„În combaterea bolii Alzheimer, trebuie să pregătim, prin educație, atât societatea, cât și instituțiile care oferă servicii medicale”

Doamna Prof. Univ. Dr. Cătălina Tudose este Profesor de psihiatrie în cadrul Departamentului de Neuroștiințe Clinice din Universitatea de Medicină și Farmacie „Carol Davila” din București. Domeniile sale de interes includ psihopatologia și psihofarmacologia, psihiatria vârstnicilor, îngrijirea comunitară, aspect confirmat de numărul important de studii, granturi de cercetare și studii multicentrice pe care le-a efectuat. Este membru în grupurile europene de experți în psihiatria vârstnicilor și în domeniul demenței, responsabil pentru dezvoltarea programelor educaționale, a politicilor de cercetare și sănătate (OMS, EPA, JPND, ELTECA, ALCOVE). Este membru fondator a tot ce înseamnă asociație profesională din România din domeniile Psihiatrie, Sănătate Mintală, Psihanaliză, Psihoterapie, Psiho-Neuro-Endocrinologie, Doamna doctor Cătălina Tudose este co-autor al „Ghidului Român pentru Diagnosticul și Tratamentul Demenței”, este fondatoare a primei Clinici de Memorie din România, este Cavaler al Ordinului Național al Serviciului Credincios.

În calitatea domniei sale de Președinte și fondator al Societății Române Alzheimer, doamna profesor Cătălina Tudose a avut deosebita amabilitate de a ne acorda cu generozitate din timpul său prețios pentru a ne dezvălui în avanpremieră câteva noutăți de la a 16-a ediție a Conferinței Naționale de Alzheimer, programată anul acesta pentru perioada 24-27 februarie în format online și hibrid 25-27 februarie la World Trade Center, București.

Este o continuare a proiectului  inițiat din 2011 și care respectă aceleași principii, de a aduce împreună atât specialiști din domeniul medical cât și din domeniul social, al îngrijirilor de lungă durată, specialiști din clinici dar și din cercetare, reprezentanți ai autorităților locale și ai decidenților politici. Cu alte cuvinte, este un eveniment care încearcă să reunească toți specialiștii și factorii implicați în procesul de prevenire, diagnostic și îngrijire a unor afecțiuni atât de complexe cum sunt demențele și tulburările neurodegenerative în general și cu deosebire demența din boală Alzheimer. Conferința este organizată de Societatea Română de Alzheimer sub egida Societății de  Gerontologie și Geriatrie, în parteneriat cu asociațiile profesionale de neurologie, psihiatrie și alte organizații ale pacienților.

Ce e nou în acest an? Deși există în general multă îngrijorare și pesimism referitor la această patologie, totuși, din punct de vedere al progreselor înregistrate în cercetare, cred că se conturează drept unul dintre cele mai revoluționare domenii medicale, cel puțin din domeniul psihiatriei. Afirm acest lucru deoarece în ultimii 10 – 15 ani s-au înregistrat rezultate extraordinare. Conferința din acest an abordează în principal noile direcții privind prevenția bolii Alzheimer, modalități de diagnostic precoce prin folosirea de noi biomarkeri, ca și  apariția de terapii inovatoare care modifică evoluția bolii, intervenind asupra mecanismelor etiopatogenice. Se va trece în viitorul foarte apropiat de la tratamentele simptomatice la cele curative. Desigur în prezent se elaborează reglementările privind modalitatea de aplicare și monitorizare a acestor terapii, trebuie îndeplinite numeroase condiții, sunt necesare examinări și investigații minuțioase, servicii specializate, care să permită un diagnostic de înaltă acuratețe, surprins în etapele precoce ale bolii. Chiar dacă în prezent un număr mic de persoane pot îndeplini aceste condiții oriunde în lume, totuși se deschide o perspectivă uluitoare pe care până de curând doar ni le puteam imagina.

În prezent, specialiștii și cercetătorii în domeniu au identificat markeri patologici care pot să sugereze și/sau să confirme o evoluție nefavorabilă spre neurodegenerare. Acest lucru presupune însă existența unei tehnologii avansate și pregătire deosebită a specialiștilor. Deși costurile sunt foarte mari, totuși aceste posibilități există și asta face marea diferență față de trecutul apropiat.

De asemenea, este abordat un nou concept, care devine un reper în toate considerațiile referitoare la neurodegenerare, respectiv sănătatea creierului. Brain Health este un termen nou, care se suprapune într-o oarecare măsură cu termenul de sănătate mintală dar este de fapt mult  mai larg; actualmente există suficient de multe informații și modalități de investigații care să poată evidenția modificări biologice și neuropatologice în condiții preclinice, deci la persoane care nu prezintă simptome clinice și nicidecum probleme de sănătate mintală și totuși au probleme de sănătate a creierului.

De aceea, în cadrul conferinței vor fi dezbateri cu privire la modalitățile prin care sistemul medical românesc se poate adapta la aceste noi cerințe, astfel încât pacienții din România să beneficieze într-un viitor apropiat de cele mai moderne metode de investigare, diagnostic și tratament.

Va fi un dialog deschis cu colegi din Grecia, Bosnia-Herțegovina, Franța, Elveția care ne vor împărtăși din experiența lor și strategiile pe care intenționează să le adopte.

O altă problematică surprinzătoare este aceea a prevenției. În urmă cu 10 ani nu se putea discuta despre prevenție în demențe, opinia generală era fatalistă, singura posibilitate de intervenție fiind prevenția terțiară prin medicația simptomatică de care dispunem în ultimii 20 de ani.  Acum vorbim de prevenția primară și secundară, aceasta din urmă reprezentând adevărata provocare a prezentului. Au fost identificați 14 factori de risc modificabili, demonstrându-se că intervenții susținute asupra acestora conduc la o reducere semnificativă, în proporție de 40%  a evoluțiilor spre demență pentru persoanele cu risc crescut de demență sau care se află chiar în stadii precoce ale bolii.  Sunt multe comunicări cu această temă, dintre care menționez: ”Prevenirea demenței prin menținerea sănătății cardiovasculare”, ”Prevenția bolii mitocondriale și strategii eficiente”, ”Singurătatea și izolarea socială ca factori de risc”. ”Rolul intermitent al fastingului în prevenția bolii Alzheimer”, ”Bariera intestin-creier și declinul cognitiv-perspective terapeutice”, “Factori de risc neurocognitiv pentru sindromul de fragilitate la vârstnici”, “Microbiomul intestinal și neurodegenerarea”.

Un alt capitol important este destinat terapiilor farmacologice, în cadrul cărora o temă de mare interes va fi reprezentată de noile terapii cu anticorpi monoclonali și care vor constitui subiectul prelegerilor susținute de Prof. Dr. Bogdan-Ovidiu Popescu , Osman Kucuk, Rene Thyrian.

Sunt de asemenea și comunicări referitoare la tratamente nonfarmacologice, respectiv la  o paletă largă de intervenții terapeutice eficiente în demența din boala Alzheimer cum ar fi ”dans terapie”, terapii prin intermediul teatrului,  kinetoterapii, stimularea cognitivă, dar și oxigen-ozono terapia, alte terapii alternative sau stimularea cerebrală cu pulsuri non-invazive.

De asemenea, menționez participarea cercetătorilor de origine română, acum membri ai unor prestigioase colective de cercetare din străinătate, care abordează teme de cercetare fundamentală. Menționez aici intervenția dnei prof. Roxana Cărare (Universitatea Southampton, U.K.) inițiatoarea unei direcții de studiu absolut originale, ale cărui rezultate ne-au fost comunicate cu ocazia edițiilor precedente ale conferinței și care revine acum cu noi rezultate despre ”Drenajul periarterial intramural al lichidului interstițial pentru diagnosticul precoce al bolii Alzheimer”.

Doamna profesor Alina Solomon (Institutul Karolinska, Suedia) unul dintre coordonatorii celebrului studiu FINGER, ne va descrie una dintre noile perspective de dezvoltare a proiectului, prin intervenții asupra modului de viață sănătos, asociate cu analiza biomarkerilor plasmatici. Studiul FINGER a demonstrat că prevenția bolii Alzheimer este posibilă prin intervenții concomitente multimodale – asupra factorilor de risc modificabili, respectiv alimentație corectă, activitate fizică, stimularea cognitivă, integrare socială, controlul diabetului și al tensiunii arteriale.

Biomarkerii plasmatici reprezintă un mare progres, fiind o metodă eficientă și non-invazivă de diagnostic, care va facilita procesul de diagnostic al bolii Azheimer în stadii evolutive incipiente. Biomarkerii biologici din lichidul cefalo-rahidian sunt proceduri invazive iar PET-CT are costuri mari și nu este accesibil în multe țări, printre care și România.

O altă perspectivă inovatoare se referă la utilizarea inteligenței artificiale în procesele de diagnostic, la digitalizarea examinării neuropsihologie care să se desfășoare on line, la domiciliul pacientului.

După cum observați, sunt multe provocări pentru lumea medicală și pentru comunitatea pacienților și familiilor lor.

Dar pentru ca aceste descoperiri să-și găsească aplicabilitatea practică ne așteaptă un drum lung, în care educația publicului, perfecționarea corpului medical, voința politică de a promova cercetarea și crearea de servicii specializate pentru prevenție, diagnostic și tratament modern constituie priorități.

Conferința se constituie ca un spațiu de dialog între specialiști, beneficiari și toți factorii responsabili pentru găsirea de soluții. Toate țările europene se confruntă cu aceste probleme, dar România are mai mult de recuperat. Să sperăm că vom reuși!