„În oncologie, comunicarea înseamnă arta de a asculta, de a răspunde la întrebări, de a încuraja şi de a construi încredere”

Interviu realizat cu Domnul Dr. Răzvan-Ovidiu Curcă, medic primar Oncologie Medicală, Președinte al Societății Naționale de Oncologie Medicală din România (S.N.O.M.R.)

Stimate Domnule Dr. Răzvan-Ovidiu Curcă, Congresul Naţional de Oncologie S.N.O.M.R. va avea loc în perioada 30 octombrie – 1 noiembrie 2025 la Sinaia. Care sunt obiectivele ştiinţifice ale evenimentului?
Un obiectiv central al ediției din acest an îl reprezintă lansarea Campaniei #CuUnPasÎnainte, prin care dorim să deschidem un dialog activ cu publicul larg și să promovăm importanța prevenției cancerului și a educației oncopreventive. Campania aduce împreună medici, pacienți și comunitatea în jurul unui mesaj comun: progresul în oncologie începe cu pași concreți, făcuți împreună.
Un alt moment important este întâlnirea cu partenerii din Hub-ul de Inovație, unde ne dorim să avem alături reprezentanți din domeniul cercetării și inovației medicale, dar și lideri de opinie care susțin progresul în oncologie.
Pe lângă aceste lansări și întâlniri, programul congresului include o zi întreagă dedicată cursurilor și workshopurilor, menite să ofere formare continuă și acces la cele mai noi ghiduri și recomandări. De asemenea, vom organiza sesiuni de mentorat și paneluri speciale, pentru și cu tinerii oncologi, care vor avea ocazia să își prezinte lucrările și să interacționeze direct cu mentori naționali și internaționali. Acest demers arată preocuparea noastră constantă pentru viitorul specialității și pentru consolidarea unei comunități oncologice moderne și inovatoare.

Care este perspectiva îngrijirilor paliative?
Îngrijirile paliative reprezintă o componentă esenţială a parcursului oncologic şi nu trebuie privite doar ca o etapă finală, ci ca o parte integrată a tratamentului, încă din momentul diagnosticării bolii. Perspectiva noastră este una clară: să mutăm accentul de pe ideea de «ultimă soluţie», pe cea de calitate a vieţii, indiferent de stadiul bolii. Acest lucru înseamnă să oferim pacientului un control cât mai bun al simptomelor, sprijin psihologic şi social, dar şi să îi asigurăm sprijinul emoţional necesar atât lui, cât şi familiei.
În România, îngrijirile paliative se confruntă încă cu multe provocări, de la lipsa unităţilor specializate şi a personalului format, până la accesul inegal în diferite regiuni ale ţării. Totuşi, în ultimii ani s-au făcut paşi importanţi: s-au dezvoltat centre dedicate, s-au creat programe de formare, iar în cadrul S.N.O.M.R. promovăm constant ideea că îngrijirea paliativă este o componentă esențială în planul de management al îngrijirilor acordate pacienților oncologici.

Cum pot fi țintite terapeutic modificările care apar în fazele incipiente ale cancerului?
În fazele incipiente ale cancerului, avem de cele mai multe ori cea mai mare şansă de a interveni eficient şi cu rezultate de durată. Astăzi, oncologia se bazează tot mai mult pe înţelegerea mecanismelor moleculare care stau la baza transformării celulelor normale în celule maligne. Dacă în trecut tratamentele erau aplicate uniform, fără a ţine cont de particularităţile fiecărui pacient sau ale fiecărei tumori, acum vorbim la timpul prezent de terapii personalizate, țintite pe anumiți driveri moleculari, care sunt esențiali pentru proliferarea tumorală. Spre exemplu, avem terapii țintite pe mutații sau translocații ale genelor EGFR, ALK, ROS1, NTRK, BRAF, Her2, MET, RAS, și lista poate continua și se extinde tot mai mult. Aceasta este marea revoluţie a ultimilor ani: nu mai tratăm doar „boala”, ci tratăm pacientul în funcţie de profilul său biologic unic.
Desigur, pentru ca aceste strategii să aibă succes, este esenţial ca diagnosticul precoce să devină o prioritate reală.
Cu cât identificăm mai repede modificările celulare, cu atât putem interveni mai eficient, cu tratamente mai bine tolerate şi cu şanse mai mari de vindecare. În acest context, screeningul, programele de prevenţie şi accesul la investigaţii moderne nu sunt doar opţiuni, ci necesităţi stringente pentru sistemul de sănătate.
În concluzie, ţintirea terapeutică a modificărilor incipiente presupune o combinaţie între tehnologie avansată de diagnostic, terapii inovatoare şi integrarea lor rapidă în practica clinică, astfel încât pacientul să beneficieze de cele mai bune şanse încă de la începutul parcursului oncologic.

Ce rol au celulele stem în tratarea anumitor tipuri de cancer?
Celulele stem au un rol esenţial în tratamentul unor tipuri de cancer, în special al celor hematologice – cum sunt leucemiile, limfoamele sau mielomul multiplu. Transplantul de celule stem este una dintre cele mai importante terapii curative pe care le avem la dispoziţie în aceste situaţii. Practic, prin acest procedeu, se înlocuiește măduva osoasă bolnavă sau distrusă de chimioterapia în doze mari, folosită pentru eradicarea celulelor tumorale, cu celule stem sănătoase, capabile să refacă un sistem hematopoietic normal.
Pe lângă acest rol clasic, celulele stem sunt intens studiate şi pentru alte tipuri de cancer, inclusiv tumori solide, dar aici suntem doar în stadiul incipient al cercetării.
Este un domeniu aflat în plină dezvoltare, cu rezultate promiţătoare, dar care necesită timp şi validare prin studii clinice de amploare.

Cum definiţi conceptul de Comunicare în Oncologie?
Comunicarea în oncologie nu este un act secundar, ci face parte din însăși practica medicală. O definiţie simplă ar fi aceea că reprezintă dialogul continuu dintre medic, pacient, familie şi echipa multidisciplinară, prin care se transmit informaţii medicale corecte, dar şi sprijin emoţional şi uman. În oncologie, comunicarea înseamnă mult mai mult decât a explica un diagnostic sau un tratament: este arta de a asculta, de a răspunde la întrebări, de a încuraja şi de a construi încredere.
De modul în care comunicăm depinde nu doar înţelegerea pacientului asupra bolii şi a opţiunilor terapeutice, ci şi aderenţa la tratament, calitatea relaţiei medic-pacient şi, în final, calitatea vieţii.
În plus, comunicarea corectă este o punte şi între specialişti – pentru că oncologia este prin definiţie multidisciplinară, iar succesul acestui demers se bazează pe schimbul de informaţii între medici, asistente, psihologi, nutriţionişti şi toţi cei implicaţi în îngrijire.
Comunicarea în oncologie înseamnă şi empatie: a şti când să oferi speranţă, dar şi cum să transmiţi veşti dificile cu respect şi demnitate. În fond, pacientul oncologic nu are nevoie doar de un tratament eficient, ci şi de certitudinea că este ascultat, înţeles şi sprijinit pe tot parcursul bolii.
De aceea, eu definesc comunicarea în oncologie ca pe o componentă terapeutică în sine – un tratament al sufletului care completează tratamentul trupului, şi care poate face diferenţa între deznădejde şi speranţă.