„Obezitatea: de la stigmatizare la tratament”

• În România, aproximativ 1 din 5 adulți suferă de obezitate, iar dacă includem și persoanele supraponderale, circa 70% dintre adulți au o greutate peste limitele normale. 38% dintre adulții români au obezitate
• Estimările arată că în 2030 numărul românilor cu IMC crescut va fi de 10,89 milioane
• Tendința este îngrijorătoare: rata obezității a crescut constant în ultimele decenii.
• Anual peste 8.000 de decese premature sunt înregistrate din cauza unor boli netransmisibile care au fost agravate de obezitate (statistică 2021)
• Copiii și adolescenții sunt tot mai afectați: aproape 1 din 4 copii este supraponderal, iar obezitatea infantilă este în creștere accelerată.
• Obezitatea este asociată cu riscuri majore pentru sănătate: diabet zaharat de tip 2, boli cardiovasculare, hipertensiune arterială, probleme articulare și scăderea calității vieții
• Chiar și 10–15 kilograme în plus reprezintă o povară pentru inimă și pot determina în timp complicații serioase

Coaliția Organizațiilor Pacienților cu Afecțiuni Cronice (COPAC) și ENDO Pacienți – Asociația Pacienților cu Boli Endocrine au organizat, la Palatul Parlamentului, evenimentul intitulat „Obezitatea: de la stigmatizare la tratament”. Masa rotundă a reunit reprezentanți ai autorităților, ai mediului academic, ai asociațiilor de pacienți și mass media pentru a trage un nou semnal de alarmă asupra impactului major pe care această boală cronică îl are asupra sănătății publice și a sustenabilității sistemului sanitar.

Atlasul Mondial de Obezitate – ediția 2026 scoate în evidență faptul că în România 70% dintre adulți au avut IMC (indice de masă corporală) ridicat, 38% dintre adulți aveau obezitate, iar estimările arată că, în 2030, numărul românilor cu IMC crescut va fi de aproape 11 milioane.

Reprezentanții asociațiilor de pacienți au atras atenția asupra nevoii de recunoaștere oficială a obezității ca boală cronică, precum și asupra importanței includerii pacienților în dialogul privind deciziile care le afectează viața.

„Obezitatea este o boală cronică, iar persoanele afectate pot avea experiențe emoționale care le afectează modul de a gestiona greutatea. Pentru a-și recăpăta sănătatea, este nevoie de educație privind alimentația, activitatea fizică și modul de reacție la factorii externi. Ziua Mondială a Obezității 2026 vine într-un moment crucial: prioritizarea măsurilor împotriva obezității reprezintă o oportunitate de a reduce impactul global al bolilor netransmisibile.” – Adriana Turea, președinte Endo Pacienți

Radu Gănescu, președintele COPAC, a subliniat nevoia de informare corectă și de acces la servicii medicale integrate pentru acești pacienți: „Este clar că avem nevoie să discutăm despre circuitul pacientului cu obezitate în sistemul de sănătate din România. Vorbim de accesul la servicii medicale de diagnostic și echipă multidisciplinară. Trendul arată că numărul persoanelor cu obezitate crește, de aceea este important să oferim atât informare și educație medicală, cât și informare privind un stil de viață sănătos”, a spus acesta.

În cadrul dezbaterii, participanții au evidențiat faptul că stigmatizarea persoanelor care trăiesc cu obezitate rămâne una dintre cele mai mari bariere în accesul la îngrijire medicală. Limbajul discriminatoriu, blamarea și minimizarea problemei descurajează pacienții să ceară ajutor. Abordarea medicală modernă presupune tratament personalizat, multidisciplinar, care poate include consiliere nutrițională, suport psihologic, tratament medicamentos și, în anumite cazuri, intervenții chirurgicale. Rolul politicilor publice este crucial: prevenția, educația pentru sănătate și accesul echitabil la tratament trebuie să devină priorități reale în sistemul de sănătate.

De la statistici la realitatea din cabinete: Obezitatea, o epidemie subestimată

Prof. Univ. Dr. Valentina Uivaroși, Prorector UMF „Carol Davila”, a evidențiat gravitatea situației: „În România, prevalența obezității, recunoscută la nivel internațional ca boală cronică, este foarte ridicată: aproximativ 22,5% dintre adulți, adică circa 4 milioane de persoane. În rândul copiilor și adolescenților, prevalența supraponderalității s-a dublat în ultimele două decenii, de la 10% în 2000, la 23% în 2022. Persoanele cu obezitate se confruntă frecvent cu stigmatizare și lipsa unor programe coerente de prevenție.”

Conf. Univ. Dr. Adrian Pană, medic primar sănătate publică, a completat perspectiva și a atras atenția asupra fragmentării traseului medical și necesității unei abordări sistemice: „Aproape 70% dintre bărbații români sunt supraponderali sau obezi și 60% dintre femei. Studiile obiective arată că datele auto-raportate subestimează problema cu aproape 20%. Traseul pacientului este fragmentat, fără integrare clară între prevenție, diagnostic și tratament. Avem nevoie de o abordare sistemică bazată pe recunoașterea obezității ca boală cronică, prevenție structurală și politici publice coerente cu indicatori și buget dedicat. Trebuie să construim modele integrate de îngrijire, nu insule de tratament.”

Medicul de familie – prima stație a pacientului cu obezitate

Dr. Daciana Toma, vicepreședinte al Societății Naționale de Medicină a Familiei, a subliniat că medicul de familie trebuie să fie prima stație a pacientului cu obezitate, dar că în practică este adesea exclus din abordarea interdisciplinară: „Medicul de familie trebuie să fie prima stație în managementul pacientului cu obezitate. În prezent, recomandările se termină în ambulatoriul de specialitate, fără îngrijire în echipă. Legislația permite contractarea serviciilor de psihologie, dar acest mecanism este insuficient utilizat, iar consultațiile de nutriție nu sunt decontate.”

Inovația medicală și nevoia de supraveghere specializată

Dr. Ciprian Constantin, medic primar diabet, nutriție și boli metabolice, a evidențiat legătura directă dintre obezitate și diabet: „Există o legătură clară între obezitate și apariția diabetului zaharat: inflamație cronică, insulino-rezistență și epuizarea pancreatică. Un pacient cu obezitate are un risc de până la 80 de ori mai mare de a dezvolta diabet față de o persoană fără obezitate. Asocierea cu fumatul și hipertensiunea crește riscul de mortalitate de 21 de ori. Vestea bună: scăderea în greutate poate îmbunătăți sensibilitatea la insulină și poate duce la remisia diabetului.”

Prof. Univ. Dr. Diana Loreta Păun, Șef Secție Endocrinologie, SUUB, a validat eficiența noilor medicamente anti-obezitate: „Noile medicamente pentru obezitate sunt sigure și eficiente, cu scăderi de până la 21-25% din greutatea inițială la 72 de săptămâni. Prescrierea trebuie strict medicală. Tratamentul trebuie multidisciplinar – medic de familie, endocrinolog și diabetolog.”

Dr. Ramona Dobre, medic endocrinolog, Institutul Național de Endocrinologie „C. I. Parhon”, a adăugat importanța monitorizării individuale și chirurgiei bariatrice: „Evaluăm pacientul dincolo de cifrele IMC. Chirurgia bariatrică este recomandată doar pacienților cu IMC foarte mare și comorbidități, după evaluare riguroasă.”

Conf. dr. Alice Munteanu, șef Clinică Cardiologie, Spitalul Universitar de Urgență Militar Central „Dr. Carol Davila” a subliniat impactul obezității asupra sănătății cardiovasculare:  „Inflamația este un predictor important în obezitate și bolile cardiovasculare. Pacienții au risc mai mare de infarct, accident vascular, fibrilație atrială și insuficiență cardiacă. Chiar și 10–15 kilograme în plus reprezintă o povară pentru inimă și pot determina complicații serioase.”

Pași către decontare și politici publice

Dr. Livia Apostol, Consilier Președinte Casei Naționale de Asigurări de Sănătate (CNAS), a anunțat în cadrul mesei rotunde că: „CNAS pregătește un program național de chirurgie bariatrică pentru pacienții cu risc crescut și comorbidități, pentru a asigura acces corect și echitabil.”

Dr. Stela Firu, Secretar de Stat în Ministerul Sănătății: „Obezitatea este o boală. Ministerul Sănătății sprijină pacienții prin politici publice și programe de prevenție și tratament. Instituția își propune să adopte politici care să vizeze prevenția și tratamentul, pentru că pacienții nu sunt singuri în lupta cu obezitatea.”

Mărturia pacientului și mesajul final

Oana Coșereanu, care s-a confruntat ani de zile cu obezitatea, a dezvălui, în cadrul dezbaterii, cum a reușit să învingă în lupta ei cu această boală. „M-am confruntat cu obezitatea încă din copilărie. Sub supraveghere medicală și tratament adecvat, am slăbit 40 kg în un an, de la 100 la 59. Schimbarea adevărată a venit când m-am acceptat și am cerut ajutor medical. Astăzi sunt un om fericit”, a povestit aceasta.

Invitații de la masa rotundă au arătat că obezitatea nu este doar o problemă individuală, ci o provocare majoră de sănătate publică. Statisticile alarmante, asocierea cu diabetul și cu bolile cardiovasculare, precum și fragmentarea actuală a îngrijirii acestor pacienți arată necesitatea unui răspuns coerent și coordonat.

Abordarea eficientă înseamnă prevenție, diagnostic corect, tratamente moderne și suport multidisciplinar. Inițiativele autorităților și accesul la terapii inovative, combinate cu educație și suport personalizat, pot oferi pacienților șansa de a-și recăpăta sănătatea și calitatea vieții.

În final, mesajul comun al participanților la masa rotundă a fost acela că este nevoie de conștientizare, resurse și colaborare între sistemul medical, autorități și societate. Este timpul să trecem de la judecată și stigmatizare la empatie, informare corectă și tratament bazat pe dovezi medicale. Obezitatea poate fi tratată! Pacienții trebuie sprijiniți, nu învinovățiți!