Neonatologia este o specialitate care implică o strânsă colaborare multdisciplinară

Doamna Profesor Dr. Manuela Camelia Cucerea este Medic primar pediatru/neonatolog în cadrul Centrului Regional de Terapie Intensivă Neonatală Târgu Mureş, Coordonator al acestui Centru din cadrul Spital Clinic Judeţean de Urgenţă Târgu Mureş, președintele Asociației de Neonatologie din România. A avut amabilitatea de a accepta un interviu în revista Medical Market – Neonatologie 2024.

Stimată doamnă doctor, vă rugăm să ne vorbiți despre proiecte aflate în derulare sau de viitor la nivel de Asociație de Neonatologie, pentru dezvoltarea serviciilor de asistență medicală neonatală din România.
Asociația de Neonatologie din România este o asociație profesională puternică, fondată în anul 1996, cu scopul promovării unei unei asistențe medicale de calitate pentru toți nou-născuții, indiferent de locul nașterii. Acest lucru înseamnă condiții de naștere și îngrijire comparabile cu cele din Uniunea Europeană. Dacă condițiile hoteliere și dotarea cu echipamente performante nu depind de medicul neonatolog, pregătirea profesională, da. De aceea, ANR se implică foarte mult în acest sens, venind în sprijinul tuturor medicilor implicați în îngrijirea nou-născutului sănătos și bolnav, prin proiecte susținute de dezvoltare profesională. Dorim dezvoltarea bazei de ghiduri clinice în neonatologie și revizuirea ghidurilor elaborate deja. Astfel, la Conferința Națională din anul 2024 venim cu două ghiduri naționale aprobate de Ministerul Sănătății, acestea fiind revizuite după ultimele recomandări internaționale, respectiv Ghidul de reanimare neonatală și Managementul sindromului de detresă respiratorie prin deficit de surfactant. Sunt ghiduri extrem de importante pentru practica de zi cu zi, dar și un instrument de învățare.
Un alt proiect important este extinderea rețelei de Telemedicină și la maternitățile de nivel II și chiar I, având în vedere că există deja 23 de centre de conectate, majoritatea de nivel III. Această rețea națională permite schimbul rapid de informații între medici, obținerea unei a doua opinii medicale, dar și scurtarea perioadei pentru transferul pacienților critici. Un rol deosebit în extinderea acestei rețele îl are Asociația Cristi Vasiliu/ACV România.
Crearea Registrului Național al Prematurității este un alt proiect, care deși a fost inițiat în urmă cu mai multi ani, încă nu a fost finalizat.
Având în vedere că prin finanțare PNRR se vor înființa opt centre regionale de training dotate cu echipamente moderne de training – în principal simulatoare, medicii neonatologi vor avea parte de cursuri și workshop-uri în scopul îmbunătățirii abilităților și cunoștințelor

Ce măsuri se iau la nivel de Asociație de Neonatologie pentru ridicarea nivelului de pregătire profesională a medicilor neonatologi din România?
Ne gândim în primul rând la medicii tineri, care acum au șansa obținerii mult mai facile a informației. Cu toate acestea, vom continua cu elaborarea de cărți de specialitate. Avem în plan scrierea unui tratat național de Neonatologie, a unei cărți de proceduri în neonatologie, traducerea unei cărți de referință din literatura de specialitate internațională, traducerea ultimei ediții a programului de echilibrare pre-transport și post-resuscitare a nou-născutului S.T.A.B.L.E. Sunt planuri curajoase, dar care implică extrem de multă muncă și documentare. În acest an, la conferință vom lansa volumul intitulat “Icterele neonatale”, o carte utilă tuturor medicilor indiferent de nivelul maternității unde lucrează. Bineînțeles, vom continua cu Școala de vară și Scoala de iarnă de Neonatologie, foarte apreciate de tineri prin prisma subiectelor practice pe care le abordăm de fiecare data.
În anul 2024 am organizat la Târgu-Mureș, workhop-ul POCUS (point of care ultrasound) în neonatologie, pe care dorim să-l replicăm în mai multe centre din țară.

Referitor la nivelul de dotare a secțiilor de neonatologie din România, ce proiecte de finanțare există?
Există discrepanțe între maternități în ceea ce privește dotarea cu echipamente medicale performante, chiar și între centrele regionale de terapie intensivă neonatală. Asigurarea unor îngrijiri de calitate este imposibilă fără aceste echipamente. Maternitățile au fost dotate cu aparatură medicală (incubatoare, aparate de ventilație, echipamente de monitorizare, pompe de perfuzie, etc) în funcție de gradul de competență în perioada 2004 -2008 prin programul guvernamental româno-elvețian RoNeoNat. Atunci au fost înființate primele două centre regionale pilot din România, Iași și Târgu-Mureș, ulterior programul fiind extins prin finanțare de către Banca Mondială în întreaga țară. De atunci, aceste echipamente s-au uzat fizic și moral și nu au fost înlocuite în toate unitățile, ajungând în mare măsură să nu mai corespundă nevoilor actuale ale secţiilor. În prezent, adresabilitatea este mult mai mare, pregătirea profesională a neonatologilor dar și așteptările societății sunt diferite, încât povara lipsei tehnicii performante este tot mai dificil de manageriat. Maternitățile de nivel I au dotarea de baza necesară, bineînțeles în multe locuri aceste echipamente ar trebui înlocuite. Pentru maternitățile de nivel II și III s-au mai derulat proiecte locale, de fapt fiecare s-a descurcat cum a putut, cu sponsorizări, cu donații… În schimb, în prezent se derulează programul PNRR prin care centrele regionale de terapie intensivă vor beneficia de dotare cu echipamente moderne, de ultimă generație, iar opt dintre ele vor deveni centre de training.

Cum apreciați speranța de supraviețuire a nou născuților prematuri sau cu boli din România și care sunt factorii care influențează această rată de supraviețuire?
În primul rând, mortalitatea neonatală a scăzut semnificativ în prezent comparativ cu anul 1990 (3,6 vs 5,2 la mia de nou-născuți vii), dar rămâne totuși peste media UE (2,4 la mia de nou-născuți vii). În ultimele decenii, supraviețuirea nou-născuților extrem de prematuri a crescut și în România odată cu implementarea și actualizarea strategiilor active în timpul tranziției și în managementul sindromului de detresă respiratorie. Supraviețuirea prematurilor este influențată de mulți factori, începând cu administrarea de corticosteroizi prenatali, nașterea în centre terțiare, inițierea resuscitării, dar și de dotarea cu echipament medical, și factorii socioeconomici. Supraviețuirea nou-născuților critici în general s-a îmbunătățit odată cu regionalizarea îngrijirilor perinatale pe grade de competență cu concentrarea patologiei severe în centre regionale de nivel III.

Există acorduri între Asociația Română de Neonatologie și alte societăți medicale din România în vederea colaborării pentru rezolvarea unor cazuri dificile în care trebuie implicați medici pe alte specialități?
Asociația de Neonatologie din România colaboreaza cu alte societăți medicale din România și din Europa, colaborările fiind de natură științifică și profesională. Neonatologia este o specialitate care implică o strânsă colaborare multdisciplinară (neonatolog, obstetrician, cardiolog pediatru, chirurg pediatru, neurochirurg, imagistician, genetician, medic de laborator, etc), fiecare spital având un sistem de consultații interclinice și interdisciplinare. Nu este nevoie de acorduri de colaborare între asociațiile profesionale.

Ce activități de cercetare recente și observații clinice aveți în prematuritatea extremă, în îngrijirea developmentală, precum și alte studii științifice și clinice pe care le coordonați
În Centrul Regional de Terapie Intensivă Neonatală Tîrgu-Mureș am derulat câteva studii interesante referitoare la managementul prematurității. Amintesc studiul privind metodele de administrare a surfactantului la prematurii cu vârstă gestațională sub 32 săptămâni, acesta fiind primul studiu din România referitor la admininstrarea minim invazivă de surfactant. Un alt studiu a urmărit supraviețuirea și evoluția patologiei prematurilor extremi de-a lungul anilor, comparând două perioade diferite: 1 ianuarie 2008 – 31 decembrie 2012, și 1 ianuarie 2018 – 31 decembrie 2022, cu o diferență de 10 ani între perioade. Rezultatele studiului nostru au demonstrat aderența personalului la ghidurile internaționale, dorința de implementare a celor mai noi proceduri și scheme terapeutice publicate în literatura de specialitate, materializate prin scăderea semnificativă a vârstei de gestație a nou-născuților prematuri la care s-au instituit măsuri de susținere a tranziției și de reanimare, precum și scăderea semnificativă a ratei de mortalitate și morbiditate la cea mai vulnerabilă categorie de pacienți. Alte studii interesante derulate au fost “Valoarea predictivă a investigației Doppler cerebrale și splahnice în managementul persistenței de canal arterial la nou-născutul prematur cu vârstă gestațională sub 32 săptămâni”, “Efectele prostaglandinei E1 și ale septostomiei atriale cu balon asupra fluxului sanguin cerebral și oxigenării la nou-născuții diagnosticați cu transpoziție a arterelor mari” precum și “Un start în viață optim pentru copilul tău – Evaluarea florei intestinale a nou-născuților” concluziile fiind în curs de publicare. Participăm de asemenea la două studii internaționale: NEU STIM – studiu randomizat de stimulare tactilă repetitivă versus selectivă la naștere pentru nou-născuții prematuri, respectiv NEU-VODE – studiu randomizat privind utilizarea videolaringoscopiei.
Centrele regionale de nivel III din România, sub egida Asociației de Neonatologie au participat la survey-uri organizate de către Uniunea Societăților Europene de Neonatologie și Perinatatologie (UENPS), respectiv “Variații în managementul la sala de naștere a nou-născuților prematuri în Europa”, “Masca laringiană în resuscitarea neonatală”, “Practici de resuscitare neonatală în Europa”.

Referitor la activitatea didactică și universitară, vă rog să menționați cursuri și ghiduri elaborate / coordonate / revizuite pentru îngrijirea mamei și copilului și pentru urmărirea nou-născutului cu risc final. Mulțumesc!
Ca și cadru didactic la Universitatea de Medicină, Farmacie, Științe și Tehnologie „George Emil Palade” din Târgu Mureș, am fost permanent preocupată de calitatea informațiilor oferite studenților și rezidenților. În acest sens, în anul 2024 am publicat două cărți destinate lor, respectiv „Esențialul în Neonatologie – Note de curs” și „Neonatology for students”, cărți utile pentru pregătirea de bază în neonatologie, bineînțeles cu informații aduse la zi, conform literaturii internaționale de specialitate.
După cum am amintit deja, ANR este de asemenea preocupată de elaborarea de cărți de specialitate. Continuăm seria de cărți elaborate de către cadrele didactice și medicii afiliați ANR, anul acesta aducem în atenția neonatologilor, pediatrilor și medicilor de familie „Icterele neonatale” și două ghiduri de bună practică.
Având în vedere că visul nostru de a avea o publicație științifică a ANR a devenit realitate, revista The NewBorn Research & Review este o nouă oportunitate pentru publicarea rezultatelor studiilor derulate în țară și străinătate, pentru promovarea celor mai recente cunoștințe referitoare la pacientul neonatal.

Mulțumim doamnei profesor
Dr. Manuela Camelia Cucerea pentru importantele lucruri spuse în acest interviu.