Mintea umană este unul dintre cele mai complexe lucruri existente în universul observabil. La fel ca toate lucrurile complexe, este supusă hazardului și cusururilor care guvernează universul. Astfel, o entitate specializată în a analiza, a crea, a imagina, a identifica și a corecta este nevoită uneori să înfrunte poate una dintre cele mai mari provocări: defecțiuni în propria funcționare. Pentru ca mintea să funcționeze corect este nevoie ca background-ul genetic să fie unul „curat”, cu alte cuvinte absolvit de mutații patogene.
Printre cele mai cunoscute afecțiuni neurologice cu substrat genetic sunt bolile Alzheimer, Parkinson, Huntington, Charcot-
Marie-Tooth, sindromul X fragil, atrofia musculară spinală, epilepsia și distrofia musculară Duchenne. Dacă ne referim la afecțiunile psihiatrice, merită amintite schizofrenia, autismul, bipolaritatea, tulburarea obsesiv-compulsivă și depresia. Cauzele lor genetice pot fi mutații punctiforme (SNVs) rare, mici deleții sau duplicații (indels), deleții sau duplicații mari care pot afecta numărul de copii ale unor gene sau părți ale acestora (CNVs), alte tipuri de rearanjamente cromozomiale mai mari.
O poveste a genelor
Nu este nicio surpriză faptul că principalii actori din scena anomaliilor neurologice și psihiatrice sunt genele: din cele 20 de mii de gene prezente în genomul uman, 80% sunt exprimate în creier, iar patologiile neurologice sau psihiatrice pot apărea și ca urmare a acțiunii factorilor de mediu asupra lor. Spre exemplu, stările emoționale și realizarea sarcinilor cognitive depind de serotonină. Dar la fel de mult depind și de transportorii acesteia. Wilhelm et al. (British J Psychiatry 2006;188:210) au arătat faptul că persoanele care moșteniseră de la ambii părinți o versiune scurtă (s/s) a genei transportoare de serotonină SLC6A4, sunt mult mai influențate de evenimentele negative din viață și sunt mai predispuse să dezvolte depresie. În jur de o cincime din populație poartă acest polimorfism, având șanse în proporție de 80% să dezvolte o depresie clinică dacă experimentează cel puțin trei evenimente negative în decurs de cinci ani. În contrast, cei care poartă versiunea lungă (l/l) au șanse de doar 30% să dezvolte depresie în circumstanțe similare.
De regulă, bolile genetice neurologice sunt cauzate de mutații ale unei singure gene. Cu toate acestea, unele patologii pot avea cauze mult mai complexe. În acest sens, un studiu publicat recent pe musculița de oțet, Drosophila melanogaster, indică faptul că procesul de neurodegenerare apare ca urmare a deleției concomitente a unei copii a genelor Gba1b și anne. Ambele gene au omologi în genomul uman, genele GBA1 și ATP13A2, și au fost identificate mai multe cazuri de indivizi afectați de boală Parkinson, prezentând variante în cele două gene (Gu et al. Mol. Neurodegeneration, 2026, in press). Similar, studiul lui Dafsari et al. sugerează că riscul pentru a dezvolta boala Parkinson sau demență crește în urma unor mutații în gena EPG5, cunoscută pentru determinarea sindromului Vici la copii (2025;98:932-950); studiul „construiește” o punte între afecțiunile neurologice pediatrice rare și bolile neurodegenerative cu debut tardiv, punte care se întinde ca un continuum pe durata vieții.
Analizele biologice și tehnicile de laborator sunt instrumentele fără de care povestea genelor în diagnosticul clinic nu ar exista: testele de secvențiere de tip WES și WGS, precum și panelurile țintite pe diferite gene care pot fi cauzatoare pentru tabloul clinic observat. În cazul afecțiunilor cu debut la vârsta adultă, sunt disponibile paneluri de predispoziție, destinate investigațiilor persoanelor cu risc, în stadii presimptomatice.
Genele nu spun toată povestea…
În comparație cu cele 20 de mii de gene care reprezintă doar 2% din totalitatea genomului nostru, regiunile necodificatoare ocupă o proporție semnificativ mai mare de 98% considerată în trecut ‘junk DNA’, dar care a început să fie investigată în ceea ce privește bolile umane genetice, inclusiv cele ale creierului. Studiile din ultimii ani, arată asocieri semnificative ale acestor regiuni cu boala Alzheimer, depresia, și cu multe alte boli neurologice.
Astfel, povestea geneticii minții umane continuă să se scrie, pe de o parte de una singură din cauza naturii întâmplătoare a mutațiilor, pe de altă parte de către moștenirea genetică cu care ne naștem. Mințile geneticienilor citesc această poveste și își propun să-i descifreze toate tainele, pentru a salva alte minți.
Din această poveste face parte și
Cytogenomic Medical Laboratory (cytogenomic.ro) care, prin combinarea tehnologiilor ultramoderne, a expertizei clinice și a abordării centrate pe pacient, oferă o paletă largă de analize genetice celor care își doresc să afle propria poveste a genelor.
