Microbiomul pulmonar – de la ecologie invizibilă la excelență clinică

O lume invizibilă în plămâni
Multă vreme plămânii au fost considerați organe sterile. Progresele din secvențierea de nouă generație și analiza probelor bronhoalveolare au arătat însă că și plămânii sănătoși adăpostesc o comunitate microbiană discretă. Această comunitate – numită microbiom pulmonar – include bacterii, fungi și virusuri (bacteriom, micobiom, virom) și este menținută în echilibru prin mecanisme naturale precum clearance-ul mucociliar, acțiunea macrofagelor și surfactantul alveolar.

Când echilibrul se rupe – disbioza pulmonară
În plămânii sănătoși diversitatea microbiană este moderată și relativ stabilă. Disbioza reprezintă modificarea compoziției normale a microbiomului (scăderea diversității, creșterea bacteriilor oportuniste sau schimbări funcționale) care poate apărea din cauza bolilor cronice, infecțiilor acute, utilizării prelungite de antibiotice sau expunerii la poluanți. Această disbioză este asociată cu afecțiuni precum boala pulmonară obstructivă cronică (BPOC – o boală caracterizată prin îngustarea progresivă a căilor respiratorii), astmul bronșic, bronșiectaziile (dilatarea anormală și inflamația bronhiilor), fibrozele pulmonare interstițiale, infecții acute severe sau chiar cancer pulmonar. În BPOC și astm s-a observat reducerea diversității și predominanța unor bacterii patogene care favorizează exacerbările, iar în fibroze sarcina bacteriană crescută este corelată cu progresia bolii.

Axa intestin–plămân
Microbiomul intestinal și cel pulmonar comunică bidirecțional prin metaboliți și semnale imune, formând ceea ce cercetătorii numesc „axa intestin–plămân“. Metaboliți benefici precum SCFA (acizi grași cu lanț scurt, ex. acid butiric) produși de bacteriile intestinale pot modula răspunsul imun pulmonar și pot proteja împotriva inflamației sau astmului. În schimb, componente microbiene precum LPS (lipopolizaharidele din peretele bacteriilor Gram-negative) pot activa căi inflamatorii, cum este NF-κB (un factor nuclear ce stimulează expresia genelor pro-inflamatorii), ducând la stres oxidativ și leziuni pulmonare. De asemenea, bacteriile filamentare intestinale pot stimula un răspuns imun de tip Th17 (subset de limfocite T implicate în inflamație) în plămâni. La rândul său, microbiomul pulmonar poate influența flora intestinală, iar bolile respiratorii cronice sunt adesea asociate cu tulburări gastrointestinale precum boala inflamatorie intestinală (IBD) sau sindromul de intestin iritabil (IBS).

Spre diagnostice și terapii personalizate
Profilarea microbiomului pulmonar ar putea deveni instrument de diagnostic și stratificare a riscului. Se explorează probiotice inhalatorii, antimicrobiene țintite, blocarea colonizării bacteriene și țintirea metaboliților sau citokinelor induse de microbiom. Toate sunt însă la stadiu experimental, necesitând infrastructură, cercetare și colaborare multidisciplinară.

Din laborator în practica clinică – rolul Institutului „Marius Nasta“
Această trecere de la cunoaștere la aplicare presupune centre de excelență. În România, Institutul Național de Pneumoftiziologie „Marius Nasta“ din București este reperul tradițional pentru bolile pulmonare. Institutul a fost inclus printre centrele românești participante la studiul publicat în Journal of Infection and Public Health (2024) privind capacitatea de diagnostic și tratament pentru infecțiile fungice invazive în Balcani. Aceste date confirmă că Institutul „Marius Nasta“, ca unitate de referință, dispune de infrastructura necesară pentru a integra noile direcții de cercetare și tratament, inclusiv în domeniul microbiomului pulmonar.

Concluzie
Microbiomul pulmonar nu mai este doar o curiozitate de laborator, ci un domeniu cu potențial real pentru diagnostic și tratament personalizat. În România, Institutul „Marius Nasta“ poate fi puntea între cercetarea de ultimă generație și practica medicală, transformând descoperirile despre microbiom în beneficii concrete pentru pacienți.

Referințe (selectiv)
1. Yu J, Li P, Yu Y, Ma Y, Zuo S, Chen H, Guo F, Sun Y, et al. A comprehensive insight of complex interplay of microbiota in pulmonary diseases. Discover Medicine. 2024.
2. [Critical Care] Composition and diversity of the pulmonary microbiome in acute respiratory distress syndrome: a systematic review. 2025.
3. Wang Y, Xiao J, Yang X, et al. Pulmonary microbiology and microbiota in adults with non-cystic fibrosis bronchiectasis: a systematic review and meta-analysis. Respiratory Research. 2025;26:77.
4. The Role of Lung Microbiome in Fibrotic Interstitial Lung Disease — A Systematic Review. Biomolecules. 2024.
5. Pantić N, Barać A, Mano V, et al. Mapping the path to excellence: Evaluation of the diagnostic and treatment tools for invasive fungal infections in the Balkans. J Infect Public Health. 2024;17:102493. doi:10.1016/j.jiph.2024.102493.