Natalitatea, în scădere drastică – demersuri pentru inițierea unei strategii naționale privind viitorul națiunii

• Natalitatea este în scădere drastică – 2022 a fost anul cu cei mai puțini nou-născuți din ultimii aproape o sută de ani. Datele oficiale arată că în 2024, până la 12 octombrie, s-au înregistrat doar 96.000 de nașteri în România.
• Infertilitatea este unul dintre motivele scăderii natalității, afectând aproximativ 25 de milioane de persoane din Europa.
• Studii realizate recent arată că sumele cheltuite prin Programul național de Fertilizare in vitro, derulat de Ministerul Familiei și Tineretului, reprezintă o investiție pe termen lung.

București, 24 octombrie: Ratele scăzute de natalitate și infertilitatea crescută au efecte în numeroase domenii:  scăderea forței de muncă, ceea ce duce la creșterea vârstei de pensionare, mai puțini consumatori, rezultând încetinirea economiei, populație în continuă îmbătrânire, care pune mai multă presiune asupra pensiilor și a bugetului de sănătate. Dezbaterea „Rata scăzută a natalității, o amenințare la adresa națiunii. Provocări și soluții”, organizată de revista Politici de Sănătate la Guvern, a adus la aceeași masă decidenți din toate aceste domenii afectate, pentru a găsi cele mai bune și mai fezabile soluții pentru sporirea natalității și pentru a iniția discuțiile în vederea realizării unei strategii naționale privind natalitatea, care să înglobeze și alte propuneri în sprijinul familiilor (venite atât din partea sectorului public, cât și al sectorului privat).

„Creșterea natalității și infertilitatea trebuie incluse pe agenda publică. Este necesară o strategie care să ajute femeile și cuplurile care doresc să devină părinți, să le susțină cu măsuri fiscale și economice, precum și prin acces adecvat la servicii de sănătate. O astfel de strategie trebuie să conțină măsuri pentru educația timpurie a tinerei generații privind sănătatea și cum să-și păstreze fertilitatea, măsuri fiscale concrete pentru impulsionarea natalității și a familiilor cu doi și mai mulți copii, facilități și recunoaștere publică pentru companiile prietenoase cu familia, care sprijină familiile precum: tichete pentru grădiniță/afterschool, beneficii FIV și altele”, a afirmat prof. univ. dr. Carmen Orban, consilier de stat, Cancelaria Prim-ministrului, sub auspiciile căreia s-a derulat evenimentul.
„Absolut toată lumea trebuie să fie implicată în acest demers care reprezintă, de fapt, un demers de ţară. Scăderea natalităţii nu afectează doar economia, piaţa muncii sau sănătatea, ci afectează, într-o formă sau alta, toate segmentele societăţii. Avem nevoie, pentru a identifica soluţii, de toţi actorii care ar putea să sprijine acest lucru, fie ei privaţi, fie publici, fie mediu de afaceri sau societate civilă”, a  completat și Alexandru-Mihai Ghigiu, șeful Cancelariei Prim-ministrului.
Potrivit datelor oficiale, în 1995 s-au înregistrat cele mai multe nașteri – peste 263.000, iar, de atunci, declinul a fost constant. „În 2022 am avut 153.000 de nașteri înregistrate în România și aproximativ 51.000 în străinătate. În 2024, până la 12 octombrie, în România s-au înregistrat doar 96.000 de nașteri”, a informat chestor de poliție Cătălin Aurel-Giulescu, director general Direcția Generală pentru Evidența Persoanelor.
Prof. univ. dr. Adrian Streinu-Cercel, președintele Comisiei pentru Sănătate din Senat, a punctat necesitatea de acţiuni specifice în acest domeniu. „Este vorba de pachete specifice pentru fiecare tip de nevoie, mai ales sub aspect financiar. (…) De asemenea, cred că trebuie să dăm posibilitatea românilor să aibă venituri suplimentare fără să-i taxăm pentru fiecare oră muncită în plus. În ceea ce privește persoanele născute în afara țării, unele dintre ele destul de mari acum, cred că trebuie să ne gândim la soluții pentru a le aduce înapoi”.
Dr. Laszlo Attila, secretar al Comisiei pentru Sănătate din Senat, a atras atenția că „este nevoie de o înțelegere politică transpartinică, având în vedere efectele care se arată după perioade ce exced perioadele electorale. Cred că atât în sănătate, cât și în această problemă a demografiei, trebuie să ajungem la un consens și, indiferent cine este la guvernare, ideile să fie puse în practică”.

Programul FIV va fi prelungit în 2025
Ministrul Familiei şi Tineretului, Natalia Intotero, a informat că Programul social de interes național de susținere a cuplurilor și a persoanelor singure pentru creșterea natalității este funcţional şi va fi prelungit.
„Anul acesta, în premieră față de anii trecuți, programul FIV 2025 se află deja în transparență și se bucură, de data aceasta, de sprijinul neechivoc al domnului ministru al Finanțelor, Marcel Boloș, dar și de susținerea domnului Alexandru Rafila, ministrul Sănătății. Această susținere este esențială pentru a oferi familiilor accesul la programe de sprijin eficiente și pentru a contribui la creșterea natalității în România. Lucrăm intens la un plan pentru anul viitor, care va include mai multe măsuri concrete pentru stimularea natalității”, a afirmat demnitarul.
Reprezentanta Ministerului Muncii a anunțat că un buget de aproximativ 1,6% din PIB este dedicat familiilor și se concretizează prin diferite acțiuni. „Avem unul dintre cele mai generoase programe din UE dedicate familiilor cu copii. Se stimulează revenirea pe piața muncii a părintelui prin acordarea stimulentului de inserție, prin permiterea realizării de venituri în perioada concediului de creștere a copilului, într-o anumită limită (13.000 de lei venituri nete/an calendaristic). Perioada concediului pentru creșterea copilului constituie vechime în muncă și specialitate. În acest an a fost reglementat și venitul minim de incluziune – se adresează categoriilor extrem de vulnerabile, dar asigură un plus de venituri familiilor cu copii, condiționat de participarea celor mici la școală”, a anunțat Mihaela Grecu, director Direcția Politici Beneficii Sociale, Ministerul Muncii și Solidarității Sociale.
Datele Institutului Național de Sănătate Publică (INSP) arată că, în 2023, natalitatea a scăzut până la 7 născuți vii la mia de locuitori, rata de fertilitate a scăzut la 30 de născuți vii la mia de femei de vârstă fertilă (15- 49 de ani), iar vârsta medie a mamei la prima naștere a crescut la 27 de ani. Din păcate, unul dintre motive este accesul scăzut al populației la servicii de planificare familială și la educație pentru sănătate. Este nevoie de educație pentru a stabili câți copii dorim, când îi dorim, în așa fel încât atât copiii, cât și mămicile, să fie sănătoase. Numărul dorit de copii este în scădere la nivel european. În România, în medie, cuplurile își doresc doi copii pe familie, iar tendința este de scădere spre un singur copil. Această atitudine este determinată nu numai de serviciile de sănătate, ci de ceea ce se întâmplă în societate”, a explicat dr. Eugenia Bratu, șef secție INSP.
Dr. Valeria Herdea, președintele Casei Naționale de Asigurări de Sănătate (CNAS), a atras atenția că de referință rămâne comunicarea cu pacientul. „Pacienții au nevoie de informații, să știe cum să acceseze corect serviciile medicale. În România, serviciile medicale sunt foarte bine puse la punct față de multe alte țări din jurul nostru. Esențial este însă cum gestionăm resursele pe care le avem, cum reușim să facem în așa fel încât să se nască copii cât mai sănătoși, cu acces la o viață normală, o viață frumoasă și să fie integrați în societate așa cum se cuvine și monitorizați de-a lungul vieții”.
Infertilitatea este o problemă globală, iar inovația avansează rapid. „Toate tratamentele la care au acces femeile din întreaga Uniune Europeană trebuie să fie disponibile cât mai repede și pentru pacientele din România. De multe ori, această terapie inovativă este disponibilă sau poate fi disponibilă încă dinainte de etapele de autorizare propriu-zisă și de includere în program de rambursare într-o formă sau alta. Cifrele arată clar o creștere de trei ori față de acum doi ani a ceea ce înseamnă segmentul studiilor clinice, o parte din aceste trialuri putând fi dedicată și acestui domeniu”, a afirmat și farm. dr. Răzvan Prisada, președinte Agenția Națională a Medicamentului și a Dispozitivelor Medicale din România (ANMDMR).

Cost – eficiența programelor de creștere a natalității
Un studiu prezentat de prof. univ. dr. Robert Ancuceanu a analizat în ce măsură costurile asociate programului sunt justificate prin beneficiile pe care viitorii copii născuți în urma programului le aduc la nivel social. „Modelul a analizat o cohortă de 10.000 de tratamente FIV, cu o rată de succes estimată la 30% – 3801 nașteri potențiale. Pentru întreaga cohortă, aceasta înseamnă aproximativ 710,3 milioane de euro ca venituri și 695,6 milioane de euro costuri totale, ceea ce implică un venit net per cohortă de 14 milioane de euro – aproximativ 1460 de euro per tratament. Acest program național reprezintă o investiție utilă în viitorul României, calculată doar din perspectivă financiară”.
„Statul obține numeroase beneficii. Dacă o familie este ajutată să aibă copii, aceasta nu mai are probleme de depresie, care implică o lipsă de eficiență la locul de muncă, creșterea ratei de divorț etc. În momentul în care se naște un copil mult dorit conceput prin fertilizare in vitro, o familie extinsă (părinți, bunici, prieteni apropiați) se bucură”, a completat și Nicole Brunel, președinte Asociația SOS Infertilitatea.
Un alt aspect semnalat de reprezentanții pacienților a fost cel al oncofertilității. „Pacienții nu cunosc că există oportunitatea de prezervare a fertilității. Există și foarte puțini medici care se ocupă de acest aspect. Medicii oncologi ar trebui să îndrume pacienții către prezervarea fertilității. Pe baza unui chestionar aplicat, ne-am dat seama că peste 60% dintre pacienții aflați la vârstă fertilă nici măcar nu aflaseră de această opțiune de prezervare a fertilității”, a anunțat Alina Comănescu, navigator de pacienți și fondator al Asociației Sănătate pentru Comunitate.
Consecințele infertilității sunt devastatoare atât din punct de vedere psihologic, cât și familial sau social, mai ales pentru bolnavii cronic. „Din păcate, când vorbim de persoane cu boli cronice, vorbim de multe ori de familii vulnerabile. Este nevoie ca aceste persoane să beneficieze de sprijin, atât social, cât și medical. De multe ori, circuitul mămicii nu este foarte facil”, a punctat și Radu Gănescu, președinte Coaliția Organizațiilor Pacienților cu Afecțiuni Cronice din România (COPAC).

Recunoașterea companiilor favorabile familiei
Scăderea natalității este influențată de mulți factori, inclusiv de schimbările culturale, barierele economice și schimbarea normelor sociale. Sondajele au indicat o scădere constantă a numărului preconizat de copii din anii 1960, urmată de o anumită stabilitate și de o scădere mai recentă. „Acest lucru sugerează o schimbare a normelor societății și a preferințelor personale către a avea mai puțini copii sau deloc în generațiile mai recente. Cu toate acestea, în pofida schimbărilor de atitudine, mulți indivizi și cupluri își exprimă dorința de a avea copii, dar nu pot avea din cauza infertilității, indicând un «decalaj de fertilitate» între aspirații și realitate. Scăderea fertilităţii în Europa este o problemă complexă şi urgentă şi este nevoie de intervenţii politice eficiente pentru a sprijini indivizii să aibă familia dorită”, a declarat Selene Zeydanli Bisson, director general Merck Ungaria, șef al Clusterului pentru Europa Centrală și președintele Task Force EFPIA din Comunitatea Economică Europeană.
Grupul Merck a implementat un program cuprinzător de beneficii de fertilitate care acoperă 100% din forța noastră de muncă globală, care include aproximativ 63.000 de persoane.
„În România, oferim beneficii suplimentare unice ce sprijină angajații care doresc să aibă copii. Programul nostru acoperă costurile tratamentelor de fertilitate pentru toți membrii echipei, indiferent de sex sau starea civilă, care se confruntă cu provocări de infertilitate sau doresc să amâne calitatea de părinte. Printre alte inițiative, ne propunem să explorăm certificările companiei favorabile familiei pentru a stimula natalitatea prin promovarea unor medii la locul de muncă care acordă prioritate echilibrului dintre viața profesională și viața privată, oferă concediu parental generos și oferă opțiuni accesibile de îngrijire a copiilor”, a completat și Oussama Jabri, general manager Merck România.
Potrivit acestuia, guvernele pot juca un rol esențial în sprijinirea în continuare a acestor inițiative prin implementarea unor politici favorabile familiei, cum ar fi oferirea de stimulente – scutiri fiscale întreprinderilor care obțin certificare favorabilă familiei.

Opiniile profesioniștilor
La Masa rotundă dedicată creșterii natalității au participat și medici, reprezentanți ai unor unități medicale de stat sau unități medicale private implicate în Programul social de interes național de susținere a cuplurilor și a persoanelor singure pentru creșterea natalității.

Prof. univ. dr. Elvira Brătilă, Endomedicare Academy – Centrul de Excelență în diagnosticul și tratamentul endometriozei: „50% din pacientele cu infertilitate prezintă leziuni de endometrioză. Avem un program național pentru pacientele cu intervenții chirurgicale complexe. În ceea ce privește infertilitatea, consider că este nevoie de un program complex și predictibil, dar și de alt gen de stimulente. De exemplu, cote diferite de impozitare pentru cuplurile cu unul sau mai mulți copii”.

Prof. univ. dr. Liana Pleș, membru board Societatea de Obstetrică și Ginecologie din România (SOGR): „În ultimii 6 ani, SOGR a elaborat 52 de ghiduri clinice, inclusiv un Ghid de bună practică în infertilitate. La nivel legislativ, nu există o lege a reproducerii umane asistate, ceea ce reprezintă un mare impediment. De asemenea, societatea s-a implicat în programe de educație și prevenție în ceea ce privește sănătatea reproducerii”.
Conf. univ. dr. Cătălin Cîrstoveanu, președinte Comisia de Neonatologie, Ministerul Sănătății, șef Secție Terapie Intensivă Nou Născuți Spital „Marie Curie”: „Rata de prematuritate este de două-trei ori mai mare în zona sarcinilor FIV decât a sarcinilor normale, ceea ce înseamnă costuri importante pentru partea de îngrijire intensivă a acestor pacienți, care trebuie prevăzute într-o viitoare strategie națională de creștere a natalității”.
Conf. univ. dr. Daniela Oana Toader, manager Institutul Național pentru Sănătatea Mamei și Copilului „Alessandrescu-Rusescu” București: „În România, CNAS decontează foarte multe servicii medicale pentru urmărirea sarcinii. Însă este problemă cu accesul la servicii, mai ales în mediul rural și mai ales la populația cu venituri mici. Este nevoie de o informare mai bună a pacientelor și de o implicare mai mare, mai ales în zonele greu accesibile, a moașelor licențiate, a mediatorilor sanitari și a asistenților comunitari pentru a promova noțiuni de educație în ceea ce privește sănătatea reproducerii”.
Dr. Călin Boeru, șef secție Ginecologie, Spitalul Județean de Urgență Ploiești: „Este necesară implicarea autorităților locale în tot ceea ce înseamnă sprijinirea natalității. Cuplurile care-și doresc copii vor condiții cât mai bune în spitale, vor intimitate la naștere etc. Pe plan local este nevoie și de proiecte pentru sprijinirea familiilor – creșe, grădinițe, școli, dar și de crearea de locuri de muncă”.
Dr. Octavian Munteanu, secția Obstetrică-Ginecologie III, Spitalul Universitar de Urgență București (SUUB):  „În ambulatoriul spitalului se face consiliere și plannning familial pentru cuplurile infertile. Prin programul Școala Părinților, cuplurile care urmează să aibă un copil primesc consiliere adecvată. Suntem extrem de implicați în managementul cazurilor dificile, cu complicații, care necesită o abordare interdisciplinară”.
Dr. Andreas Vythoulkas, director executiv Asociația Română de Reproducere Umană: „După modelul altor țări, propunem ca orice femeie să poată face o dată pe an, gratuit, hormonul anti-Mullerian pentru rezerva ovariană. Așa am putea evita situațiile în care femeile ajung prea târziu la medic, când deja șansele de a avea copii au scăzut drastic”.
Nicoleta Zamfir, Centrul de fertilitate și FIV Columna: „Se vorbește puțin despre fertilitate și mai puțin despre infertilitate. Trebuie ca aceste cuvinte să nu mai fie tabu. Și trebuie să existe o predictibilitate și o continuitate a programului național de susținere a cuplurilor”.
Dr. Corina Gica, Spitalul Clinic de Obstetrică și Ginecologie Filantropia și Clinica Umana Fertility,: „Ne lovim din ce în ce mai mult de paciente care au o vârstă maternă avansată și există complicații la naștere, atât pentru mamă, cât și pentru copil. Specialiștii au nevoie de legea fertilității, de limitarea vârstei pentru pacientele cu FIV, deoarece în prezent este posibilă și donarea de ovocite. Un alt subiect tabu este mama surogat pentru pacientele oncologice”.
Dr. Anca Coricovac, Clinica Gynera: „În domeniul infertilității este important să știm că există o totalitate de tehnologii și specialiști care pot rezolva o complexitate de probleme. Copiii concepuți prin fertilizare in vitro sunt copii sănătoși și trebuie să reprezinte o prioritate pentru politicile de sănătate”.
Dr. Andreea Velișcu, Maternitatea Giulești – Spitalul Clinic Prof. Dr. Panait Sîrbu și Clinica Embryos”: „Principalul lucru pe care ar trebui să-l facem începând din școli este educația, să înțelegem ce înseamnă fertilitatea”.
Dr. Deliana Predoi, Clinica Wellborn: „Ar trebui să ne gândim inclusiv la programe pentru crioprezervarea fertilității. Este nevoie de suport financiar pentru astfel de proceduri”.
Dr. Dorina Codreanu, Clinica Gynera: „Pacienții ajung la fertilizare in vitro foarte târziu. Este nevoie de informare, în primul rând printre medicii ginecologi, dar și printre oncologi. Rata bolilor cronice a crescut foarte mult în ultimii ani. Medicii ginecologi trebuie să trimită pacientele la specialist mai devreme. Trebuie să existe finanțare și pentru pacientele cu endometrioză sau cu boli oncologice care doresc să-și prezerve fertilitatea”.
Dr. Cezara Bucur, Centrul de fertilitate și FIV Columna: „Incidența infertilității este din ce în ce mai mare. În 50 de ani, estimările sunt că jumătate din populație va apela la metode de reproducere umană asistată. În plus, trebuie să ne gândim și la infertilitatea masculină. De asemenea, trebuie să existe reglementări clare referitoare la vârsta mamei”.
Conf. univ. dr. Liliana Dorneanu, Clinica Gynatal: „Sunt foarte mulți pacienți și medici care nu știu de acest program național. Este nevoie de o informare mai bună”.