O perspectivă asupra anxietății și durerii asociate abordului venos periferic la copii

One of the most frequently used, minimally invasive medical maneuvres that children are subjected to, is the peripheral venous access. It generates pain and anxiety, both of which can have a short- or long term negative impact upon the child’s quality of life, upon stress hormones, neurobiological development and future behaviors towards healthcare. Pharmacological methods (i.e. local anesthetics) and non-pharmacological (supportive, cognitive-behavioral and physycal) methods are proposed, to alleviate in various degrees the pain and anxiety percieved by children subjected to peripheral venous access. These methods show mixed results, depending on age, sensitivity treshold, previous traumatic experiences etc.

Abordul venos periferic reprezintă unul dintre cele mai frecvente manopere medicale minim-invazive exercitate asupra copilului. Generează anxietate și durere care pot avea impact negativ, acut sau pe termen lung, influențând calitatea vieții copilului, hormonii de stres, dezvoltarea neurobiologică, comportamentele viitoare de îngrijire a sănătății. S-au propus metode farmacologice, ca și anestezice locale nonfarmacologice suportive, cognitiv comportamentale, fizice care ameliorează, în grade variabile, resimțite de copiii supuși unui abord venos periferic.

Pattern-ul genetic, pragul individual specific de sensibilitate, factorii de mediu incluzând educația, experiențele traumatice anterioare influențează răspunsul la mijloacele farmacologice sau non farmacologice de terapie a anxietății și durerii asociate abordului venos la copii.
Abordul venos prin puncție este unul dintre cele mai frecvente acte medicale exercitate asupra copilului. Se utilizează în scop explorator (recoltarea sângelui pentru investigații de laborator) sau terapeutic (administrarea medicației, lichide de hidratare, etc.) când poate deveni necesară montarea unei branule sau cateter venos. Aproape banal prin multiple repetări și prin facilitatea execuției puncției venoase, acest act medical practicat în ambulatoriile medicale sau în unitățile spitalicești poate avea un impact semnificativ în viața copilului prin anxietatea și durerea pe care le generează(1).
Dincolo de pattern-ul genetic cu pragul specific de sensibilitate, care poate condiționa anxietatea, factorii de mediu și experiențele traumatice anterioare influențează copilul, acut sau pe termen lung. Puncția venoasă este imediat traumatică cu durere și anxietate. Dar, durerea netratată poate avea efecte negative pe termen lung asupra calității vieții, hormonilor de stres, dezvoltării neurobiologice și asupra comportamentelor viitoare de îngrijire a sănătății, cu noncomplianța la tratamente și fobia de a se adresa/accesa serviciile medicale. Anxietatea asociată abordului venos poate preceda, poate fi concomitentă sau poate continua și după încheierea procedurii de puncționare a venei.

Ținând cont de toate aceste implicații este important să reducem la minimum suferința asociată puncției venoase la copii, îndeosebi la cei care din raționamente medicale (boli cronice, etc.) sunt supuși abordului venos repetat, nu numai prin puncție propriu-zis ci și prin montarea unor catetere periferice de vehiculare a substanțelor medicamentoase.
Cum ameliorăm anxietatea și durerea asociate abordului venos periferic?
Există câțiva pași la care ne vom referi în continuare.

• Medicul sau asistentul medical care efectuează manopera trebuie să dispună de o bună manualitate, multă experiență în abordul venos la copii și de abilități de comunicare cu copilul indiferent de vârstă. Astfel se evită puncționarea repetată, traumatică. Este preferabil ca vena să poată fi abordată de la prima încercare(2). Evident, se vor respecta toate normele de etică și se va cere consimțământul de la pacientul-copil capabil de a-l oferi și de la aparținător (părinte, tutore).
• Pentru început, o bună vizualizare/identificare a patului vascular venos este esențială.
  Fără a înlocui experiența cadrului medical, se pot utiliza dispozitive cu lumină infraroșie pentru a face observabilă la nivelul tegumentului, vascularizația(3). Au avantajul de a simplifica observarea venelor, fiind instrumente utile mai ales în cazul pacienților la care abordul venos este dificil: prematuri, nou-născuți, copii mici, obezi, etc.
  Dispozitivul poate fi folosit în completarea vizualizării și palpării standard a venelor, proiectând lumina pe care o emite asupra zonei de interes. Este ușor de folosit și nu implică efecte adverse pentru sănătate.
  În scopul ameliorării propriu-zise a anxietății și durerii asociate abordului venos periferic la copii s-au imaginat mijloace terapeutice farmacologice și nonfarmacologice(4).

• Metodele farmacologice de a combate durerea generată de puncția venoasă la copii se bazează pe utilizarea locală a unor anestezice a căror componentă principală este lidocaina, ce acționează prin blocarea canalelor de potențial de sodiu la nivelul membranei celulare nervoase(1). Aceasta se prezintă sub forma unor creme, patch-uri sau spray-uri care se aplică la locul venepuncției cu 15-30 de minute înainte de abord.
  Există numeroase studii asupra efectului anestezicelor aplicate la locul venepuncției și majoritatea sunt de acord că se obține o ameliorare a durerii și anxietății la copii.
• Metodele nonfarmacologice sunt variate și foarte creative dar rezultatele privind ameliorarea durerii și anxietății corelate cu puncția venoasă la copii sunt uneori controversate. Metodele nonfarmacologice se adaptează fiecărei categorii de vârstă a copilăriei. Se divid în trei mari grupe: metode suportive, tehnici cognitiv-comportamentale și metode fizice(6). Metodele suportive distrag atenția copilului de la procedura medicală și includ tehnici ca vizionarea unor clipuri video, desene animate, cărți interactive, audiții muzicale, VR (realitatea virtuală)(7,8).
  Metodele fizice sunt numeroase, de la cele mai simple (strângerea unei mingi, umflarea unui balon, manevra Valsalva stimulată) până la altele mai complicate care utilizează diverse dispozitive.
  Un dispozitiv care acționează mixt, suportiv (are un design plăcut de jucărie/albină) dar și fizic producând vibrații și răcire locală este Buzzy ® (MMJ Labs, Atlanta, Georgia, SUA)(5).
  Studiile referitoare la mijloacele farmacologice și nonfarmacologice dau rezultate satisfăcătoare arătând că este posibilă ameliorarea anxietății și durerii asociate abordului venos periferic la copil, implicit a consecințelor la distanță.

Bibliografie

1. Lunde MM, Bolin EA, Drendel A. An Evaluation of high preprocedural anxiety and venipuncture pain experienced by young children. Pediatr Emerg Care.2021 37 (10):e 621-624.
2. De Lima Jacinta AK, Avelar AFM, Pedreira MLG. Predisposing factors for infiltration in children submitted to peripheral venous catheterization. J Infus Nurs, 2011, 34(6): 391-398
3. https://www.accuvein.com blood draw/
4. Cohen LL. Behavioral approaches to anxiety and pain management for pediatric venous access. Pediatrics 2008; 122 (suppl 3): 5134-5139.
5. Lescoe K, Josef I, Debos P et all. The effectiveness on the Buzzy device to reduce or prevent pain in children undergoing needle-related procedures. Intl J Nurs Stud. 2021;
6. Erdogan B, Ozdemir AA. The effect of three different methods on venipuncture pain and anxiety in children: distraction cards, virtual reality and Buzzy R (randomized controlled trial). J Ped Nurse 2021; 58: e54-e62.
7. Atzon B, Hollman HG, Vagnon L, Patterson DK et all. Virtual Reality analgesia during venipuncture in pediatric patients with onco-hematological diseases. Front Psychol 2018; 9: 2508.
8. Atzon B, Vagnon L, Graziani D et all. An exploratory study on the effectiveness of virtual reality analgesia for children and adolescents with kidney diseases undergoing venipuncture. Intl J Environ Res Public Health. 2022; 19 (4): 2291.