Interviu realizat cu Doamna Simona Cocoş, Preşedintele Asociației Producătorilor de Medicamente Generice din România (APMGR)
Stimată Doamnă Simona Cocoş, în calitate de Preşedinte al Asociației Producătorilor de Medicamente Generice din România (APMGR), vă rog, să exemplificați, care sunt în continuare obiectivele APMGR?
Obiectivul principal al APMGR este îmbunătățirea mediului de operare din România. Deși, în ultimii ani, au fost luate multe decizii favorabile de către Ministerul Sănătății, Guvern și Parlament care au ținut cont de importanța și beneficiile aduse de medicamentele generice pentru România, încă mai sunt aspecte de îmbunătățit.
Mă refer la politica de prețuri care trebuie modificată pentru a deveni sustenabilă, pentru a garanta disponibilitatea tratamentelor medicamentoase de care pacienții au nevoie. Această politică impune în România prețul minim european, iar acest lucru nu garantează disponibilitatea medicamentelor generice cu prețuri accesibile.
De asemenea taxa clawback este încă mare pentru medicamentele generice cu prețuri accesibile, medicamente care cresc accesul pacienților la tratamente. Folosind medicamente generice, autoritățile pot trata mai mulți pacienți cu același buget. Taxa clawback a fost introdusă pentru controlul consumului, adică al cheltuielilor pe care statul le face cu compensarea medicamentelor. Dar, nici consumul și nici cheltuielile bugetare mari nu sunt generate de către medicamentele generice.
Prezentul Cod de Conduită APMGR are la bază Codul Medicines for Europe. Pe ce principii se bazează?
Într-o perioadă în care etica și transparența devin tot mai importante în industria farmaceutică, Asociația Producătorilor de Medicamente Generice din România (APMGR) a adoptat un Cod de Conduită inspirat de principiile riguroase ale Codului Medicines for Europe. Acest cod reprezintă un angajament ferm către standarde înalte de guvernanță, cu impact profund asupra politicii și practicii de îngrijire a sănătății.
APMGR se angajează să respecte și să promoveze principii fundamentale precum integritatea, respectul, capacitatea de reacție, responsabilitatea, colaborarea și transparența. Aceste principii nu sunt doar directive, ci reprezintă piloni esențiali în construirea unei relații de încredere cu toate părțile interesate din sectorul sănătății.
Scopul principal al Codului de Conduită al APMGR este de asigurare a dezvoltării unui sector farmaceutic responsabil și sustenabil în România.
APMGR își propune să fie un exemplu de bune practici în industria farmaceutică, asumându-și responsabilitatea pentru impactul său asupra pacienților și comunității medicale.
În concluzie, Codul de Conduită al APMGR nu este doar un set de reguli, ci o manifestare clară a angajamentului față de etica și performanța în sectorul farmaceutic din România. Prin respectarea acestor principii și valori, APMGR se poziționează ca un lider în promovarea unei guvernanțe excelente și a unei transparențe totale, contribuind astfel la o sănătate mai bună pentru toți românii.
Care este situația în România privind medicamentele generice şi biosimilare ce au demonstrat capacitatea de a genera resurse financiare disponibile care pot trata mai mulţi pacienţi?
Așa cum menționam mai sus, autoritățile au luat câteva măsuri importante pentru a asigura sustenabilitatea industriei de medicamente generice și anume: scăderea taxei clawback la 15% pentru toate medicamentele generice, indexarea cu inflația a prețurilor medicamentelor cu prețuri foarte mici (de până la 50 Lei) care erau vulnerabile și la risc de a fi retrase din piață din cauza efectelor post pandemie. De asemenea, prin modificarea Contractului Cadru în anul 2023, CNAS a garantat accesul pacienților și la medicamentele biosimilare, astfel reușindu-se o optimizare a bugetului, cu care CNAS a putut trata mai mulți pacienți.
Apreciem colaborarea bună cu autoritățile din ultimii ani și ne dorim o colaborare mai strânsă între mediul privat și autorități, pentru a identifica cele mai eficiente soluții și proiecte pentru sănătatea pacienților români. Am spus-o de multe ori, considerăm că medicamentele generice reprezintă „asigurarea de sănătate” a României deoarece, o mai bună prescriere a acestora ar conduce la un buget bine gestionat și optimizat, ce ar permite tratarea mai multor pacienți.
Această colaborare reprezintă un mod de lucru bazat pe performanță, care ține cont de creșterea cheltuielilor cu sănătatea pentru a crește speranța de viață și necesitatea de a trata mai mulți pacienți cu multiple afecțiuni cronice pentru o perioadă de timp mai lungă.
Intrarea pe piață a medicamentelor generice și biosimilare contribuie esențial la reducerea costurilor și creșterea accesului pacienților la medicamente. Spre exemplu, medicamentele generice intră pe piață cu un preț în medie cu 40% mai mic decât prețul medicamentului de referință și generează, în 4 ani de la lansare, o scădere a prețului medicamentului de 76%. Astfel, medicamentele generice intrate pe piață acolo unde originalele au pierdut exclusivitatea, au generat economii de cost în valoare totală de 1.026 mil. EUR în perioada 2016-2023, în România.
De asemenea, în perioada 2024-2026, 39 molecule își vor pierde brevetul, iar medicamentele generice și biosimilare care vor intra pe segmentele cu medicamente de referință la final de protecție – vor genera optimizare bugetară în valoare totală de circa 495 mil euro în următorii 5 ani.
Care sunt în prezent previziunile și gradul de implementare a principalelor propuneri prezentate de APMGR în cadrul conferinței „Sustenabilitatea și predictibilitatea sistemului de sănătate; Rolul medicamentelor generice și biosimilare 2024?”
O veste foarte bună care merită menționată este semnarea unui Memorandum de către Ministerul Sănătății și de Ministerul Economiei prin intermediul căruia se propun următoarele măsuri:
- Industria farmaceutică va fi gestionată în continuare din punct de vedere al activității de reglementare specifică, supraveghere și control în domeniul medicamentului de către Ministerul Sănătății;
- Producția autohtonă de medicamente, materii prime și alte materiale (excipienți, ambalaje) necesare în diferitele etape ale procesului de producție, stimularea sectorului farmaceutic, creșterea competitivității sale din punct de vedere economic și crearea unui cadru atractiv și favorabil inovației vor fi coordonate de Ministerul Economiei, Antreprenoriatului și Turismului;
- Constituirea, în colaborare, de către cele două instituții, a unui Grup de lucru inter-instituțional dedicat industriei farmaceutice, care să asigure formularea, de o manieră coordonată, a priorităților în raport cu acest domeniu și poziționarea României în negocierile și demersurile relevante de la nivel UE pe acest subiect.
Rezolvarea problemelor de acces ale medicamentelor și biosimilare au fost discutate cu Ministerul Sănătății și CNAS și sperăm că sunt în curs de rezolvare. Acestea sunt:
- accesul medicamentelor generice pe Lista Medicamentelor compensate după ce medicamentului de referință aflat în contract Cost-Volum i-a expirat brevetul; trecerea pe lista de compensate necondiționat nu se face automat, procedura este anevoioasă și de durată; se întâmplă ca acest proces să dureze peste 2 ani, deși medicamentul generic are prețul cu minim 35% mai mic și potențialul de optimizare este foarte mare (CNAS poate trata mai mulți pacienți cu același buget);
- accesul medicamentelor biosimilare în licitațiile de spital unde, din păcate, anumite spitale publică în mod abuziv 2 poziții – una pentru medicamentul inovativ și alta pentru medicamentele biosimilare, cu cantități diferite.
Un studiu IQVIA evidențiază că în ultimii 10 ani, industria farmaceutică de generice a demonstrat că este un catalizator cheie pentru sustenabilitatea sistemelor de sănătate. De aceea, APMGR este pregătit pentru cooperarea în continuare cu autoritățile în vederea îmbunătățirii accesului la tratamente și a soluționării penuriei de medicamente.
Cum descrieți perspectiva ariei Consumer Health?
Această arie a pieței farmaceutice care cuprinde medicamentele OTC și suplimentele alimentare a crescut foarte mult în ultimii ani, ca urmare a creșterii nivelului de trai, accesului la informație și interesului din ce în ce mai ridicat pentru prevenție. Această tendință va continua și în următorii ani, pe măsură ce companiile vor investi mai mult în campanii de educație și prevenție pe diferite arii terapeutice.