Prof. Univ. Dr. Minodora DobreanuAuthor
AMLR reunește în cadrul acestui dublu eveniment: a 32-a Întâlnire a Federației de Laboratoare Clinice Balcanice și a 16-a Conferință Națională a Asociației de Medicină de Laborator din România, numeroși medici, biologi, chimiști, biochimiști, personalități de prestigiu și de o înaltă ținută științifică din întreaga lume. Doamna Prof. Univ. Dr. Minodora Dobreanu, președintele acestei ample manifestări, ne oferă detalii despre tematică, participare și sesiunile științifice din cadrul evenimentului.
Stimată doamnă profesor, vă rugăm să ne comunicați care sunt principalele teme de interes ce vor fi abordate în cadrul evenimentului, cu ce noutăți ne întâmpină această ediție și cât de amplă va fi participarea.
În acest an, printre temele de actualitate se numără rolul IA în laboratorul clinic, investigarea metabolomicii, diagnosticul interdisciplinar – biomarkeri actuali și emergenți în patologiile cardiovasculare și oncologice. O provocare continuă a rămas și rezistența la antimicrobiene, de aceea printre subiectele discutate se numără testarea sensibilității la antimicrobiene conform criteriilor EUCAST și noi abordări de diagnostic și tratament pentru combaterea infecțiilor.
Aș dori să menționez și alte subiecte ale acestei conferințe și anume diagnosticul integrat în leucemiile mieloide acute – impactul noii clasificări a OMS în practica actuală de laborator, tulburările hematologice în sarcină, infecțiile virale asociate cu tulburări limfoproliferative, agenți patogeni emergenți și reemergenți în țările balcanice.
Sunt subiecte de mare interes pe care le vom discuta împreună cu peste 800 de participanți din peste 20 de țări balcanice și nu numai.
Vă rugăm să nominalizați câteva personalități care onorează cu prezența acest dublu eveniment.
Acest eveniment va reuni numeroși specialiști de la nivel național, precum și personalități de renume internațional, creând astfel oportunitatea unui schimb de informații și experiențe atât de necesare în educația noastră medicală continuă.
Aș dori să nominalizez doar câteva dintre personalitățile internaționale care ne onorează cu prezența în acest an: Prof.Tomris Ozben, Președinte IFCC, Prof. Khosrow Adeli, Fost Președinte al IFCC, Prof. Tomas Zima, Președinte ales EFLM, Prof. Sergio Bernardini, Secretar IFCC, Prof. Paula C. Fernandez, șef de departament FACS, Elveția, Prof. Martín Perez Y Andrés, Spania, Christopher Gunning, Director de Excelență Operațională, Asociația Americană pentru Acreditarea Laboratoarelor (A2LA), SUA.
Din România participă profesori de la universitățile de medicină din București, Cluj-Napoca, Iași, Timișoara și Târgu Mureș, precum și specialiști de renume de la Institutele de Oncologie din Iași și Cluj Napoca, Institutul Clinic Fundeni, Institutele Matei Balș și Victor Babeș din București. Menționez aici câțiva speakeri, și anume: Prof. Ileana Constantinescu, UMF “Carol Davila” București, Institutul Clinic Fundeni, Lector Radu Ilinca, UMF “Carol Davila” București, Prof. Anca Colita și Prof. Asoc. Cristina Mambet, UMF “Carol Davila” București, Lector Oana Oprea și Prof. Adrian Man de la UMFST “GE Palade” Târgu Mureș, Prof. dr Liliana Foia, Prof. Cristina Daniela Dimitriu de la UMF “Gr. T. Popa” Iași, Dr. Daniela Jitaru, Dr. Brîndușa Copăcianu și Dr. Raluca Oană de la Institutul Regional de Oncologie, Iași. Deasemeni, vor împărtăși din cunoștințele și experiența lor Prof. Asoc. Ioana Brudașcă, UMF “Iuliu Hațieganu”, Cluj-Napoca, Cristina Selicean, Institutul Oncologic “Prof. Dr. Ion Chiricuță”, Cluj-Napoca și nu în ultimul rând Prof. Monica Licker și Prof. Rareș Tudor Olariu de la UMF “Victor Babeș”, Timișoara
În calitate de șef al laboratorului de analize medicale al SCJU Tg.Mureș ne puteți spune ce provocări aduce implementarea IA în activitatea medicilor de laborator?
Inteligența artificială (IA) promite să aducă o revoluție în medicina de laborator, însă procesul de integrare nu este lipsit de provocări:
a) Calitatea datelor – algoritmii funcționează corect doar dacă sunt verificați pe seturi de date de calitate, standardizate și reprezentative. În practică, datele provenite din laboratoare pot fi heterogene și greu de uniformizat.
b) Resurse financiare și tehnice – costurile de implementare, necesitatea de infrastructură IT performantă și formarea personalului sunt obstacole reale pentru multe centre medicale.
c) Validarea clinică și reglementarea – fiecare instrument de IA trebuie să treacă printr-un proces riguros de validare și să respecte standardele internaționale (ISO, CE-IVD, FDA). Procedurile sunt complexe și consumatoare de timp.
d) Acceptarea profesională – IA este uneori percepută ca un „înlocuitor“ al specialistului, ceea ce poate genera rezistență. De fapt, rolul ei este de suport decizional, nu de substitut al expertizei umane.
e) Aspecte etice și de responsabilitate – cine răspunde dacă algoritmul oferă o recomandare eronată? Stabilirea cadrului legal și deontologic este o provocare majoră.
Pe termen lung însă, IA poate deveni un partener esențial, reducând timpul de analiză, detectând tipare ascunse și susținând diagnosticul personalizat.
Având în vedere că diagnosticul de laborator este un domeniu în permanentă și rapidă evoluție, perfecționarea și actualizarea cunoștințelor este esențială. Vă rugăm să ne comunicați ce alte proiecte pentru pregătirea medicilor de laborator aveți în viitor?
Într-un domeniu care evoluează rapid, formarea continuă este vitală. Există mai multe direcții de dezvoltare:
1. Programe naționale de educație continuă, organizate de Asociația de Medicină de Laborator din România, care includ workshopuri pe tehnologii emergente și cursuri postuniversitare.
2. Colaborări internaționale în cadrul Federației Balcanice și al altor societăți europene, ce oferă cursuri online, schimburi de experiență și traininguri în laboratoare de referință.
3. Integrarea modulelor de IA în curricula universitară și de rezidențiat, astfel încât tinerii medici să fie pregătiți pentru utilizarea noilor instrumente.
4. Proiecte de cercetare aplicată care implică echipe mixte (medici, biologi, informaticieni) și oferă rezidenților oportunitatea de a lucra pe proiecte interdisciplinare.
5. Platforme digitale de e-learning, cu acces la baze de date internaționale, cursuri video și simulări interactive, pentru a facilita perfecționarea continuă, indiferent de locație.
Obiectivul este ca medicul de laborator să devină nu doar un interpret al rezultatelor, ci un lider în integrarea tehnologiilor de diagnostic de ultimă generație în practica medicală.
