Interviu realizat cu domnul Prof. Univ. Dr. Florian Baltă, Președintele Societății Române de Oftalmologie
Cum acordați prioritate îngrijirii și siguranței pacienților? Dacă ați detecta modificări retiniene care sugerează diabet nediagnosticat, cum ați aborda discutarea acestei constatări cu pacientul și coordonarea îngrijirii acestuia?
Abordarea mea privind îngrijirea și siguranța pacientului este centrată pe diagnostic precoce, stratificarea riscului și comunicare responsabilă. Retinopatia diabetică este o afecțiune cu impact vizual major, care evoluează în două forme principale: neproliferativă și proliferativă, fiecare necesitând o conduită diferită.
În forma neproliferativă, accentul cade pe monitorizare atentă la intervale de siguranță stabilite individual, în funcție de severitatea leziunilor. În prezent, utilizarea tehnologiilor avansate, precum optica adaptivă, permite identificarea unor modificări microvasculare retiniene foarte precoce, chiar înainte ca acestea să devină evidente clinic, oferind oportunitatea unei intervenții timpurii și a unei supravegheri personalizate.
În cazul retinopatiei diabetice proliferative, abordarea este mai fermă și orientată spre prevenirea pierderii vederii. Comunic pacientului, într-un mod clar și responsabil, gravitatea bolii, explicând că, în absența tratamentului, aproximativ unul din doi pacienți poate dezvolta pierdere severă de vedere în decurs de doi ani. Această informare este realizată cu sublinierea importanței inițierii rapide a măsurilor terapeutice și a colaborării multidisciplinare.
 |
 |
 |
 |
 |
 |
Cum evaluați momentul în care este necesar să adoptați o nouă tehnologie, cum ar fi screeningul retianian bazat pe inteligența artificială, în practica dumneavoastră clinică?
Evaluarea momentului optim pentru adoptarea unei noi tehnologii, precum screeningul retinian bazat pe inteligență artificială, se bazează pe un echilibru între inovație, siguranța pacientului și valoarea clinică demonstrată.
Evaluez impactul asupra siguranței pacientului, inclusiv riscul de rezultate fals negative sau fals pozitive și modul în care aceste rezultate sunt integrate într-un flux clinic supravegheat de medic. Consider ca inteligența artificială poate să fie un instrument de suport decizional.
Un alt criteriu important este utilitatea practică și accesibilitatea, în special capacitatea tehnologiei de a extinde screeningul către populații insuficient evaluate, de a reduce timpii de așteptare și de a optimiza alocarea resurselor, fără a compromite calitatea actului medical.
Participați la numeroase evenimente internaționale. Cu ce se diferențiază acestea de evenimentele din țara noastră? Cu ce se diferențiază medicina oftalmologică din vest în comparație cu cea autohtonă?
Participarea la evenimente internaționale oferă o perspectivă comparativă valoroasă asupra modului în care este practicată oftalmologia la nivel global. Diferența principală față de multe evenimente din țara noastră nu constă neapărat în nivelul științific individual, ci în structura, orientarea și scopul acestora.
Evenimentele internaționale sunt, în general, mai puternic orientate spre dovezi științifice solide, studii multicentrice și standardizare a practicii clinice.
În ceea ce privește medicina oftalmologică din vest comparativ cu cea autohtonă, diferențele nu țin de competența profesională a medicilor, care este comparabilă, ci mai degrabă de accesul la resurse, infrastructură. În vest, există un acces mai facil la programe naționale de screening și o colaborare multidisciplinară eficientă, ceea ce permite diagnostic precoce și tratament standardizat.
În România, oftalmologia beneficiază de specialiști foarte bine pregătiți și de centre de excelență, însă se confruntă încă cu disparități în accesul la tehnologie, finanțare și implementarea uniformă a protocoalelor.
Participarea la evenimente internaționale are rolul de a facilita transferul de bune practici, adaptate ulterior realităților locale, contribuind astfel la dezvoltarea sustenabilă a oftalmologiei autohtone.
 |
 |
 |
 |
 |
 |
