Interviu realizat cu Dr. Niculae Bogdan-Dimitrie, Președinte al Congresului de Medicină Estetică, Anti-Aging și Dermatologie Corectivă

Ce noutăți aduce Congresul de Medicină Estetică, Anti-Aging și  Dermatologie Corectivă de anul acesta?

Congresul de Medicină Estetică și Anti-Aging, ajuns la a 17-a ediție, va avea loc între 9 și 11 mai 2025 la Pentagon Events, București. Evenimentul va aborda o gamă largă de subiecte de actualitate în domeniu, inclusiv: lansarea unor tehnologii noi cum ar fi: Alma lasers Hybrid, Advalight laser (singura tehnologie laser care se poate folosi în siguranțǎ şi pe timpul verii, având aprobate 24 de tratamente ce variazǎ de la pete, vase sparte pânǎ la riduri şi cicatrici. De asemenea, participanții vor afla de noile stimulatoare ale colagenului cum ar fi produsele extrase din ADN de somon, folosite de vedete cum ar fi surorile Kardashian, dar şi alte produse de generație nouǎ precum exozomii şi polinucleotidele, în voga în ultimul an.

Foarte importante sunt şi workshopurile organizate de asociația noastrǎ care vor face ca participanții sǎ înțeleagǎ diverse proceduri, dar şi cum sǎ evite complicațiile şi efectele secundare ce pot apǎrea în urma tratamentelor estetice.

Prezența unor personalitǎți de marcǎ în medicina româneascǎ cum ar fi Prof. Dr. Ana Maria Oproiu, Prof. Dr. Ioan Nedelcu, Academician Prof. Dr. Cǎlin Giurcǎneanu sau Prof. Dr. Florin Filipoiu -şeful catedrei de Anatomie a UMF carol Davila- care ne vor împǎrtǎşi din vasta dumnealor experiențǎ inspirând prin profesionalism şi eticǎ noile generații de medici specialişti.

Care este bilanțul Asociației de Dermatologie Corectivă Medicală (AMDC) și ce proiecte noi aveți pentru acest an?

Suntem deja la a 17-a ediție a evenimentelor noastre, având ca şi participanți în numǎr de câteva mii de medici specialişti pe care am încercat sǎ îi îndrumǎm şi educǎm în privința noutǎților în medicina esteticǎ şi anti-aging de aproape 18 ani.

Anul acesta vom lansa Academia de cursuri AMDC, o academie care va educa medicii specialişti fǎrǎ ca sǎ existe influențe din partea distribuitorilor sau reprezentanților medicali, astfel vom putea discuta fǎrǎ influențe pecuniare adevǎrul despre diverse produse şi tehnologii. Toate cursurile care se fac sunt influențate de piața medicalǎ şi sunt construite pentru a promova mai ales un produs sau o tehnologie.

A venit şi momentul adevărului în care medicii noştri acreditați de AMDC ca traineri vor explica şi discuta realitatea pieței medicale estetice fǎrǎ a avea un interes material.

Care sunt afecțiunile pe care medicul de medicină anti-aging le tratează cel mai frecvent în practica curentă?

Medicul care practică medicină anti-aging, chirurgie estetică și dermatologie corectivă abordează o gamă variată de afecțiuni și preocupări estetico-medicale, vizând nu doar aspectul fizic, ci și echilibrul intern al organismului. Iată cele mai frecvente afecțiuni și condiții tratate în practica curentă:

1.Medicina Anti-Aging se axează pe:

• Prevenirea și încetinirea proceselor degenerative legate de vârstă;
• Dezechilibre hormonale (menopauză, andropauză);
• Sindrom metabolic: obezitate, dislipidemii, diabet tip 2;
• Tulburări de somn și oboseală cronică;
• Scădere a performanței cognitive (memorie, concentrare);
• Tulburări ale dispoziției (anxietate, depresie funcțională);
• Scăderea libidoului și disfuncții sexuale;
• Sarcopenie și osteopenie;
• Îmbătrânirea pielii și părului (din interior)

2.  Chirurgia Estetică

Vizează remodelarea sau rejuvenarea estetică a diferitelor regiuni ale corpului:

• Lipoaspirație și lipofilling (inclusiv facial sau gluteal);
• Rinoplastie, blefaroplastie, lifting facial;
• Augmentare sau reducție mamară;
• Corecția conturului corporal (abdomen, coapse, brațe);
• Reconstrucția genitală estetică (labioplastie, rejuvenare vaginală).

3.  Dermatologia Corectivă

Abordează afecțiuni ale pielii cu impact estetic și funcțional:

• Riduri și laxitate cutanată – tratate cu toxină botulinică, fillere, laser, radiofrecvență;
• Pete pigmentare (melasmă, lentigine solare);
• Cicatrici acneice și active – peelinguri, microneedling, laser fracționat;
• Rozacee, cuperoză, teleangiectazii – tratamente laser și topice;
• Vergeturi și celulită;
• Alopecie (căderea părului) – PRP, mezoterapie, terapii regeneratoare;
• Leziuni benigne ale pielii – keratoze, xantelasme, nevi;

Acești specialiști oferă adesea programe personalizate și integrative care combină terapii estetice minim invazive cu strategii de reechilibrare internă (suplimente, nutriție, biohacking, lifestyle coaching), în funcție de nevoile pacientului.

Cât de importantă este prevenția în medicina anti-aging? Ne referim atât la cancerul de piele, cât și la îngrijirea generală a pielii pentru menținerea unui aspect frumos. Există programe naționale de screening pentru descoperirea anumitor afecțiuni ale pielii? Există programe de educație în ceea ce privește îngrijirea pielii?

Prevenția ocupă un rol central în medicina anti-aging, în special în ceea ce privește menținerea sănătății pielii și prevenirea cancerului cutanat. Această abordare este esențială atât pentru sănătatea generală, cât și pentru conservarea aspectului estetic pe termen lung.

1.  Prevenția cancerului de piele – prioritate în medicina anti-aging

• Expunerea excesivă la soare (UV) este una dintre principalele cauze ale îmbătrânirii premature și ale cancerelor cutanate (carcinom bazocelular, spinocelular, melanom). Prevenția se face prin:
• Utilizarea zilnică a protecției solare (SPF 30+);
• Evitarea expunerii la soare în orele de vârf;
• Monitorizarea periodică a alunițelor (nevilor pigmentari).

2.  Îngrijirea generală a pielii – pilon al longevității estetice

Medicina anti-aging integrează rutine personalizate de îngrijire dermato-cosmetică:

• Curățare corectă, hidratare, exfoliere enzimatică sau chimică;
• Utilizarea de cosmeceutice: antioxidanți (vitamina C, E), retinoizi, peptide;
• Proceduri de întreținere: microneedling, mezoterapie, PRP, terapie cu lumină

3.  Programe de screening dermatologic – în România

• Există inițiative punctuale, dar nu un program național standardizat de screening pentru cancerul de piele. Totuși:
• În luna mai (Luna Europeană a Melanomului), se organizează campanii de dermatoscopie gratuită;
• Unele spitale sau cabinete private participă la proiecte de screening pentru populația generalǎ.

4.  Educația dermatologică și prevenția

Există campanii educaționale realizate de:

• Asociația Medicalǎ de Dermatologie Corectivǎ (AMDC);
• Asociatia Română de Dermatologie şi Venerologie (ARDV);
• ONG-uri și branduri cosmetice (programe în școli, campanii media);
• Cabinete medicale și clinici private care oferă ghiduri personalizate de îngrijire

Concluzie

Prevenția în medicina anti-aging este cheia pentru:

• Reducerea riscului de boli grave ale pielii;
• Încetinirea îmbătrânirii cutanate;
• Promovarea unei estetici sănătoase și durabile;

Care sunt cele mai inovatoare tehnologii care se folosesc în chirurgia anti-aging și care sunt provocările cărora un medic chirurg trebuie să le facă față din punct de vedere teoretic și practic?

În chirurgia anti-aging, inovația este motorul care redefinește constant limitele esteticii și rejuvenării. Noile tehnologii permit intervenții mai precise, mai puțin invazive, cu recuperare rapidă și rezultate mai naturale. Totodată, aceste avansuri vin cu provocări teoretice și practice pentru chirurgul estetician.

Cele mai inovatoare tehnologii în chirurgia anti-aging:

1. Tehnologia cu ultrasunete :

• Stimulează colagenul în profunzime fără incizii;
• Se folosește ca alternativă sau complement la liftingul facial;
• Rezultate vizibile în timp, fără perioadă de

2. Lifting facial cu fire resorbabile (PDO, COG, PLLA, PCL):

• Lifting minim invaziv, fără cicatrici;
• Efect de „suspendare” și stimulare colagenică;
• Se combină frecvent cu fillere și

3. Lipofilling 3D (transfer autolog de grăsime):

• Reumplere facială sau corporală cu grăsime proprie, bogată în celule stem;
• Combate pierderea volumului și a elasticității;
• Natural, cu durabilitate

4. Chirurgia asistată de laser sau radiofrecvență

• Lifting și conturare cu distrugere termică controlată a grăsimii și laxității cutanate
• Recuperare minimă, eficiență ridicată

5. Tehnologii regenerative (PRP, exozomi, terapii celulare. ADN de somon):

• Se integrează în chirurgia estetică pentru a accelera vindecarea, a reduce inflamația și a regenera pielea

Provocările pentru chirurgul anti-aging:

Teoretice:

1. Înțelegerea îmbătrânirii complexe:

• Nu e doar o problemă de piele căzută – implică: pierdere de volum, laxitate ligamentară, modificări osoase, dezechilibre hormonale

2. Integrarea multidisciplinară:

• Chirurgul trebuie să colaboreze cu medici de anti-aging, dermatologi, endocrinologi, nutriționiști.

3. Personalizarea planului terapeutic

• Fiecare pacient are propriul “ceas biologic” – tratamentele trebuie adaptate biologic, nu doar estetic.

Practice:

1. Necesitatea formării continue;

• Tehnologiile evoluează rapid – chirurgul trebuie să investească constant în cursuri, hands-on, certificări.

2. Echilibru între așteptările pacientului și realitatea medicalǎ

• Pacienții vin cu modele de pe social media – chirurgul trebuie să educe și să ghideze

3. Gestionarea complicațiilor și a combinării tehnologiilor

• De exemplu, combinarea laser + fire + lipofilling implică rigurozitate și înțelegere profundă a țesuturilor.

4. Aspectele legale și etice

• Inovația aduce și provocări legale de proceduri off-label, tehnologii emergente, consimțământ informat.

Concluzie

Chirurgia anti-aging devine tot mai inteligentă, personalizată și orientată pe regenerare, dar cere de la chirurg o dublă expertiză: în tehnologia de vârf și în înțelegerea profundă a procesului de îmbătrânire.

Care sunt cele mai noi și mai spectaculoase trenduri în reconstrucții post chirurgicale (cap, mână, sâni ș.a.)?

În anul 2025, chirurgia reconstructivă a înregistrat progrese semnificative, introducând tehnologii inovatoare care îmbunătățesc rezultatele estetice și funcționale pentru pacienți. Iată câteva dintre cele mai notabile tendințe în reconstrucțiile post-chirurgicale pentru zone precum capul, mâinile și sânii:

1. Tehnologii avansate în reconstrucția sânilor

• Chirurgia asistată robotic: Procedurile precum lambourile latissimus dorsi (LD) și lambourile perforante epigastrice inferioare profunde (DIEP) beneficiază acum de asistență robotică, permițând incizii mai mici și recuperare mai rapidă. Studiile arată o reducere semnificativă a durerii postoperatorii și a duratei spitalizării comparativ cu metodele tradiționale.
• Medicina regenerativă și utilizarea celulelor stem: Tehnici precum terapia cu plasmă bogată în trombocite (PRP) și utilizarea fracției stromale vasculare (SVF) sunt integrate în reconstrucția sânilor pentru a stimula regenerarea țesuturilor și a îmbunătăți retenția grefelor de grăsime. Aceste metode promit rezultate mai naturale și

2. Inovații în reconstrucția capului și gâtului

• Implanturi personalizate prin imprimare 3D: Tehnologia de imprimare 3D permite crearea de implanturi craniene și faciale adaptate exact anatomiei pacientului, îmbunătățind precizia și estetica reconstrucțiilor.
• Realitatea augmentată (AR) în planificarea chirurgicală: Utilizarea AR, inclusiv dispozitive precum Microsoft HoloLens, oferă chirurgilor o vizualizare detaliată a anatomiei pacientului în timpul intervențiilor, facilitând o planificare și execuție mai precise ale procedurilor

3. Progrese în reconstrucția mâinii

• Proteze bionice avansate: Dezvoltarea protezelor controlate prin gânduri, care oferă feedback senzorial utilizatorului, reprezintă un pas major în restabilirea funcționalității mâinilor amputate. Aceste dispozitive integrate îmbunătățesc semnificativ calitatea vieții pacienților.
• Ingineria tisulară pentru regenerarea membrelor: Cercetările în curs explorează posibilitatea utilizării celulelor stem și a biomaterialelor pentru a regenera țesuturile mâinii, oferind alternative promițătoare la reconstrucțiile tradiționale.

4. Integrarea inteligenței artificiale (IA) și a roboticii

• Asistență robotică în intervenții complexe: Sistemele robotice, precum Da Vinci, sunt utilizate pentru a efectua proceduri reconstructive cu o precizie și consistență superioare, minimizând trauma chirurgicală și îmbunătățind rezultatele
• Planificare chirurgicală asistată de IA: Algoritmii de inteligență artificială analizează date medicale complexe pentru a ajuta chirurgii în luarea deciziilor și în personalizarea planurilor de tratament, crescând eficiența și siguranța intervențiilor.

Aceste inovații reflectă o tendință generală către proceduri mai personalizate, minim invazive și eficiente, care pun accent pe recuperarea rapidă și rezultate estetice superioare.

Cum colaborează medicul dermatolog cu chirurgul de chirurgie plastică, care este granița care separă competențele acestor două specialități?

Colaborarea dintre medicul dermatolog și chirurgul plastician este esențială în practica medicală modernă, mai ales în contextul dermatologiei corective și al chirurgiei estetice. Deși au competențe distincte, aceste două specialități se întâlnesc frecvent în jurul aceleiași patologii sau în îngrijirea aceleiași regiuni anatomice – pielea.

Rolul dermatologului:

Medicul dermatolog are competențe medicale și minim invazive, axate pe diagnostic, tratament conservator și prevenție, precum și pe:

• Diagnosticarea și tratamentul afecțiunilor pielii, părului și unghiilor;
• Depistarea și supravegherea leziunilor cutanate suspecte sau precanceroase;
• Tratamente minim invazive: laser, peeling, microneedling, toxină botulinică, fillere, PRP;
• Îngrijirea afecțiunilor estetice: acnee, rozacee, hiperpigmentări,

Rolul chirurgului plastician:

Chirurgul plastician are competență chirurgicală completă, acționând când este nevoie de reconstrucție, excizie sau remodelare anatomică:

• Excizia tumorilor cutanate (benigne sau maligne) și reconstrucția ulterioară;
• Intervenții estetice chirurgicale: lifting facial, blefaroplastie, rinoplastie, abdominoplastie;
• Reconstrucții post-traumatice sau oncologice: arsuri, cicatrici, reconstrucția sânului, mâinii
• Chirurgie  dermatologică:   excizie   nevi,   keloizi,   carcinoame,   cu   margini   de   siguranță.

Zone de colaborare frecventă:

1. Tumori cutanate:

• Dermatologul face diagnosticul (dermatoscopie, biopsie), chirurgul excizează și reconstruiește.

2. Acnee severă și cicatrici:

• Dermatologul tratează inflamația, chirurgul intervine pentru corectarea cicatricilor reziduale (excizie, subcizie, laser CO2, punch grafts).

3. Estetică facială anti-aging:

• Dermatologul gestionează partea nechirurgicală (toxine, fillere, mezoterapie), iar chirurgul intervine pentru liftinguri, blefaroplastii sau alte proceduri

4. Leziuni pigmentare / nevi:

• Dermatologul face diferențierea clinică și decide necesitatea intervenției chirurgicale  Granița competențelor

Concluzie

Granița dintre dermatologie și chirurgie plastică este complementară, nu conflictuală. Colaborarea eficientă înseamnă diagnostic rapid, tratament corect și rezultate superioare pentru pacient, fie că este vorba de estetică, oncologie sau reconstrucție.