10382):1116-1130. doi: 10.1016/S0140-6736(22)02403-5. Epub 2023 Feb 9. PMID: 36774932
4. https://www.who.int/data/gho/data/indicators/indicator-details/GHO/prevalence-of-obesity-among-adults-bmi–30-(crude-estimate)-(-)