Noutăți în Boala Gură-Mână-Picior la pacientul pediatric

Boala Gură-Mână-Picior reprezintă o patologie de natură virală, întâlnită frecvent la populația pediatrică sub vârsta de 5 ani, însă pot fi înregistrate cazuri inclusiv la adulți. Agentul etiologic incriminat este în majoritatea cazurilor virusul Coxsackie A, membru al familiei Picornaviridae; în cazuri mai restrânse, boala GMP poate fi cauzată de Enterovirusuri. După cum spune și numele, părțile corpului interesate de această infecție sunt gura, mâinile și plantele, însă poate fi afectată deopotrivă și regiunea anogenitală.

Infecția nu este specifică unui areal particular, înregistrându-se cazuri pe întreg mapamondul. Studii desfășurate pe teritoriul Chinei au demonstrat faptul că peste 90% din cazurile de Boala GMP au fost diagnosticate în populația pediatrică sub 5 ani, iar mortalitatea a atins un nivel de 0,03%, cu o frecvență mai ridicată între sfârșitul primăverii și începutul verii. Un studiu realizat în Vietnam a identificat o posibilă corelație între temperatura și nivelul de umiditate ridicate și creșterea incidenței cazurilor de Boală GMP.
Mecanismul de transmitere al bolii este reprezentat de ingestia de particule virale de la nivelul tractului gastrointestinal sau respirator superior al gazdelor, prin intermediul lichidului de contenție al veziculelor sau secrețiilor orale. Nivelul de infecțiozitate este maxim în prima săptămână de boală, iar perioada de incubație este în majoritatea cazurilor de 2-10 zile, având o medie de 3-5 zile. Virusul începe să se replice la nivelul țesutului limfoid imediat după ingestie, existând astfel posibilitatea de a disemina la nivelul altor organe: sistem nervos central, cord, ficat, tegument.
Criteriile de diagnostic includ examenul clinic, modul și debutul bolii și existența/absența contactului cu un pacient infectat. Manifestările clinice constau în apariția herpesului oral și rash-ului de tip maculo-papulo-eritematos pe mâini și picioare, simptomatologie ce se remite de obicei în mod spontan după câteva zile. Aceste leziuni au dimensiuni cuprinse între 2-6mm, sunt nepruriginoase și nedureroase, au o durată de viață de aproximativ 10 zile, iar în cazul rupturii, acestea cauzează ulcerații nedureroase și necicatrizante. Studii recente au arătat că pacienții cu forme severe ale bolii pot prezenta în timp sechele neurologice importante. Există însă cazuri izolate în care pacienții care au dezvoltat complicații neurologice sau cardiopulmonare au ajuns la exitus. Astfel, Boala GMP poate fi subclasată în 5 stagii (eruptivă, de disfuncție neurologică, de insuficiență cardio-respiratorie precoce, de insuficiență cardio-respiratorie și de recuperare). Dintre fenomenele atipice întâlnite în Boala GMP trebuie menționată meningita aseptică, encefalita cauzată de enterovirusuri, sindromul Polio-like, sindromul Guillain-Barre, mielita acută transversă, hipertensiunea intracraniană benignă sau ataxia cerebelară.
Singurul mod eficient de prevenție a bolii este identificarea la timp a indicatorilor de risc care pot provoca forme severe: febră înaltă, afectarea sistemului nervos, frecvență și ritm respirator anormale, tulburări circulatorii, leucocitoză, hiperglicemie, valori crescute ale lactatului. Ca diagnostic diferențiat, trebuie excluse adesea patologii precum urticaria, varicela, herpesul zoster, herpesul simplex, herpangina, rubeola, boala Kawasaki, necroliza toxică epidermică (TEN), sindromul Steven-Johnson sau faringita virală. De asemenea, nu trebuie tratată cu ignoranță nici variola Maimuței care interesează contextul epidemiologic actual.
Fiind o boală virală, nu există practic un tratament specific, medicația prescrisă pacienților suferinzi fiind strict simptomatică. În ciuda studiilor elaborate în cursul ultimului deceniu, niciun tratament țintit nu a fost aprobat, fie că vorbim despre terapii moleculare, antagoniști ai receptorilor, inhibitori ai translației sau replicării. Menținerea unei stări de hidratare optime a organismului este foarte importantă. Febra trebuie ținută sub control prin administrarea de medicație antitermică de tipul AINS sau Ibuprofen. Complementar, pot fi utilizate topic mixturi cu rol calmant pentru leziunile ulcerate. Medicația de tip steroidian este controindicată întrucât se asociază cu un risc crescut de a dezvolta forme severe de boală.
În general, Boala GMP are un prognostic bun, majoritatea pacienților revenindu-și fără după infecție fără persistența sechelelor. Forma acută durează între 10 și 14 zile, persistența sau recurența bolii fiind fenomene rar întâlnite. În cazul pacienților cu forme severe de boală putem întâlni stomatită persistentă și ulcerații dureroase care să ducă la inapetență și să aibă drept consecință stări de deshidratare. Pe lângă complicațiile de tip neurologic amintite anterior, pneumonia, miocardita, pancreatita, edemul pulmonar acut și serozita sunt de asemenea complicații, desigur rare, dar asociate Bolii GMP. O meta-analiză a evidențiat că stările de letargie, edemul pulmonar, pneumoragia, convulsiile, dispneea și starea comatoasă reprezintă factori de risc asociați decesului pacienților diagnosticați cu Boală GMP, cu o rată crescută de fatalitate la pacienții pozitivi pentru Enterovirusul 71.
Organizația Mondială a Sănătății monitorizează în prezent cazurile de polio la nivel global, însă nu s-a stabilit încă o strategie pentru Boala GMP, însă creșterea importantă a infecțiilor cauzate de către enterovirusuri și noile pattern-uri de recombinare ale acestora la pacienții cu această boală ne arată că trebuie să fim vigilenți pentru a evita progresia spre dezvoltarea de complicații, forme severe sau chiar exitus.

Bibliografie

1. Chang LY, Lin HY, Gau SS, Lu CY, Hsia SH, Huang YC, Huang LM, Lin TY. Enterovirus A71 neurologic complications and long-term sequelae. J Biomed Sci. 2019;26(1):57. doi: 10.1186/s12929-019-0552-7
2. Esposito S, Principi N. Hand, foot and mouth disease: current knowledge on clinical manifestations, epidemiology, aetiology and prevention. Eur J Clin Microbiol Infect Dis. 2018 Mar;37(3):391-398
3. Fang Y, Wang S, Zhang L, Guo Z, Huang Z, Tu C, Zhu BP. Risk factors of severe hand, foot and mouth disease: a meta-analysis. Scand J Infect Dis. 2014;46(7):515–522. doi: 10.3109/00365548.2014.907929
4. Gonzalez G, Carr MJ, Kobayashi M, Hanaoka N, Fujimoto T. Enterovirus-associated hand-foot and mouth disease and neurological complications in Japan and the rest of the world. Int J Mol Sci. 2019;20(20)
5. Guerra AM, Orille E, Waseem M. Hand, Foot, and Mouth Disease. [Updated 2023 Mar 4]. In: StatPearls [Internet]. Treasure Island (FL): StatPearls Publishing; 2024 Jan
6. Hsia SH, Lin JJ, Chan OW, Lin TY. Cardiopulmonary failure in children infected with Enterovirus A71. J Biomed Sci. 2020;27(1):53. doi: 10.1186/s12929-020-00650-1
7. Lewis A, Josiowicz A, Hirmas Riade SM, Tous M, Palacios G, Cisterna DM. Introduction and Differential Diagnosis of Monkeypox in Argentina, 2022. Emerg Infect Dis. 2022 Oct;28(10):2123-2125
8. Li XW, Ni X, Qian SY, Wang Q, Jiang RM, Xu WB, Zhang YC, Yu GJ, Chen Q, Shang YX, Zhao CS, Yu H, Zhang T, Liu G, Deng HL, Gao J, Ran XG, Yang QZ, Xu BL, Huang XY, Wu XD, Bao YX, Chen YP, Chen ZH, Liu QQ, Lu GP, Liu CF, Wang RB, Zhang GL, Gu F, Xu HM, Li Y, Yang T. Chinese guidelines for the diagnosis and treatment of hand, foot and mouth disease (2018 edition) World J Pediatr. 2018;14(5):437–447. doi: 10.1007/s12519-018-0189-8
9. Park B, Kwon H, Lee K, Kang M. Acute pancreatitis in hand, foot and mouth disease caused by Coxsackievirus A16: case report. Korean J Pediatr. 2017 Oct;60(10):333-336
10. Saguil A, Kane SF, Lauters R, Mercado MG. Hand-Foot-and-Mouth Disease: Rapid Evidence Review. Am Fam Physician. 2019 Oct 01;100(7):408-414.
11. Woodland DL. Hand, Foot, and Mouth Disease. Viral Immunol. 2019 May;32(4):159
12. Wu CY, Lin FL. Hand-foot-and-mouth-disease-induced Koebner phenomenon in psoriasis. J Dtsch Dermatol Ges. 2019 May;17(5):549-551
13. Zhang D, Li Z, Zhang W, Guo P, Ma Z, Chen Q, Du S, Peng J, Deng Y, Hao Y. Hand-Washing: The Main Strategy for Avoiding Hand, Foot and Mouth Disease. Int J Environ Res Public Health. 2016 Jun 18;13(6)
14. Zhu L, Yin H, Sun H, Qian T, Zhu J, Qi G, Wang Y, Qi B. The clinical value of aquaporin-4 in children with hand, foot, and mouth disease and the effect of magnesium sulfate on its expression: a prospective randomized clinical trial. Eur J Clin Microbiol Infect Dis. 2019 Jul;38(7):1343-1349
15. Zhu P, Ji W, Li D, et al. Current status of hand-foot-and-mouth disease. J Biomed Sci. 2023;30(1):15. Published 2023 Feb 24. doi:10.1186/s12929-023-00908-4