„Integrarea managementului obezității în planul diagnostic sau terapeutic este în momentul de față un „must” în afecțiunile gastroenterologice”

Interviu realizat cu Doamna Prof. Univ. Dr. Liana Gheorghe, Medic Primar gastroenterologie  și hepatologie, Doctor în Medicină, Șef secţia a III-a Gastroenterologie – Hepatologie, Centrul de Gastroenterologie și Hepatologie, Institutul Clinic Fundeni, UMF „Carol Davila” din București, Președintele Societăţii Române de Gastroenterologie și Hepatologie

Stimată Doamnă Profesor Liana Gheorghe, ce obiective de modelare v-aţi propus în calitate de Președinte în exerciţiu al Societăţii Române de Gastroenterologie și Hepatologie?
Gastroenterologia este o specialitate complexă și ofertantă. Componenta ei intervențională atrăgătoare (tehnicile endoscopice, eco-endoscopice, ecografia diagnostică și intervențională), completată de componenta ei mai reflexivă și științifică reprezentată de hepatologie sau pancreatologie, oferă miriade de oportunități clinice, de cercetare și academice.
Am preluat acest mandat cu convingerea că a fi președintele Societății Române de Gastroenterologie și Hepatologie (SRGH) este un privilegiu, dar și un angajament față de principiile și obiectivele acestei asociații profesionale.
Ca urmare, obiectivul global al echipei de conducere este continuarea tradiției celor 67 de ani de gastroenterologie românească, creșterea prestigiului și vizibilității gastroenterologiei și hepatologiei românești – un tribut adus mentorilor noștri, celor care au constituit-o și susținut-o de-a lungul acestor decenii.

Un obiectiv specific major pe agenda conducerii SRGH este de a face o prioritate din educația și formarea medicală a tinerei generații de gastroenterologi. În acest sens, am transformat site-ul SRGH (srgh.ro) într-un hub educațional care contribuie la transferul de informație medicală și abilități practice printr-o interfață inovatoare, dinamică și expresivă la care tinerii gastroenterologi își aduc contribuția prin cazuri clinice, webinarii, concursuri de tip Quiz dotate cu premii, promovarea proiectelor de cercetare, a activității din cadrul școlilor doctorale și a profilelor tinerilor gastroenterologi cu realizări științifice importante. Continuarea Școlii Naționale de Vară de Gastroenterologie și Hepatologie, burse de susținere pentru activități de tip schimb de experiență, pentru susținerea unor lucrări la evenimente internaționale, stagii de pregătire sau realizarea unor proiecte (obținute prin concurs) sunt, de asemenea, destinate formării și promovării tinerei generații de gastroenterologi.
Un alt obiectiv pe care îl urmărim este creșterea vizibilității europene a SRGH prin numărul de membri în organizațiile științifice europene – UEG, EASL, ESGE, Young Gastroenterologists etc., prin participarea activă (lucrări originale, conferințe) meetingurile anuale UEGW, EASL, ESGE etc., în comitete de conducere, profesionale, editoriale, organizatorice etc.
Un treilea obiectiv major constă în standardizarea, armonizarea și creșterea calității îngrijirilor medicale acordate pacienților cu afecțiuni digestive din România. În acest context, prin Consiliul Director al SRGH, comisiile de specialitate, Colegiul Medicilor inițiem și să susținem demersurile necesare pentru promovarea sănătății digestive ca prioritate pe agenda politică, prin inițierea unor acțiuni de informare și prevenție, creșterea accesului la resurse și dotări medicale și, nu în ultimul rând, prin creșterea respectului și recunoașterii profesiunii de medic în societate. În relație cu pacientul, acest raison d’etre al profesiei noastre, promovăm informarea și educația medicală, angajăm pacientul în decizia medicală, construim o relație empatică și constructivă, bazată pe umanism, încredere și colaborare.
Dar pentru ca toate aceste obiective sa fie realizabile, avem nevoie de un număr cât mai mare de membri activi în SRGH. Proiectul mandatului meu este unul care necesită întreaga energie a președintelui, comitetului executiv și consiliului director, suportul și implicarea tuturor membrilor SRGH, partenerilor, asociațiilor de pacienți, grupurilor profesionale asociate și entităților non-guvernamentale interesate în promovarea sănătății digestive. Este, în alte cuvinte, un proiect de echipă.

Congresul Naţional de Gastroenterologie, Hepatologie și Endoscopie Digestivă va avea loc la București în perioada 11-14 iunie 2025. Ce noutăţi de excepţie va cuprinde programul științific?
Consiliul Director al SRGH și Comitetul de Organizare au pregătit un program fantastic, a cărui organizare conține toate ingredientele succesului: cursuri post-universitare de actualizare a cunoștințelor în patologia gastrointestinală, pancreatică și hepato-biliară; sesiuni tematice coordonate și susținute de experți; cursuri teoretice și practice (hands-on) de endoscopie și ecografie; conferințe tip State-of-the-Art susținute de prestigioși invitați naționali și internaționali; sesiuni de prezentări orale ale celor mai bune lucrări originale.
Pentru a fi ușor de urmărit în raport cu interesul fiecărui participant, programul este sistematizat în cateva arii sau culoare de interes care pot fi urmărite de-a lungul celor 4 zile: patologia gastro-intestinală, hepato-biliară, pancreatică, boli inflamatorii intestinale, tulburări funcționale digestive, endoscopie digestivă diagnostică și terapeutică, ecografie digestivă și, nu în ultimul rând, un culoar dedicat perfecționării profesionale a asistenților medicali – cadre medicale indisolubil implicate în asigurarea calității îngrijirilor medicale oferite pacienților cu afecțiuni digestive.
Manifestarea păstrează formatul tradițional:
• Deschiderea festivă va avea loc în seara de 11 iunie, precedată de 2 cursuri organizate de Societatea Română de Oncologie Digestivă (SROD): Oncologia în 2025 pentru gastroenterologi și Managementul CCR precoce – perspective EST-VEST (cu participarea unor prestigioși experți din Europa și Asia) și urmată de 3 conferințe State-of-the-Art susținute de invitați externi (Rajendeer Reddy, SUA; Han-Mo Chiu, Taiwan; Peter Hegyi, Ungaria) și Recepția de bun venit.
• Cea de a doua zi, 12 iunie, este dedicată cursurilor post-universitare pre-Congres – cu cele 4 secțiuni: tub digestiv, patologie hepato-biliară, endoscopie digestivă și ultrasonografie. Cu titluri evocatoare (From Guidelines to Clinical Practice; Introducing Scientific Progress into Clinical Practic; Bridging the Gap Between Theory and Practice in GI Endoscopy) acestea se referă la aplicarea recomandărilor ghidurilor de bune practici în practică.
• Ziua va fi încheiată de Conferințele traditionale Octavian Fodor, Teodor Spârchez și Rising Star in Gastroenterology – o conferință în cadrul căreia un tânăr gastroenterolog este selectat pe baza activității profesionale, de cercetare și publicistice și invitat să prezinte o lucrare care îi definește activitatea și personalitatea.
• 13 și 14 iunie sunt zile plenare cu simpozioane clinice, dezbateri academice, conferințe tematice, sesiuni translaționale, prezentări orale și sesiuni e-poster unde tinerii cercetători își vor prezenta activitatea și rezultatele.
• Un interes aparte au suscitat sesiunea dedicată tinerilor gastroenterologi și competiția Gastroenterology Brainstorm Arena în cadrul căreia tinerii gastroenterologi au fost invitați să intre în competiție cu propuneri de proiecte care vor fi prezentate, jurizate și premiate de către SRGH (2 proiecte câștigătoare vor fi finanțate de SRGH astfel încât tinerii să își poată pune în practică obiectivele de studiu).
• Congresul Național de Gastroenterologie, Hepatologie și Endoscopie Digestivă este creditat cu 22 de puncte de EMC, în acord cu programul științific.
• Obezitatea și Boala hepatică steatozică asociată disfuncției metabolice, MetALD (boala mixtă metabolică și alcoolică hepatică), Ciroza hepatică și complicațiile ei, Rolul inteligenței artificiale în variate domenii ale gastroenterologiei și hepatologiei (endoscopie, histopatologie), Patologia oncologică digestivă, Screeningul și diagnosticul precoce al afecțiunilor digestive, Terapia minim invazivă, Infecțiile în gastroenterologie și hepatologie – sunt doar câteva teme de actualitate și de mare interes pe agenda congresului.
Prin aportul științific și organizare, Congresul Național de Gastroenterologie, Hepatologie și Endoscopie Digestivă 2025 își propune sa fie un forum interactiv care să încurajeze schimbul de idei, experiență și bune practici, colaborarea interdisciplinară și aplicarea progresului știintific în practica de specialitate, un punct de întâlnire între specialități, între cercetarea fundamentală și practica clinică, între mentori-formatori și tineri în proces de formare. Împreună vom încerca să unim verigile lanțului de îngrijiri medicale pentru creșterea calității îngrijirii pacienților cu afecțiuni gastrointestinale, pancreatice, hepato-biliare.
Îi invit pe toți cei interesați sa facă parte din acest eveniment științific de excepție în care fiecare își va găsi locul și pasiunea. Să plecăm de la acest eveniment îmbogățiți științific, cu idei și cu dorința de colaborare, de a le transpune în practică.

Obezitatea este o boală cronică persistentă sau recurentă, cu efecte multifactoriale și trebuie privită dintr-o perspectivă multidisciplinară. Care este impactul obezităţii asupra bolilor cronice hepatice?
Așa este. Obezitatea este o boală cronică sistemică și multifactorială cauzată de interacțiunea complexă dintre variați factori genetici, psihologici, de mediu, nutriționali și metabolici, iar gastroenterologul se află în linia întâi a frontului în bătălia cu obezitatea și consecințele ei digestive multiple.
Obezitatea este un factor de risc pentru o pleiadă de afecțiuni gastrointestinale și hepato-bilio-pancreatice, fiind asociată cu un risc de 2 până la 14 ori mai mare de a dezvolta steatoză hepatică asociată disfuncției metabolice/ciroză hepatică metabolică, litiază biliară, pancreatită, boală de reflux gastroesofagian, esofagită sau sindrom Barrett, boală diverticulară sau polipi colonici și o varietate de cancere digestive (hepatocarcinom, colangiocarcinom, cancer gastric, adenocarcinom esofagian, cancer colonic). De aceea, gastroenterologul are oportunitatea de a interveni precoce în managementul obezității – prin sublinierea rolului pe care aceasta îl are în patologia digestivă și inițierea intervențiilor anti-obezitate (dieta, activitate fizică, combaterea sedentarismului, schimbarea stilului de viață). Integrarea managementului obezității în planul diagnostic sau terapeutic este în momentul de față un „must” în afecțiunile gastroenterologice.
Cea mai frecventă afecțiune digestivă asociată cu obezitatea este boala steatozică hepatică asociată disfuncției metabolice – MASLD (meetabolic dysfunction-associated steatotic liver disease) (în noua nomenclatură). Recent (2023), această nouă nomenclatură a fost propusă și asumată de către societățile științifice internaționale; ea reprezintă nu doar o schimbare de nomenclatură, ci și una conceptuală, care recunoaște asocierea acestei patologii hepatice cu factori de risc cardiometabolici (obezitatea, diabetul zaharat de tip 2, dislipidemia, HTA și boala coronariană). În noua nomenclatură, MASLD se definește prin prezența acumulării de grăsime în celulele hepatice plus cel puțin unul din factorii metabolici enumerați.
Noua terminologie corectează o suită de limite anterioare în această condiție: definește un set de criterii a(con)firmative de diagnostic bazate pe parametri simpli, ușor de determinat și larg disponibili, integrează factorii de risc cardiometabolici validați de mecanismele patogenetice și, nu în ultimă instanță, ellimină termenii cu potențial stigmatizant – alcool, gras – din vechea denumire (ficatul gras non-alcoolic).
În momentul actual, MASLD este cea mai frecventă boală hepatică, afectând 1 din 3 adulți, 1 din 4 adolescenți și 1 din 8 copii; se estimează că 33% din populația adultă a globului prezintă una din formele de MASLD (aproximativ 2 miliarde de persoane la nivel mondial), iar prevalența crește cu aproximativ 1% pe an, fiind estimată o dublare a mortalității până în 2030. MASLD este o afecțiune dinamică, cu potențial progresiv în 25% din cazuri, progresând de la steatoza hepatică simplă, la steatohepatită (caracterizată prin steatoză, inflamație și injurie celulară – balonizare hepatocitară, corpi Mallory), fibroză, ciroză și hepatocarcinom. Mortalitatea secundară MASLD variază regional între 1 și >7/105, în raport de factorii de risc metabolici, nivelul socio-economic și accesul la îngrijiri medicale adecvate; principalele cauze de mortalitate la pacienții cu MASLD sunt reprezentate de afecțiunile cardiovasculare (în stadiile inițiale) și boala hepatică avansată (în stadiile avansate). Fibroza hepatică, care poate fi evaluată în acest moment pe scară largă cu ajutorul testelor non-invazive (Fibroscan, elastografie ecografică, biomarkeri și scoruri complexe), este cel mai important factor corelat cu riscul de progresie a bolii către ciroză și cancer hepatic. Ca urmare, pentru identificarea acestor pacienți se recomandă aplicarea unor scoruri simple și larg accesibile de tip FIB-4 (un calculator online bazat pe transaminaze, sex și număr de trombocite) în medicina primară, pentru excluderea bolii hepatice avansate, urmată de investigații specifice (Fibroscan, elastografie SWE/ARFI, scor ELF) la medicul specialist gastroenterolog pentru a identifica pacienții cu risc crescut de fibroză.
Pacienții cu MASLD și indicație de a primi medicație tip GLP-1RA sau GLP-1RA/GIP pentru tratamentul co-morbidităților metabolice (obezitate, diabet), pot înregistra, o dată cu scăderea ponderală, ameliorarea steatohepatitei și fibrozei hepatice; recent, un studiu a raportat răspunsul MASLD (reducerea steatohepatitei și fibrozei) la medicația GLP-1 RA, anticipând potențialul acestor agenți terapeutici pentru tratamentul MASLD. Terapia țintită hepatic pentru această afecțiune este aprobată doar în SUA și constă într-un agonist al receptorului tiroidian ß.
Rolul echipei multidisciplinare este crucial pentru tratarea obezității. Este esențial să adresăm această patologie într-o manieră holistică, dar în același timp bine structurată/articulată și colaborativă angajând diverse specialități și competențe.

Care sunt strategiile preventive în această patologie?
Mai întâi aș atrage atenția asupra caracterului asimptomatic al bolii hepatice în MASLD, ceea ce impune necesitatea testării regulate pentru prevenție și diagnostic precoce, îndeosebi la persoanele cu factori de risc: supraponderale/obeze, cu diabet zaharat, dislipidemie, hipertensiune arterială, cu antecedente familiale de MASLD/ciroză/cancer hepatic. Testarea trebuie să cuprindă investigații uzuale – transaminaze, GGT, hemograma – care pot informa medicul de familie asupra necesității de a adresa pacientului unei consultații de specialitate.
Strategiile preventive pentru reducerea riscului și poverii medicale a MASLD pot fi individuale sau globale. Dintre cele individuale aș enumera modificarea stilului de viață, fundamentată pe câteva recomandări generale:
• promovarea unei diete normocalorice, controlul porțiilor alimentare, o alimentație de calitate și proveniență controlată, bogată în vegetale (dieta mediteraniană „verde” și-a câștigat supremația în acest sens) și săracă în grăsimi saturate și dulciuri; se recomandă reducerea consumului de glucide (dulciuri) și grăsimi saturate (carne rosie, semipreparate din carne și mezeluri, lactate cu conținut crescut de grăsime, produse de patiserie) și creșterea consumului de grăsimi polinesaturate (ulei de măsline, pește); „farfuria perfectă” pentru o dietă sănătoasă trebuie să conțină legume (jumătate din suprafață) și carbohidrați (din făină integrală, cartofi dulci, fasole etc.) și proteine (carne, pește, ou) câte 1/4 din suprafață;
• limitarea alimentelor și băuturilor cu conținut crescut de fructoză (toate băuturile îndulcite);
• introducerea activității fizice regulate în rutina zilnică (mers alert, bicicletă, alergat, dans etc.): 8-10.000 de pași pe zi sau 150-300 min de activitate fizică pe săptămână;
• menținerea unei greutăți corporale în limite normale relativ la sex și vârstă;
• evitarea sau limitarea consumului de alcool;
• hidratare corespunzătoare (apa este lichidul preferat);
• consumul de cafea este recomandat.
Dintre intervențiile globale:
• educație și awareness pentru promovarea unei alimentații sănătoase și a activității fizice ca politică de sănătate publică;
• educația în școli, limitarea accesului copiilor la alimente hipercalorice (dulciuri, grăsimi) și alimente procesate; încurajarea consumului de legume și fructe; promovarea activității fizice în școli;
• controlul determinanților comerciali (reclame, controlul calității nutriționale a produselor comerciale).
În final aș spune că obezitatea este o responsabilitate comună care include pacientul, familia, sistemul educațional, politic și social jucând un rol crucial în promovarea unui stil de viață sănătos și eliminarea stigmei.