Menținerea unui stil de viață sănătos dar și evitarea expunerii la factori de risc, cum ar fi fumatul sau poluarea reprezintă metode eficiente de prevenție împotriva infecțiilor respiratorii

Interviu realizat cu Domnul Prof. Univ. Dr. Cristian Oancea, Managerul Spitalului Clinic de Boli Infecțioase şi Pneumoftiziologie,
„Dr. Victor Babeș“, Timişoara, Profesor la UMF „Victor Babeş“ din Timişoara

Stimate Domnule Prof. Univ. Dr. Cristian Oancea, bolile pulmonare se manifestă în moduri diferite. Care sunt cauzele infecţiilor pulmonare şi cum pot fi prevenite?
Infecțiile pulmonare sunt rezultatul unor interferențe între factorii de mediu (în special stresul termic care este din ce în ce mai frecvent), statusul nostru de sănătate (vârstă, comorbidități) și factori imunologici. Aceste infecții pot varia de la forme ușoare (cum ar fi banalele răceli) până la forme severe cu afectare sistemică (pneumonii, stări septice).
Ca și agenți patogeni în producerea infecțiilor respiratorii putem avea 4 categorii dintre care primele două sunt cele mai întâlnite în practica clinică. Infecții virale, bacteriene, fungice și parazitare. Cea mai mare provocare constă în diagnosticul diferențial între pneumoniile bacteriene și virale deoarece conduita terapeutică este diferită (antibiotic la infecția bacteriană și simptomatice +/- antivirale la cele virale). De cele mai multe ori (datorită faptului că nu se respectă regulile sanitare) ele pot să coexiste.
Ca să putem să le prevenim trebuie să știm în primul rând factorii favorizanți. Extremele de vârstă (sub 5 ani și peste 65 de ani) sunt categoriile cele mai vulnerabile având un sistem imun deficitar. Persoanele cu comorbidități ce fragilizează în primul rând plămânul (boli autoimune, patologie onco-hematologică, diabetul zaharat, obezitatea, BPOC) fac forme mai grave de boală. Fumatul (indiferent de formă) este unul din factorii majori favorizanți în a dezvolta infecții repetate dar și recăderi ale bolii. Vaparea poate conduce la schimbarea microbiotei cu fragilizarea imunității pulmonare. De asemenea, trebuie să fim conștienți că mediile aglomerate și slab ventilate dar și contactul apropiat cu persoane infectate reprezintă moduri de transmitere accentuate.
Menținerea unui stil de viață sănătos, vaccinarea împotriva unor agenți patogeni (gripa, VSR, pneumococ, meningococ), vitaminoterapia, purtatul măștilor și evitarea spațiilor aglomerate dar și evitarea expunerii la factori de risc, cum ar fi fumatul sau poluarea reprezintă metode eficiente de prevenție împotriva infecțiilor respiratorii.

Ce este Mycoplasma pneumoniae? Simptome, cauze şi factori de risc?
Mycoplasma pneumoniae este o bacterie care poate provoca pneumonie, fiind una dintre cauzele frecvente ale pneumoniei atipice, în special în rândul tinerilor și al adulților. Această bacterie nu are pereți celulari, rezultând anumite caracteristici distincte și o rezistență la antibacteriene care atacă pereții celulelor. Această infecție poate prezenta o gamă variată de simptome de cele mai multe ori acestea fiind crescendo. Printre simptomele cele mai comune evidențiem tusea persistentă, febră moderată în cele mai multe cazuri, stări de migrenă, fatigabilitate. Dacă la pneumoniile tipice simptomele sunt intense și pot să fie mai fulminante ca și intensitate, în acest caz putem avea simptomatologie mai moderată.
Adolescenții și tinerii adulți sunt cei mai afectați deoarece coabitarea în căminele studențești sau în comunități aglomerate poate facilita răspândirea infecției. De asemenea, stresul prelungit poate să ducă la o scădere a imunității pulmonare favorizând apariția infecțiilor respiratorii. Infecțiile cu Mycoplasma pneumoniae sunt mai frecvent întâlnite în lunile de toamnă și iarnă.

Bronhopneumopatia obstructivă cronică (BPOC) este o afecţiune pulmonară cronică obstructivă care evoluează progresiv. Ce ne puteţi spune despre tratamentul cu plasmă bogată în trombocite (PRP)?
BPOC este o afecțiune „mortală” atât prin modul insidios de apariție dar și prin efectele sistemice pe care le are asupra organismului încă din fazele moderate de boală. Cu tot arsenalul terapeutic din nefericire putem doar să încetinim progresia bolii. Parenchimul pulmonar prin constituție – alveolele pulmonare – odată ce se distruge nu se mai poate regenera. Tratamentul cu plasmă bogată în trombocite deși este folosit în alte afecțiuni nu este o modalitate terapeutică în BPOC.

Fibroza pulmonară idiopatică (FPI) este o boală cronică, rară, ireversibilă. Care sunt factorii de risc?
Termenul de „idiopatic” semnifică faptul că nu știm cauza exactă a bolii. Adică nu se poate determina un factor specific. Ca și factori de risc este evidențiat fumatul, expunere la diverse substanțe toxice, unele patologii autoimune de tipul sclerodermiei și artritei reumatoide pot fi asociate cu FPI. Această afecțiune este progresivă și ireveribilă fiind caracterizată de apariția unui țesut cicatricial în parenchimul pulmonar care practic blochează schimbul gazos între oxigen și dioxidul de carbon.
Deși inițial era identificată ca și patologia vârstnicului, din ce în ce mai multe cazuri le depistăm la pacienți tineri activi (în jur de 50 de ani). Din nefericire când pacientul conștientizează că are simptomatologie, în speță cea mai „reclamată” este dispnea (setea de aer), deja a pierdut aproximativ jumătate din funcția pulmonară. Înmulțirea centrelor de imagistică care fac HRCT a făcut ca diagnosticul acestei patologii să crească.
Simptomatologia nu este specifică. Apare insidios putând varia de la tuse seacă, dispnee, fatigabilitate din ce în ce mai accentuate și scăderi ponderale. Este foarte importantă monitorizarea saturației în oxigen mai ales la efort.
În acest moment se regăsesc în România două medicamente antifibrotice care cresc speranța de viață. Pe lângă acestea, oxigenoterapie și transplantul pulmonar (la pacienții în forme avansate) trebuie să fie accesibile.

Care este situaţia actuală privind cancerul bronhopulmonar ca mortalitate pe glob?
Din nefericire odată cu „semi-eșecul” politicilor anti-tabac incidența cancerului pulmonar tinde să crească. GLOBOCAN a raportat la nivelul anului 2020 o estimare de 1.8 milioane de pacienți care au pierdut lupta cu această boală. Aproximativ 18-22% din totalul deceselor cauzate de cancer se datorează cancerului pulmonar. Din nefericire, viitorul nu arată bine. Specialiștii estimează o dublare a mortalității în viitor la aproximativ 3.55 milioane până în anul 2050.