Impactul negativ al reducerii vaccinării în rujeolă

Rujeola, este o boală infecto-contagioasă extrem de contagioasă, responsabilă anual, anterior introducerii vaccinării din 1963, de un număr impresionant de decese -2,6 milioane-, conform Organizației Mondiale a Sănătății (1). Din păcate și în 2023, au fost înregistrate 107 500 de decese, aparținând în special copiilor sub 5 ani, în condițiile în care 22 de milioane de copii sunt nevaccinați sau au doar o doză de vaccin antirujeolic efectuată.

În România, vaccinarea antirujeolică s-a introdus în 1979, cu o doză de vaccin efectuată la 12-15 luni (în lunile mai sau septembrie) iar din 1994 s-a introdus a doua doză vaccinală, cu scăderea spectaculoasă a cazurilor de rujeolă. În 2004, s-a trecut la vaccinarea cu vaccin combinat ROR (anti-rujeolă, – oreion, -rubeolă), cu efectuarea a două doze, la 12 luni și la vârsta de 5 ani. Adulților li se recomandă vaccinarea din 10 în 10 ani, pentru menținerea protecției față de rujeolă.
O rată de vaccinare de 95% în populația generală, este protectivă față de apariția cazurilor de rujeolă într-un teritoriu. Din păcate, rata de vaccinare în România a început să scadă începând cu 2010, ceea ce a permis reapariția a numeroase cazuri de îmbolnăviri la nivel național, depășind rata îmbolnăvirilor anterior vaccinării. În 2016, s-au înregistrat 2435 cazuri, în 2017, 9076 cazuri, în 2018, 6407 cazuri iar în 2019, 3900 cazuri, soldate cu un total de 66 decese. După o scădere importantă a îmbolnăvirilor, motivată de măsurile de protecție generale și personale, din pandemia de COVID-19, rujeola reîncepe să se manifeste în focare epidemice, pe fondul scăderii ratei de imunizare.
Conform Centrului Național de Supraveghere și Control al Bolilor Transmisibile în România, doar 78% dintre copiii de vârstă vaccinală au primit prima doză de ROR și 62,1% a doua doză (2), explicată prin refuzul părinților, lipsit de rațiuni științifice, accentuat postpandemic. În 2023, sunt raportate 3677 de cazuri la nivel național, soldate cu 4 decese. Județele cel mai mult afectate au fost Brașov, cu o incidență de 169,9 cazuri%000 de locuitori, Mureș cu 150,5%000 și Giurgiu cu 80%000. Totodată se remarcă tendința la apariția cazurilor și la adult și dispariția sezonalității (rujeola era obișnuit întâlnită în lunile reci, actualmente fiind înregistrate cazuri în toate lunile anului).

În 2024, s-au înregistrat 23 557 cazuri de rujeolă, soldate cu 22 decese (3), cu o incidență de peste 3 ori mai mare comparativ cu perioada anterioară vaccinării (1979), respectiv 383,33%00 în Brașov (2112 cazuri), 302,55%000 în județul Alba (984 cazuri) și 777 cazuri în județul Călărași, România contribuind cu majoritatea cazurilor de rujeolă din Europa. Raportat la vârsta la care s-au înregistrat cazurile de îmbolnăvire, remarcăm că, majoritatea cazurilor erau la vârste la care protecția era posibilă prin vaccinare, peste un an și doar 3683 de cazuri aveau vârsta sub un an. Aproximativ 1000 de cazuri s-au înregistrat la adulți, forme medii sau severe, care au necesitat internarea în peste jumătate de cazuri.
Conform raportării OMS (4), la nivel mondial, în perioada august 2024-martie 2025, în top 10 al țărilor afectate de rujeolă, România ocupă locul șase, după Yemen, Pakistan, India, Tailanda și Etiopia.
Informarea populației și conștientizarea importanței protecției prin vaccinare sunt abordările cele mai corecte de limitare a cazurilor de rujeolă cu care se confruntă România în ultimii ani.

Nu doar cifrele sunt îngrijorătoare ci și evoluția clinică a rujeolei, responsabilă de o multitudine de complicații produse de virus (pneumonii, crup rujeolic, bronșiolită dar și encefalite, meningite și la distanță de episodul acut, panencefalita sclerozantă subacută cu evoluție letală), de suprainfecții bacteriene (otite, sinuzite, angine, pneumonii, bronhopneumonii) dar și imunodepresia severă din convalescență, responsabilă de reactivări de infecții bacteriene (reactivarea tuberculozei), virale, fungice sau parazitare. La pacienții imunodeprimați, pacienți hematologici sau cu infecție HIV, formele de rujeolă sunt mult mai frecvent soldate cu complicații sau deces. La aceste riscuri, subliniez lipsa unui tratament etiologic, care să limiteze evoluția naturală a bolii.

Bibliografie:
1. https://www.who.int/news-room/fact-sheets/detail/measles
2. https://insp.gov.ro/download/analiza-bolilor-transmisibile-aflate-in-supraveghere-raport-pentru-anul-2023
3. https://insp.gov.ro/download/situatia-rujeolei-in-romania-la-data-de-31-12-2024/
4. https://www.cdc.gov/global-measles-vaccination/data-research/global-measles-outbreaks/index.html