„Medicina bazată pe dovezi (evidence based medicine) este piatra de temelie a medicinei moderne“

Author

Publicat la data de 11-05-2023
Categoria: Boli Infecțioase

Prof. Univ. Dr. Voichiţa Lăzureanu, Spitalul de Boli Infecţioase şi Pneumoftiziologie „Dr. Victor Babeş” Timișoara

Stimată doamnă Profesor, vă rog să ne prezentaţi, pe scurt, care este tematica ce va fi dezbătută în cadrul Conferinţei Naţionale de Boli Infecţioase de la Timișoara anul acesta?
Care vor fi ariile de interes abordate?
Tematica actualei Conferințe Naționale de Boli Infecțioase, Timișoara 3-5 Mai 2023 este extrem de complexă. Odată cu declinul pandemiei de COVID-19 ne reîndreptăm atenția către întregul spectru de boli infecțioase, abordând pe lângă infecția cu SARS-CoV-2, teme diferite și interesante precum infecția cu HIV/SIDA, hepatitele acute și cronice, infecțiile sistemice sau vaccinarea.

Cum aţi interpreta radiografia perioadei post pandemice COVID-19? Domeniul bolilor infecţioase cuprinde și hepatite acute și cronice, infecţia cu HIV/SIDA, rujeolă, meningite, etc. Cum și-a pus amprenta infecţia cu SARS-CoV-2 asupra patologiei infecţioase „vechi”?
Suntem încă în pandemie, sunt zilnic peste 60.000 de noi cazuri declarate la nivel mondial, la care se adaugă și cele nedeclarate/netestate. SARS-CoV-2 continuă să ridice probleme mai ales la pacienții nevaccinați, netrecuți anterior prin boală, cu multiple co-patologii. Suntem încă spital de referință în internarea și tratarea acestor pacienți. Numărul acestor pacienți este relativ mic, dar încă ne confruntăm cu forme severe, critice, chiar și cu decese. Declinul pandemiei a atras după sine reapariția celorlalte boli infecțioase, cu grade diferite de severitate: infecții respiratorii (mai ales gripa), infecții digestive, infecții ale sistemului nervos central, boli eruptive. Refrecventarea colectivităților de copii a atras după sine creșterea numărului de boli transmisibile ale copiilor iar redeschiderea spitalelor pentru toate afecțiunile a determinat creșterea infecțiilor cu clostridoides difficile sau a infecțiilor sistemice. Ambulatoriile medicale sunt cu activitate reluată 100% și pacienții cu boli cornice (HIV, hepatite, etc.) au accesul nerestricționat și beneficiază de servicii medicale complete și complexe, fără timpi îndelungați de așteptare.
Avem și pacienți care se adresează spitalelor pentru alt tip de simtomatologie/intervenții chirurgicale, etc., dar care sunt testați pozitiv pentru COVID-19 sau gripă. Sistemul de sănătate încă nu s-a redresat complet și sunt specialități care nu le permit acestor pacienți să se interneze în respectivele secții. Ei sunt direcționați către spitalele de boli infecțioase și beneficiază de tratament de specialitate, dar se întârzie tratamentul bolii pentru care s-au dus la spital. Uneori aceste întârzieri agravează boala de fond și pot pune în pericol viața pacientului. Secțiile de terapie intensivă sunt astfel suprasolicitate și sunt situații în care pacienții cu boli infecțioase „tradiționale” să fie transferați în alte unități medicale cu paturi de terapie intensivă, uneori chiar în alt județ.
Sindromul post-COVID sau long-COVID continuă să ridice probleme medicale multiple: neuro-psihice, respiratorii, cardiace, renale, digestive, boli de sistem, etc. Uneori este dificil de făcut o separare strictă între afectări concomitente sau distincte și atunci avem nevoie de investigații complexe, de tehnologie avansată, de evaluări clinico-biologice și imagistice repetate, cu costuri ridicate.

În perioade neașteptate de pandemii, desigur, cercetarea știinţifică permanentă, progresul în tehnologiile moderne de fabricaţie a vaccinurilor, serurilor şi medicamentelor sunt esenţiale.
Care ar fi prima decizie medicală la care v-aţi gândi în cazul unei eventuale alte pandemii total necunoscute până în prezent, bazându-vă pe experienţa perioadei COVID-19?
Medicina bazată pe dovezi (evidence based medicine) este piatra de temelie a medicinei moderne, în conexiune permanentă cu cercetarea științifică și tehnologiile moderne de producere a medicamentelor de toate formele (inclusiv profilactice tip seruri și vaccinuri). Avem experiența trecerii prin pandemia de COVID-19, dar avem nevoie încă de analiza măsurilor luate și raporturile de eficiență a acestor măsuri. Cred că principala concluzie pe care trebuie să o păstrăm este de a fi în alertă permanentă, de a fi informați în permanență, de a fi instruiți în permanență, pentru a numai fi luați pe nepregătite. Prima decizie medicală în cazul unei eventuale alte pandemii este identificarea agentului patogen și mecanismul de acțiune al acestuia.

Se observă un grad redus de interes al populaţiei privind vaccinarea.
Care ar fi fondul neîncrederii populaţiei în administrarea vaccinurilor?
Vaccinarea a fost mereu controversată, iar exprimarea liberă în social-media, indiferent de pregătirea și competența persoanei care își exprimă liber punctul de vedere, a crescut rata de neîncredere. Vaccinarea, în marea majoritate, presupune injectarea unei substanțe medicamentoase iar reticența la injectare este mare.
Dacă se adaugă și teoriile conspiraționiste de toate felurile (fac experiențe, ne implantează cip-uri, ne doresc extincția, etc.) atunci scăderea încrederii în vaccinare este dramatică. Formele de vaccinuri orale sau intranazale sunt acceptate mai ușor.
Dar indiferent de modul de administrare, toate vaccinurile/serurile/medicamentele pot genera efecte adverse și pot avea contraindicații care trebuie identificate, explicate și tratate. Fiecare dintre noi avem o constelație genetică diferită și răspunsul la aceste substanțe nu este identic. Dar beneficiul pe care l-au adus și îl aduc în continuare aceste medicamente în supraviețuire și în creșterea calității vieții noastre este enorm. Acolo unde o anumită persoană nu se poate vaccina, ea ar trebui să fie protejată prin vaccinarea tuturor celor care nu au contraindicații.

Care este opinia dumneavoastră referitoare la rezistența la antimicrobiene (RAM), una dintre ameninţările globale pentru sănătate?
Rezistența la antibiotice este un subiect dezbătut pe larg în lumea medicală, pentru că este o problemă extrem de fierbinte, ea rezultând din capacitatea bacteriilor de a se opune atacului cu antibiotice și se poate dezvolta prin mutații sau prin dobândirea unor gene de rezistență de la alte bacterii deja rezistente. Antibioticele se utilizează pe scară largă în medicina veterinară, în agronomie și bineînțeles în medicina umană. În medicina veterinară a crescut exponențial utilizarea de antibiotice în profilaxia îmbolnăvirii animalelor iar în agronomie în combaterea dăunătorilor. În medicina umană se utilizează de asemenea foarte multe antibiotice de multe ori fără să fie nevoie. Putem merge la farmacie și ni se eliberează antibiotic chiar fără rețetă medicală, plasând astfel România în topul țărilor cu consum mare de antibiotice. Bacteriile se dezvoltă la rândul lor și își generează noi mijloace și mecanisme de a scăpa de acțiunea acestor antibiotice, adică devin rezistente la antibiotice. Din păcate observăm rezistența inclusiv la antibioticele de rezervă sau de salvare, care se dovedesc ineficiente în afecțiuni severe, amenințătoare de viață, iar evoluția pacientului poate fi nefavorabilă din acest motiv.

În încheiere, vă rog, un gând din partea dumneavoastră pentru toți participanții la Conferință dar și pentru cititorii revistei Medical Market.
În numele întregii echipe de boli infecțioase Timișoara le mulțumesc colegilor din țară pentru bunăvoința de a fi prezenți și pentru numărul mare de prezentări de înaltă ținută științifică ce vor fi susținute în timpul Conferinței Naționale de Boli Infecțioase. Va fi un regal de expuneri academice și didactice pe teme variate și interesante în domeniul bolilor infecțioase cu accent pe interdisciplinaritate.
Cititorilor Medical Market le mulțumesc pentru interesul și dorința constantă de a se informa din surse medicale corecte.

Dă share la acest articol

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *