Am plăcerea și onoarea de a realiza un interviu în exclusivitate cu președintele Societății Române de Diabet, profesorul dr. Bogdan Timar, Decan al Facultății de Medicină ”Victor Babeș” din Timișoara, Coordonator al echipei de elaborare a tematicii pentru examenul de medic specialist (2025), Editor și coordonator (145 de autori) la elaborarea Tratatului de Diabet, Nutritie si Boli Metabolice, un reper al diabetologiei românești, adoptat ca sursă bibliografică principală pentru susținerea examenului de medic specialist, Conducător de doctorat, Editor asociat al Jurnalului Român de Diabet, Nutriție și Boli Metabolice.
Domnule doctor, cum apreciați nivelul serviciilor de diabet pentru pacienții din România, din perspectiva numărului de spitale/cabinete de profil, al disponibilității accesului la tratament, al numărului de pacienți care revin per medic?
România are diabetologi foarte bine pregătiți, organizați într-o specialitate distinctă, dedicată îngrijirii diabetului, aspect ce aduce un plus de calitate în îngrijirea persoanelor cu diabet greu de egalat într-un alt scenariu organizatoric. Totodată, România are probabil unul dintre cele mai bune programe naționale de diabet din lume, cu acces nerestricționat la medicație antidiabetică din toate clasele disponibile precum și centre cu practică la standarde europene, însă realitatea pe care o resimțim în cabinet și în spital este presiunea tot mai mare dată de creșterea numărului de pacienți și de distribuția inegală a resursei umane.
În 2024 erau 1.346.163 persoane diagnosticate cu diabet și înscrise în programul național de diabet (reprezentând 7,1% din populație), cu un plus de 116.192 cazuri față de 2023. În paralel, avem aproximativ 1.026 diabetologi (medici specialiști și primari în contract cu Casa Națională de Asigurări de Sănătate), ceea ce înseamnă în medie aproximativ 1.300 pacienți diagnosticați/diabetolog, iar în județele deficitare încărcarea devine mult mai mare, subliniind astfel necesitatea în continuă creștere în următorii zece ani a resursei umane calificate, care va putea fi realizată doar prin creșterea cât mai din timp a numărului de locuri de pregătire în rezidențiat în această specialitate.
Din punctul meu de vedere, nivelul serviciilor nu mai este doar o discuție despre calitate medicală — ci și despre capacitate: timp suficient pentru prevenția complicațiilor, echipe multidisciplinare și acces echitabil la investigații, terapii și tehnologii.
Ce proiecte aveți la nivel de conducere a SRDNBM, din punctul de vedere al sprijinului fiecărui membru al societății, cu privire la creșterea nivelului profesional, al accesului la proceduri medicale moderne, al satisfacției profesionale a fiecărui medic?
Am construit agenda SRDNBM în jurul unui obiectiv foarte concret: să oferim fiecărui coleg educație, conexiune internațională și resurse practice care să se simtă în activitatea de zi cu zi.
În 2026, pilonul central este Congresul Național SRDNBM (20–23 mai 2026, Timișoara). În plus, avem o serie de 3 conferințe regionale în 2026, tocmai pentru a aduce conținutul științific mai aproape de colegii din toate zonele țării. Tot pe direcția de internaționalizare, susținem EU-RO Forum, unde invităm în România lideri de opinie europeni, cu focus pe practică clinică modernă și schimb de experiență.
Am continuat și parteneriatele educaționale cu EASD — inclusiv două cursuri organizate anul trecut împreună cu EASD — și susținem comunitatea științifică prin acces gratuit la citirea sau publicarea de articole în The Romanian Journal of Diabetes, Nutrition and Metabolic Diseases.
Probabil cel mai important proiect, cu impact pe termen lung, este publicarea Tratatului de Diabet, Nutriție și Boli Metabolice, la 14 ani de la ultimul tratat major din domeniu, și faptul că este disponibil gratuit pentru citire pe site-ul societății — o investiție directă în standardizarea cunoașterii și în formarea generațiilor următoare.
Dat fiind că diabetul zaharat este o boală complexă, cu implicații pe alte ramuri ale medicinei: cardiologie, neurologie, nefrologie, chiar și oftalmologie și oncologie, cum reușiți ca la nivel de SRDBNM să colaborați cu asociațiile medicale din alte profiluri pentru implicarea altor medici la depistarea și tratamentul diabetului?
Diabetul nu mai poate fi abordat separat; complicațiile cardiovasculare, renale, neurologice, oftalmologice și, tot mai mult, oncologice impun o coordonare reală între specialități.
La nivel de SRDNBM, colaborăm prin programe științifice comune, sesiuni interdisciplinare și mesaje unitare de prevenție și management al riscului cardiometabolic — astfel încât pacientul să nu depindă de “norocul” traseului prin sistem.
În această logică, un pas important în 2026 este organizarea, în premieră, a Forumul de Diabet-Oncologie (14 februarie), un eveniment dedicat unei intersecții clinice din ce în ce mai frecvente și mai relevante, atât pentru prevenție, cât și pentru managementul pacientului complex.
Sunteți coordonatorul programului Diabetes Science School, un program educațional medical de anvergură națională. Care este evoluția acestui proiect și ce rezultate puteți menționa?
Diabetes Science School este un proiect la care țin mult, pentru că pleacă de la o idee simplă: medicina modernă se construiește pe dovezi, iar dovezile se construiesc prin metodă, rigoare și mentorat.
Programul a devenit o platformă națională care îi ajută pe colegi să parcurgă drumul complet: de la întrebare clinică la design de studiu, de la date la interpretare și prezentare științifică. Pentru mine, cel mai valoros rezultat este crearea unei culturi comune de cercetare aplicată și de gândire critică, pe care participanții o duc apoi înapoi în centrele lor.
În calitate de decan al Facultății de Medicină din cadrul Universității de Medicină și Farmacie “Victor Babeș” din Timișoara, cum apreciați nivelul de pregătire al absolvenților și ce perspective li se deschid după absolvire, ce căi au în față pentru creșterea nivelului profesional, specializarea și obținerea unui statut de medic valoros?
Îi evaluez pe absolvenți nu doar prin “cât știu”, ci prin cât de bine pot integra: raționament clinic, comunicare cu pacientul și disciplină a medicinei bazate pe dovezi.
La UMF „Victor Babeș” din Timișoara, direcția pe care o propun este să formăm medici relevanți pentru medicina actuală: competențe, practică, gândire critică, siguranța pacientului și deschidere spre interdisciplinaritate și digital health.
După absolvire, perspectivele sunt reale: rezidențiat, supraspecializări, carieră universitară, cercetare, mobilități internaționale și integrarea în proiecte multicentrice. Mesajul meu pentru tineri este constant: valoarea profesională se construiește în timp, prin standarde înalte și educație continuă.
Vă rog să ne spuneți câteva cuvinte referitoare la activitatea de cercetare medicală din România, în care sunteți implicat și prin conducerea unui colectiv valoros. Ce se face, ce mai trebuie făcut, ce lipsește?
România are echipe foarte bune și proiecte relevante, dar cercetarea este încă prea dependentă de efort individual și prea puțin sprijinită structural. Avem nevoie de infrastructură (data management, biostatistică, registre), timp protejat pentru clinicianul-cercetător și rețele multicentrice stabile. Tocmai de aceea, SRDNBM are ca prioritate susținerea și dezvoltarea infrastructurii de cercetare în diabet, obezitate și boli metabolice din România, atât prin programe structurale cum ar fi Diabetes Science School, precum și prin sprijinul diseminării cercetării – susținând în acest sens publicarea fără costuri a cercetării în Romanian Journal of Diabetes, Nutrition and Metabolic Diseases. În plus, ca semnal foarte concret de susținere a generației tinere, Consiliul Director al SRDNBM a decis să sprijine participarea tuturor colegilor sub 35 de ani care au lucrare acceptată pentru prezentare la Congresul EASD Milano 2026 — pentru că viitorul diabetologiei românești se construiește prin expunere internațională, rigoare și încredere în tineri.
În diabet, presiunea este clară și economic: costurile directe au fost raportate la 2,865 miliarde RON în 2024, în creștere față de 2023. De aceea, cercetarea nu este doar o activitate academică opțională, ci trebuie privită ca fiind baza deciziilor corecte pentru un sistem sustenabil. Întocmai pentru a sprijini definirea de politici publice de sănătate coerente în diabet, SRDNBM derulează studiul epidemiologic național PREDATORR-Next, ale cărui rezultate vor dezvălui prevalența reală a diabetului, prediabetului, obezității și a dislipidemiei în populația României, precum și discrepanțele între regiunile țării ale acestor prevalențe. Aceste date sunt esențiale și indispensabile pentru a putea defini și implementa politici publice de sănătate coerente și sustenabile, atât de importante atunci când facem referire la o afecțiune cu o prevalență și cu un impact atât de crescute la nivelul întregii populații.
