Prematuritatea include toți copiii nascuți înainte de 37 de săptămâni de sarcină. Un bebeluș născut prematur poate avea nevoie de îngrijiri speciale, deoarece nu și-a finalizat încă dezvoltarea în uter, iar acest lucru poate duce la diverse complicații. În fiecare an, milioane de copii din întreaga lume se nasc prematuri, iar această condiție este considerată una dintre principalele cauze ale mortalității neonatale.
În România, incidența prematurității este semnificativă, situându-se peste media europeană. Conform datelor recente, aproximativ 9% până la 10% din totalul nașterilor din țară sunt premature, ceea ce înseamnă că anual se nasc în jur de 20.000 de copii prematuri.
Această rată ridicată a prematurității este influențată de mai mulți factori, cum ar fi accesul limitat la îngrijiri prenatale de calitate, condițiile socio-economice, dar și nivelul ridicat de nașteri multiple, asociate cu utilizarea tratamentelor de fertilitate. În plus, lipsa educației privind sarcina și stilul de viață nesănătos, precum fumatul sau alimentația necorespunzătoare, contribuie și ele la această incidență.
Cauzele Prematurității
Cauzele nașterilor premature nu sunt întotdeauna clare, dar există mai mulți factori care pot contribui la declanșarea acestora:
1. Factori medicali:
- Istoricul de nașteri premature.
- Sarcinile multiple (gemeni, tripleți etc.).
- Probleme cu uterul, colul uterin sau placenta.
- Infecții (ale tractului urinar, infecții vaginale sau alte infecții materne).
- Diabetul sau hipertensiunea arterială în timpul sarcinii.
2. Factori de stil de viață și sociali:
- Fumatul, consumul de alcool sau droguri în timpul sarcinii.
- Malnutriția sau lipsa unei alimentații corespunzătoare.
- Expunerea la stres cronic sau la condiții de muncă stresante.
- Lipsa îngrijirilor prenatale corespunzătoare.
3. Factori genetici:
- Unii cercetători sugerează că moștenirea genetică poate juca un rol în predispoziția la nașteri premature, deși mecanismul exact nu este complet înțeles.
Riscuri asociate Prematurității
Prematuritatea este asociată cu multiple riscuri și complicații, deoarece bebelușii nu au avut suficient timp pentru a-și dezvolta complet organele și sistemele corpului. Printre cele mai frecvente probleme întâlnite la nou-născuții prematuri se numără:
- Probleme respiratorii: Una dintre cele mai frecvente complicații la bebelușii prematuri este sindromul de detresă respiratorie (RDS), cauzată de lipsa surfactantului, o substanță esențială pentru menținerea alveolelor pulmonare deschise. De asemenea, acești copii sunt predispuși la dezvoltarea de displazie bronhopulmonară (BPD) și pot necesita ventilație mecanică sau oxigenoterapie prelungită.
- Dificultăți în reglarea temperaturii corpului: Prematurii au o capacitate redusă de a-și regla temperatura corporală, din cauza lipsei stratului de grăsime subcutanată. Aceasta duce la hipotermie, o stare care poate crește riscul de infecții și alte complicații.
- Probleme digestive si metabolice: Enterocolita ulcero-necrotică (EUN) este o afecțiune gravă care poate apărea la prematuri, implicând inflamarea și distrugerea peretelui intestinal. În plus, bebelușii prematuri au un risc crescut de a dezvolta hipoglicemie (nivel scăzut de zahăr în sânge), deoarece ficatul lor nu este suficient de dezvoltat pentru a stoca și elibera glucoza corespunzător.
- Dezvoltare neurologică: Creierul unui bebeluș prematur continuă să se dezvolte în ultimele săptămâni de sarcină, iar nașterea prematură crește riscul de apariție a unor afecțiuni precum:
– Hemoragie intraventriculară (HIV): Sângerare în creier, care poate duce la probleme cognitive și motorii.
– Leucomalacia periventriculară (LPV): Afectează substanța albă a creierului și poate provoca paralizie cerebrală sau întârzieri în dezvoltare.
– Întârzieri în dezvoltare: Prematurii pot prezenta dificultăți de învățare, întârzieri în dezvoltarea limbajului sau probleme de coordonare motorie. - Probleme imunologice și risc de infecții: Sistemul imunitar al unui bebeluș prematur nu este complet dezvoltat, ceea ce îl face mai susceptibili la infecții, cum ar fi sepsisul (o infecție severă care poate pune viața în pericol) și infecțiile pulmonare sau intestinale.
- Probleme de vedere: Bebelușii născuți prematur sunt expuși riscului de a dezvolta retinopatie de prematuritate (ROP), o afecțiune oculară care apare atunci când vasele de sânge de la nivelul retinei nu s-au dezvoltat complet. În cazurile severe, această afecțiune poate duce la orbire.
- Probleme de auz: Copiii născuți înainte de termen pot avea probleme de auz, existând un risc crescut de surditate neurosenzorială. Aceasta necesită evaluări auditive regulate pentru a detecta problemele din timp.
- Probleme cardiace: Un prematur poate suferi de permeabilitate a ductului arterial (PDA), o afecțiune în care un vas de sânge important nu se închide după naștere, așa
- Anemie și probleme hematologice: Bebelușii prematuri sunt mai predispuși la anemie din cauza producției insuficiente de globule roșii. Aceasta poate afecta dezvoltarea și necesită uneori transfuzii de sânge sau suplimente de fier.
- Probleme renale: Rinichii unui copil prematur pot fi insuficient dezvoltați, ceea ce poate afecta capacitatea lor de a elimina deșeurile și de a menține echilibrul fluidelor în organism. Aceasta poate duce la probleme metabolice și necesită o monitorizare atentă.
- Complicații pe termen lung: Deși mulți copii prematuri se dezvoltă normal cu îngrijiri adecvate, există riscul unor complicații pe termen lung, precum:
– Probleme de învățare și dezvoltare cognitivă.
– Dificultăți comportamentale (hiperactivitate, tulburări de atenție).
– Probleme de sănătate cronică (astm, hipertensiune pulmonară).
Îngrijirea Copiilor Prematuri
Îngrijirea copiilor prematuri este adesea intensivă și necesită o echipă specializată de medici neonatologi. Acești bebeluși pot petrece săptămâni sau chiar luni într-o unitate de terapie intensivă neonatală (TINN). Printre principalele aspecte ale îngrijirii lor se numără:
- Îngrijirea respiratorie: Aceasta poate include oxigenoterapie, ventilație mecanică sau tratamente cu surfactant pentru a ajuta plămânii să funcționeze corect.
- Monitorizarea temperaturii și a nutriției: Bebelușii prematuri sunt adesea plasați în incubatoare pentru a-i ajuta să-și mențină temperatura corporală. Nutriția se face fie intravenos, fie prin lapte matern administrat printr-o sondă, deoarece mulți dintre acești bebeluși nu pot suge în mod eficient.
- Tratament pentru prevenirea infecțiilor: Se acordă o atenție deosebită prevenirii infecțiilor, iar bebelușii pot primi antibiotice sau alte tratamente pentru a combate potențialele infecții.
- Suport emoțional și psihologic pentru părinți: Îngrijirea unui copil prematur poate fi o provocare emoțională și psihologică majoră pentru părinți. De aceea, multe spitale oferă consiliere și suport pentru a ajuta părinții să facă față acestei situații dificile.
Concluzii
Prematuritatea este o provocare atât pentru bebeluș, cât și pentru familie. Deși riscurile sunt mari, progresele medicale au crescut considerabil șansele de supraviețuire și recuperare ale copiilor născuți prematur. Cu îngrijire adecvată și suport, majoritatea copiilor prematuri pot depăși aceste dificultăți și pot avea o dezvoltare sănătoasă.