Sindromul cardio-reno-metabolic reprezintă expresia clinică a interacțiunilor complexe dintre factorii de risc metabolici tradiționali (obezitate, hipertensiune arterială, dislipidemie, diabet zaharat), boala cronică de rinichi și patologia cardiovasculară, așa cum a fost reconceptualizat de Asociația Americană a Inimii (AHA) în 2023. Sindromul cardio-reno-metabolic este o condiție progresivă, care poate debuta încă din copilărie, sub influența factorilor socio-economici și comportamentali ceea ce determină o prevalență ridicată în populația de toate vârstele. Strategia de management a sindromului cardio-reno-metabolic necesită o abordare integrată, de la prevenție la tratament, în echipă multidisciplinară, care include medicul de familie, cu rol important în prevenție.
Sindromul cardio-reno-metabolic, reprezintă o tulburare sistemică care apare din convergența factorilor de risc metabolic, a bolii renale cronice (BCR) și a bolilor cardiovasculare (BCV). Este noul concept din 2023 al Asociației Americane a Inimii care consideră sindromul metabolic (hiperglicemie, hipertensiune arterială, dislipidemie, obezitate) ca o etapă a unui sindrom cardiovascular-renal-metabolic mai amplu, extinzând cadrul pentru înțelegerea intercondiționării factorilor cardiaci, renali și metabolici în boala cardiometabolică. Sindromul cardio-reno-metabolic include atât persoane cu risc de boală cardiovasculară din cauza prezenței factorilor de risc metabolici, a bolii cronice de rinichi sau a ambelor, cât și persoane cu boli cardiovasculare existente care sunt potențial legate, sau complică factorii de risc metabolici sau boala renală cronică. Multitudinea factorilor de risc și a comorbidităților posibile face ca prevalența să fie foarte mare, deși greu de calculat, și la toate categoriile de vârstă. Estimările sunt de 25-30% la nivel mondial, peste 1 din 4 adulți prezentând cel puțin o afecțiune a triadei.
Termenul de „Sindrom” cardio-reno-metabolic, ca o colecție de semne și simptome corelate care indică o fiziopatologie comună (inflamație cronică, stres oxidativ și disfuncție endotelială), reflectă cel mai fidel atât multiplii factori interconectați implicați în fiziopatologie, cât și spectrul de severitate în ceea ce privește afectarea organelor țintă, riscul de evenimente cardiovasculare și mortalitate.
 |
 |
 |
 |
 |
 |
Sindromul cardio-reno-metabolic este o tulburare sistemică caracterizată de interacțiuni fiziopatologice între factorii de risc metabolici, boala cronică de rinichi și sistemul cardiovascular, ce conduce la disfuncții multisistemice și la o rată ridicată de evenimente cardiovasculare.
Această definiție servește ca punct de plecare pentru stadializarea sindromul cardio-reno-metabolic, pentru identificarea celor mai bune practici bazate pe dovezi pentru abordarea acestuia în practica clinică și pentru a dezvolta instrumente pentru screening-ul și stratificarea riscului, scopul final fiind inițierea promptă a strategiilor preventive și de tratament.
Stadiile sindromului cardio-reno-metabolic:
Stadiul 0: Persoane fără factori de risc pentru sindromului cardio-reno-metabolic.
Stadiul 1: Persoane cu suprapondere/obezitate, obezitate abdominală sau țesut adipos disfuncțional, fără prezența altor factori de risc metabolic sau boală cronică de rinichi.
Stadiul 2: Persoane cu factori de risc metabolic (hipertrigliceridemie ≥135 mg/dl, hipertensiune arterială, sindrom metabolic, diabet zaharat) sau boală cronică de rinichi.
Stadiul 3: Persoane cu boală cardiovasculară aterosclerotică (Atherosclerotic Cardiovascular Disease ASCVD) subclinică sau insuficiență cardiacă subclinică în condiții de adipozitate excesivă/disfuncțională, alți factori de risc metabolic sau boală cronică de rinichi.
Stadiul 4: persoane cu boli cardiovasculare clinice (boală coronariană, insuficiență cardiacă, accident vascular cerebral, boală arterială periferică, fibrilație atrială) în condiții de adipozitate excesivă/disfuncțională, alți factori de risc pentru sindromul cardio-reno-metabolic sau boală cronică de rinichi, cu sau fără insuficiență renală.
Sindromul cardio-reno-metabolic este o afecțiune complexă care necesită o abordare integrată, de la prevenție (screening) la tratament, în echipă multidisciplinară.
- Diagnostic Precoce: Identificarea și screeningul pacienților pentru una dintre componentele sindromului cardio-reno-metabolic (diabet, CKD, insuficiență cardiacă), având în vedere că prezența uneia crește riscul celorlalte.
- Abordare Holistică: Coordonarea îngrijirii, având în vedere interconexiunile dintre sistemele cardiovascular, renal și metabolic, pentru a preveni progresia bolii.
- Intervenție Multifactorială: Inițierea timpurie a unor măsuri preventive și terapeutice, de la controlul tensiunii arteriale, glicemiei, la modificări ale stilului de viață (dietă, exerciții), conform ghidurilor.
- Trimitere și Colaborare: Colaborarea cu cardiologi, nefrologi, endocrinologi pentru un plan de tratament unificat, crucial pentru a evita managementul fragmentat pe specialități,
Stadializarea sindromului cardio-reno-metabolic facilitează identificarea indivizilor aflați la diferite niveluri de severitate a sindromului, oferind astfel oportunități pentru acțiuni preventive menite să oprească sau să inverseze progresia bolii. Având în vedere caracterul progresiv al sindromului, strategiile de screening trebuie să includă atât populația pediatrică, cât și pe cea adultă. Parametrii urmăriți sunt, în esență, aceiași pentru toate vârstele – măsurători antropometrice, tensiune arterială, profil biologic metabolic. Diferența constă în ritmul de monitorizare: în pediatrie, intervalele sunt ajustate în funcție de vârstă și nivelul de risc, în timp ce la adulți abordarea este mai structurată, fiind ghidată de stadiul sindromului cardio-reno-metabolic. Astfel, în practica adultului, măsurătorile antropometrice se recomandă anual indiferent de stadiu, iar evaluarea factorilor metabolici se efectuează diferențiat funcție de stadiu (3–5 ani în stadiul 0, 2–3 ani în stadiul 1 și anual în stadiul 2). Funcția renală se evaluează anual începând din stadiul 2, iar la pacienții cu risc cardiovascular intermediar / înalt se recomandă efectuarea scorului de calciu coronarian pentru depistarea aterosclerozei subclinice (practic, screening-ul stadiului 3).
Identificarea fiecăruia dintre acești factori influiențează direct selecția și intensitatea intervențiilor pentru prevenirea bolilor cardiovasculare și a bolii cronice de rinichi progresivă sau influențează gestionarea pacienților cu BCV prevalentă.
Un alt tip de screening se referă la Determinantele sociale ale sănătății (SDOH – Social Determinants of Health).
Integrarea determinanților nemedicali ai sănătății SDOH în abordarea holistică a îngrijirii sindromului cardio-reno-metabolic va spori eficacitatea abordărilor terapeutice în lumea reală și va promova echitatea în sănătate.
Ghidurile Asociației Americane a Inimii (AHA) subliniază importanța îngrijirii interdisciplinare și integrarea intervențiilor SDOH în toate etapele managementului. Abordarea managementului sindromului cardio-reno-metabolic se concentrează pe prevenirea bolilor cardiovasculare (BCV) pentru stadiile 0-3 și pe tratamentul factorilor de risc atât pentru BCV, cât și pentru sindromul cardio-reno-metabolic, pentru stadiul 4.
 |
 |
 |
 |
 |
 |
Legat de măsurile propriu-zise, există o recomandare universală, aplicabilă tuturor pacienților: promovarea sănătății cardiovasculare prin cele opt principii fundamentale – „Life’s Essential 8”: alimentație echilibrată, activitate fizică, somn adecvat, controlul greutății, a tensiunii arteriale, glicemiei și colesterolului, renunțarea la fumat.
În stadiul 0, aceste măsuri reprezintă esența intervenției, în această etapă fiind importantă conștientizarea existenței sindromului și a riscului de progresie.
În stadiul 1, obiectivul principal este scăderea ponderală și prevenirea instalării factorilor de risc metabolici. Se recomandă modificarea stilului de viață prin dietă echilibrată și exerciții regulate, eventual cu suport nutrițional având ca țintă o reducere ponderală de minimum 5–10%. Dacă măsurile generale nu sunt suficiente, se pot utiliza terapii farmacologice (agoniști GLP-1 sau GIP/GLP-1) sau, în cazuri selecționate, chirurgie bariatrică. Ca hipoglicemiant poate fi avut în vedere metforminul.
În stadiul 2, accentul cade pe controlul factorilor de risc metabolici și protecția cardio-renală. Nivelurile colesterolului seric trebuie controlat conform ghidurilor în vigoare, utilizând statine ± ezetimib / iPCSK9, iar pentru hipertrigliceridemia severă se recomandă fibrați; acizii grași omega-3 pot fi utili în forme moderate, mai ales la pacienții cu diabet. Tensiunea arterială trebuie menținută sub 130/80 mmHg, utilizând în principal inhibitori SRAA la pacienții cu albuminurie sau BCR. În diabet, statinele sunt aproape universal recomandate, iar terapia hipoglicemiantă trebuie individualizată în funcție de profilul pacientului (pentru obezi se preferă agoniștii GLP-1, iar la cei cu BCR iSGLT2).
În stadiul 3, managementul vizează identificarea și tratamentul bolii aterosclerotice și al insuficienței cardiace subclinice, utilizând toate uneltele terapeutice disponibile (antiagregante, combinații lipid-lowering, iSGLT2, agoniști GLP-1, inhibitori ai SRAA, etc) pentru a preveni progresia spre evenimente clinice.
În stadiul 4 managementul trebuie ghidat în funcție de recomandările ghidurilor pentru fiecare patologie cardiovasculară, dar într-o abordare integrată, ținând cont de comorbiditățile metabolice și renale. Coordonarea interdisciplinară rămâne crucială, scopul principal fiind prevenirea complicațiilor recurente și a progresiei către insuficiență multiplă de organ.
Concluzii
Sindromul cardio-reno-metabolic este expresia medicinei moderne – o patologie multisistemică ce necesită o viziune integrată. Depistarea precoce, tratamentul ghidat de dovezi și colaborarea între specialități sunt cheia pentru a transforma recomandările din ghiduri în rezultate reale pentru pacient.
Bibliografie
1. Katiana Simões Lopes, Arquimedes Gasparotto Junior, Natasha Fillmore, Roberto da Silva Gomes, Cardiovascular-Kidney-Metabolic Syndrome – An Integrative Review https://pmc.ncbi.nlm.nih.gov/articles/PMC11619311/
2. [Guideline] Ndumele CE, Neeland IJ, Tuttle KR, et al, American Heart Association. A Synopsis of the Evidence for the Science and Clinical Management of Cardiovascular-Kidney-Metabolic (CKM) Syndrome: A Scientific Statement From the American Heart Association. Circulation. 2023 Nov 14. 148 (20):1636-1664. https://www.ahajournals.org/doi/10.1161/CIR.0000000000001186
3. [Guideline] Ndumele CE, Rangaswami J, Chow SL, et al, American Heart Association. Cardiovascular-Kidney-Metabolic Health: A Presidential Advisory From the American Heart Association. Circulation. 2023 Nov 14. 148 (20):1606-1635. https://www.ahajournals.org/doi/10.1161/cir.0000000000001184
4. Massy ZA, Drueke TB. Combination of Cardiovascular, Kidney, and Metabolic Diseases in a Syndrome Named Cardiovascular-Kidney-Metabolic, With New Risk Prediction Equations. Kidney Int Rep. 2024 Sep. 9 (9):2608-2618. https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/39291205/
5. [Guideline] Romeo S, Vidal-Puig A, Husain M, et al, European Atherosclerosis Society Consensus. Clinical staging to guide management of metabolic disorders and their sequelae: a European Atherosclerosis Society consensus statement. Eur Heart J. 2025 Oct 7. 46 (38):3685-3713. https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/40331343/
6. Saklayen MG. The global epidemic of the metabolic syndrome. Curr Hypertens Rep. 2018 Feb 26. 20 (2):12. https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/29480368/
7. Hernandez-Baixauli J, Quesada-Vazquez S, Marine-Casado R, et al. Detection of early disease risk factors associated with metabolic syndrome: a new era with the NMR metabolomics assessment. Nutrients. 2020 Mar 18. 12 (3): https://www.mdpi.com/2072-6643/12/3/806
8. Morris AA, Masoudi FA, Abdullah AR, Banerjee A, Brewer LC, Commodore-Mensah Y, et al. 2024 ACC/AHA Key Data Elements and Definitions for Social Determinants of Health in Cardiology: A Report of the American College of Cardiology/American Heart Association Joint Committee on Clinical Data Standards. Circ Cardiovasc Qual Outcomes. 2024 Oct. 17 (10):e000133. https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/39186549/
9. Adult Obesity Facts. US Centers for Disease Control and Prevention. Available at https://www.cdc.gov/obesity/adult-obesity-facts/index.html . May 14, 2024; Accessed: January 5, 2026.
10. Martin SS, Aday AW, Allen NB, et al, American Heart Association Council on Epidemiology and Prevention Statistics Committee and Stroke Statistics Committee. 2025 Heart Disease and Stroke Statistics: A Report of US and Global Data From the American Heart Association. Circulation. 2025 Feb 25. 151 (8):e41-e660. https://www.ahajournals.org/doi/10.1161/CIR.0000000000001303
11. Genitsaridi I, Salpea P, Salim A, Sajjadi SF, Tomic D, James S, et al. 11th edition of the IDF Diabetes Atlas: global, regional, and national diabetes prevalence estimates for 2024 and projections for 2050. Lancet Diabetes Endocrinol. 2025 Dec 15. https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/41412135/
12. Lovre D, Mauvais-Jarvis F. Trends in prevalence of the metabolic syndrome. JAMA. 2015 Sep 1. 314(9):950. https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/26325567/
13. US Centers for Disease Control and Prevention. Childhood Obesity Facts. Available at https://www.cdc.gov/obesity/childhood-obesity-facts/childhood-obesity-facts.html. April 2, 2024.
 |
 |
 |
 |
 |
 |
