Otita micotică – Caz clinic

Otita micotică (otomicoza) reprezintă un proces infecțios fungic ce apare la nivelul urechii – pavilionul, tegumentul conductului auditiv extern și/sau mucoasa urechii medii. Această afecțiune este des întâlnită în zonele cu o climă caldă și umedă, la persoanele care practică sporturi nautice, la persoanele care folosesc căști intraauriculare, care necesită purtarea de proteze auditive, la cei cu imunitatea scăzută sau la persoanele care lucrează în medii poluante.

Cei mai frecvenți agenți etiologici sunt fungii oportuniști care colonizează conductul auditiv extern în condiții de umiditate și căldură: genul Aspergillus (Niger, Fumigatus, Flavus), genul Candida (Albicans, Parapsilosis), mai rar Penicillium, Mucor.

Caz clinic:
1. Motivele prezentării, anamneza și date generale:
Pacient de sex masculin, în vârstă de 15 ani, se prezintă la cabinet pentru hipoacuzie stângă (declarativ), tinitus intermitent (afirmativ) și secreții fluide transparente din urechea stângă.
Din anamneză reținem că în urmă cu 1 lună acesta s-a prezentat la ORL pentru extracția unor dopuri de cerumen bilaterale. Post extracție s-a recomandat tratament local antiseptic cu Betadina timp de 5 zile – neefectuat. Ulterior, la o săptămână, a acuzat durere auriculară stângă, motiv pentru care pacientul a primit la domiciliu tratament local cu un produs corticoid și antiinfecțios, picături auriculare și de antibioterapie orală (diagnostic otită medie acută) – tratament luat 2 zile și fără urmărirea acestuia de către părinte. După 2 săptămâni, apare simptomatolgia pentru care s-a prezentat la cabinet.
AHC – nesemnificative
APF – copil grad I, de sex masculin, provenit din sarcină dispensarizată, cu evoluție fiziologică, extras prin operație cezariană. GN 3300 gr, L 51 cm, Apgar 9. Diversificat corect. Dezvoltare neurocognitivă pe etape de vârstă în limite normale, vaccinat la zi (inclusiv schema completă optională). NB: timp de 3 ani a practicat înot de performanță și poată caști intrauriculare tot timpul, inclusiv noaptea (afirmativ, mama).

APP – otite medii acute repetate în primii 3 ani de viață, Astm Bronșic infecțios și alergic (Alternaria Alternata) debutat la 4 ani, aflat pe tratament inhalator bronhodilatator și corticoid, p.o. antialergic, zilnic, timp de 2 ani. Prezintă în ultimii 2 ani prezentări repetate la ORL pentru rinită cronică și extracție dopuri de cerumen.

2. Examen clinic obiectiv:
G 55 kg, H 176 cm, IMC 17,8 kg/m2
Examen clinic în limite normale, cu excepția otoscopiei urechii stângi prin prezența conductului auditiv extern congestiv și edemațiat, cu tegument macerat, depozite cazeoase, albicioase, aderente la pereții conductului cu detritusuri ce reduc lumenul. Membrana timpanică aparent integră, cu depozite albicioase. Secreții transparente, indolore, abundente.

3. Diagnostic de etapă: Otomicoză urechea dreaptă

4. Diagnostic diferențial:
– Otită externă bacteriană (otalgie intensă, conductul auditiv este tumefiat, secreții purulente, fluide, cu miros fetid, timpan inflamat, edem marcat)
– Dop de cerumen (hipoacuzie, fără prurit important, masă brun-galbuie omogenă care obstruează total sau parțial conductul auditiv)
– Psoriazis auricular (scuame albicioase uscate și cu aspect lamelar, nu umede și filamentoase, leziuni psoriazice în alte zone, inflamație redusă)
– Otită medie supurată cu perforație (otalgie, febră, APP otită, perforație timpanică cu otoree purulentă din urechea medie)
– Otită externă necrotică (frecvent la pacienții imunocompromiși sau diabetici, durere severă invers proporțională cu aspectul local, posibil afectare nervoasă, prezența țesutului de granulație)
– Corp străin în conductul auditiv (frecvent la copii, secreție unilaterală, uneori miros fetid, vizualizarea corpului străin)

5. Diagnostic pozitiv: Otomicoză candidozică urechea dreaptă
S-au analizat caracteristicele detrisurilor și s-a stabilit o probabilitate mare pentru infecție fungică cu Candida (depozite albicioase – cremoase, aspect umed și brânzos, secreții mai dense). Aspergillus se prezintă prin depozite gri – negre sau verzi cu “aspect de piper“ și filamente micotice vizibile.

6. Tratament și evoluție:
Măsuri igienodietetice:
a) Evitarea umezelii (evitarea înotului și a scufundărilor, folosirea la duș a dopului de vată îmbibat cu vaselină, uscarea gentilă a pavilionului urechii)
b) Interzicerea folosirii căștilor
c) Evitarea manevrelor traumatice
d) Evitarea automedicației
e) Controlul factorilor predispozanți
f) În cazul recidivelor se recomandă evitarea zaharurilor procesate și adoptarea unei diete echilibrate pentru susținerea imunității

Tratament simptomatic:
g) Debridare locală la ORL (frecvența conform indicațiilor ORL-istului )
h) Toaleta locală cu Betadină x2/zi, timp de 10 zile
i) Tratament antifungic topic: Clotrimazol 1% 5 pic x2/zi, timp de 7 zile
j) Tratament antifungic sistemic: Nistatin 500000 ui timp de 10 zile
k) Analgezice per os, chiar și local. Atenție la picăturile otice anestezice în cazul suspiciunii perforației de timpan)
l) Controlul pruritului cu antialergice, acolo unde este cazul

7. Complicațiile bolii:
– Recidivă și cronicizare
– Otită medie secundară
– Perforația timpanului
– Hipoacuzie temporară
– Stenoză de canal auricular
– Mastoidită
– Celulită periacuriculară

8. Particularitatea cazului:
Particularitatea cazului constă în apariția otomicozei secundară dezechilibrului florei auriculare și alterării barierei epiteliale la un adolescent care nu a respectat indicațiile medicului, iar prin terenul său atopic și comportamenul nesănătos (purtarea căștilor constant) a favorizat apariția micozei.
Extracția dopului de cerumen duce la îndepartarea barieiei fiziologice protectoare, fiind dovedit că cerumul are Ph acid și rol antifungic.
Administrarea de antibiotic și glucocorticoid a dus la modificarea florei saprofite locale și la favorizarea colonizării locale cu Candida.
Istoricul de înotător de perfomanță și comportamentul de a purta căști intrauriculare inclusiv în timpul somnului, a dus la o modificare a florei locale și la condiții de umiditate repetată.

Bibliografie:
– Vennewald I, Klemm E. Otomycosis: Diagnosis and treatment. Clin Dermatol. 2010 Mar 4;28(2):202-11. doi: 10.1016/j.clindermatol.2009.12.003. PMID: 20347664
– Antunes J, Mendes N, Adónis C, Freire F. Treatment of otomycosis with clotrimazole: results accordingly with the fungus isolated. Acta Otolaryngol. 2022 Sep-Dec;142(9-12):664-667. doi: 10.1080/00016489.2022.2117845. Epub 2022 Sep 20. PMID: 36128634
– Nazari T, Peymaeei F, Ghazi Mirsaid R, Seiad Ahmadnezhad R, Bateni Shalmani A, Mahmoudi S. Otomycosis: a systematic review and meta-analysis of prevalence and causative agents in the era of molecular diagnostics. BMC Infect Dis. 2025 Apr 17;25(1):544. doi: 10.1186/s12879-025-10954-y. PMID: 40247196; PMCID: PMC12004859
– Hussain S, Philteos J, Kim H, Spiegel JL, Lin V. Management of Otomycosis: A Systematic Review and Meta-analysis of Randomized Controlled Trials. Otol Neurotol. 2026 Jan 1;47(1):17-25. doi: 10.1097/MAO.0000000000004684. Epub 2025 Oct 23. PMID: 41373129
– CABAC, Vasile, ISTRATENCO, Ala et al. Otomicoza – aspecte contemporane de diagnostic şi tratament (revista literaturii). In: Anale Ştiințifice ale USMF “Nicolae Testemiţanu”. Ed. a 13-a. Chișinău: CEP Medicina, 2012, vol. 4: Probleme clinico-chirurgicale, pp. 336-343