Microbiomul și sănătatea mentală: Axa intestin-creier în practica clinică

The microbiome and mental health: The gut-brain axis in clinical practice

The gut microbiome plays a crucial role in mental health through the gut-brain axis, influencing neurotransmitter production, inflammation, and metabolic pathways. Emerging research highlights its impact on psychiatric disorders such as depression, anxiety, and neurodegenerative diseases. Clinical applications, including microbiome analysis, personalized probiotic interventions, and fecal microbiota transplantation, offer promising avenues for integrating microbiome-targeted therapies into modern medicine.

Microbiomul intestinal joacă un rol esențial în sănătatea generală a organismului, influențând nu doar digestia și metabolismul, ci și sănătatea mentală. Legătura dintre intestin și creier, cunoscută sub numele de axa intestin-creier, este un domeniu de cercetare în plină expansiune, cu implicații majore în practica medical (Mayer EA, Nance K, Chen S. The Gut-Brain Axis. Annu Rev Med. 2022 Jan 27;73:439-453. doi: 10.1146/annurev-med-042320-014032). Axa intestin-creier reprezintă un sistem bidirecțional de comunicare între microbiomul intestinal și sistemul nervos central (SNC), implicând căi neuroendocrine, imunologice și metabolice. Principalele mecanisme includ neurotransmițători microbieni, răspuns inflamator sistemic și metaboliți microbieni. Anumite bacterii intestinale contribuie la producerea neurotransmițătorilor esențiali, precum serotonina, dopamina și acidul gama-aminobutiric (GABA), care influențează starea de spirit și răspunsul la stress (Margolis KG, Cryan JF, Mayer EA. The Microbiota-Gut-Brain Axis: From Motility to Mood. Gastroenterology. 2021 Apr;160(5):1486-1501. doi: 10.1053/j.gastro.2020.10.066). De exemplu, Lactobacillus rhamnosus poate influența nivelurile de GABA, contribuind la reducerea anxietății.

Disbioza intestinală poate duce la inflamație cronică, care afectează direct sănătatea mentală și poate contribui la tulburări precum depresia și anxietatea. Bacteroides fragilis este implicată în reglarea inflamației prin producția de polizaharide antiinflamatorii. Produșii metabolici ai microbiotei, precum acizii grași cu lanț scurt (SCFA), influențează funcționarea barierelor intestinale și hematoencefalice, având un rol protector asupra SNC (Ionescu MI, Zahiu CDM, Vlad A, Galos F, Gradisteanu Pircalabioru G, Zagrean AM, O’Mahony SM. Nurturing development: how a mother’s nutrition shapes offspring’s brain through the gut. Nutr Neurosci. 2025 Jan;28(1):50-72. doi: 10.1080/1028415X.2024). Faecalibacterium prausnitzii este un producător important de butirat, un SCFA cu efecte antiinflamatorii și neuroprotectoare.

Studii recente sugerează că modificările microbiomului intestinal sunt asociate cu diverse tulburări neuropsihiatrice, inclusiv depresia și anxietatea, tulburările din spectrul autist (TSA) și bolile neurodegenerative precum Alzheimer și Parkinson. Pacienții cu aceste afecțiuni prezintă adesea dezechilibre microbiene, cu o scădere a speciilor benefice (Lactobacillus, Bifidobacterium) și o creștere a bacteriilor proinflamatorii (Enterobacteriaceae, Sutterella). Bifidobacterium longum este cunoscută pentru efectele sale benefice asupra reducerii stresului și îmbunătățirii funcției cognitive. Cercetările indică o legătură între disbioza intestinală și manifestările neurocomportamentale ale TSA, unde specii precum Prevotella și Coprococcus joacă un rol important. Inflamația indusă de microbiom poate contribui la neurodegenerare,  accelerând apariția acestor boli, iar Akkermansia muciniphila a fost asociată cu protecția barierei intestinale și reducerea neuroinflamației (Lei W, Cheng Y, Gao J, Liu X, Shao L, Kong Q, Zheng N, Ling Z, Hu W. Akkermansia muciniphila in neuropsychiatric disorders: friend or foe? Front Cell Infect Microbiol. 2023 Jul 10;13:1224155. doi: 10.3389/fcimb.2023.1224155).

Având în vedere aceste aspecte, includerea strategiilor de modulare a microbiomului în practica medicală devine tot mai importantă. Printre opțiunile disponibile se numără probioticele și prebioticele, dieta personalizată și transplantul fecal (FMT). Suplimentarea cu tulpini benefice, cum ar fi Lactobacillus rhamnosus sau Bifidobacterium longum, a demonstrat efecte pozitive asupra simptomelor de anxietate și depresie. Lactobacillus helveticus a fost asociat cu reducerea nivelului de cortizol și îmbunătățirea calității somnului. Consumul de alimente bogate în fibre, polifenoli și acizi grași omega-3 susține sănătatea microbiomului și reduce inflamația. Speciile de Roseburia benefice, dezvoltându-se într-un mediu bogat în fibre și contribuie la producția de SCFA. Deși încă experimentală, FMT ar putea fi o strategie promițătoare pentru afecțiunile neuropsihiatrice severe, prin restabilirea echilibrului microbian intestinal.

Analiza microbiomului în practica clinică

Metodele de analiză a microbiomului au evoluat semnificativ, oferind clinicienilor instrumente precise pentru diagnostic și personalizarea tratamentelor. Printre cele mai utilizate tehnici se numără secvențierea 16S rRNA, care permite identificarea și clasificarea speciilor bacteriene, și metagenomica shotgun, care oferă o imagine detaliată a funcțiilor microbiotei. Alte metode includ metabolomica, care analizează metaboliții microbieni, și transcriptomica, care investighează expresia genetică a bacteriilor intestinale. Aceste tehnologii ajută la identificarea disbiozelor specifice și la formularea unor strategii terapeutice personalizate, precum administrarea de probiotice direcționate sau modificarea dietei.

Translația datelor de microbiom în clinică

Pentru ca informațiile despre microbiom să fie utilizate eficient în practica medicală, este necesară dezvoltarea unor ghiduri standardizate pentru interpretarea datelor. Cercetările actuale vizează integrarea acestor informații în medicina de precizie, prin dezvoltarea unor modele predictive bazate pe microbiom care să identifice pacienții cu risc crescut pentru tulburări neuropsihiatrice. De asemenea, se explorează utilizarea terapiilor personalizate, cum ar fi combinațiile specifice de probiotice și prebiotice, adaptate profilului individual al microbiomului fiecărui pacient. Studiile clinice sunt esențiale pentru validarea eficacității acestor intervenții și pentru includerea lor în ghidurile de tratament standardizate.

Microbiomul intestinal joacă un rol crucial în sănătatea mentală prin intermediul axei intestin-creier, deschizând noi perspective terapeutice pentru tulburările neuropsihiatrice. Integrarea strategiilor de optimizare a microbiomului în practica clinică poate reprezenta o cale inovatoare pentru îmbunătățirea stării de bine a pacienților, subliniind necesitatea unei abordări interdisciplinare în medicina modernă. Studii viitoare sunt necesare pentru a înțelege mai profund rolul diferitelor specii microbiene și modul în care acestea pot fi exploatate pentru dezvoltarea unor terapii personalizate, facilitând astfel trecerea de la cercetare la aplicabilitate clinică.

5555