Interviu realizat cu doamna Dr. Daniela Jitaru, Președinte al AMLR.
În calitate de Președinte al Asociației de Medicina de Laborator din România, vă rugăm să ne comunicați care este strategia AMLR pentru acest an. Ce proiecte aveți în desfășurare?
În calitate de Președinte al Asociației de Medicina de Laborator din România (AMLR), strategia pentru acest an se concentrează pe aducerea medicinei de laborator din România la standarde europene și internaționale, lucru care presupune îmbunătățire permanentă a protocoalelor și intergrarea de noi tehnologii, pentru a crește eficiența, calitatea și precizia în punerea diagnosticului paraclinic. Avem în desfășurare proiecte care promovează:
- Utilizarea tehnologiei avansate în diagnosticul de laborator și colaborări cu instituții de cercetare pentru a îmbunătăți standardele de practică.
- Inovație și colaborare internațională (premii acordate de AMLR pentru cele mai bune lucrări prezentate de tineri și pentru cea mai merituoasă activitate).
- Școala de vară pentru rezidenții de medicina de laborator.
- AMLR este membru European Federation of Clinical Chemestry and Laboratory Medicine (EFLM) și International Federation of Clinical Chemestry and Laboratory Medicine (IFCC), permițând tinerilor medici de laborator și rezidenți să participe direct la proiecte dezvoltate de aceste organisme europene și internaționale. De exemplu, doamna Monica Dugăeșescu – este membră în grupul de lucru Young Scientist al EFLM și va prezenta la Conferința AMLR de la Eforie Nord, oportunitățile oferite de EFLM pentru tinerii medici și cercetători.
- Implementarea programului de controale de calitate interlaboratoare cu participarea unui număr mare de laboratoare din țară.
Vă rugăm să ne spuneţi care sunt metodele de stimulare şi susţinere a tinerilor medici ai acestei specialităţi? Aveţi stabilite anumite programe în acest sens?
Pentru stimularea și susținerea tinerilor medici, AMLR oferă programe de mentorat, burse, cursuri de specializare. Aceste inițiative sunt menite să îi ajute să se dezvolte profesional și să aducă inovații în domeniu.
O altă idee pe care mi-ar plăcea să o dezvolt este cea de „schimburi de experiență” între laboratoare, deși acesta este un program ce necesită o implementare complexă.
Dar pe lângă teorie și practică, cred că tinerii medici au cel mai mult nevoie de mentori, mentori care să îi sprijine în parcursul și dezvoltarea lor în timpul rezidențiatului și ulterior specialității, dacă nu chiar din facultate. S-ar putea că cel/cea care te-a convins să urmezi/termini o facultate să fi fost de fapt un mentor, pe care nu l-ai regăsit ulterior în sistem.
Organizarea unor evenimente care să privească orientarea în carieră și perspectivele în cariera de medic de laborator este un alt mod prin care AMLR ar putea să îi sprijine pe tinerii medici.
Mai mult, cred că putem organiza programe de „Cum să fii un mentor pentru tinerii medici” pentru medicii îndrumători ai rezidenților. Nu toți ne naștem mentori, dar asta nu înseamnă că nu putem să încercăm să fim.
Vorbiţi-ne, vă rugăm, despre implicarea societăţilor partenere in activitatea AMLR, cât şi despre participarea internaţională a AMLR?
Colaborăm cu diverse societăți partenere naționale și internaționale, suntem membri ai European Federation of Clinical Chemestry and Laboratory Medicine (EFLM) și International Federation of Clinical Chemestry and Laboratory Medicine (IFCC), astfel încât putem asigura un schimb constant de cunoștințe și resurse ceea ce îmbunătățește calitatea cercetării și a practicii medicale în România.
La final, am dori să ne spuneți câteva cuvinte despre implicarea dumneavoastră în proiectele de cercetare medicală în domeniul biologiei moleculare și al programelor naționale de sănătate.
Împreună cu profesioniștii medici, biologi, biochimiști din laboratorul nostru, care sunt de un înalt profesionalism și competență, suntem implicați activ în cercetarea medicală, și ne concentrăm pe noile tehnologii din biologia moleculară cum este secvențierea de nouă generație, și participăm la programe naționale de sănătate care vizează îmbunătățirea diagnosticului și tratamentului pentru diverse boli oncologice (sunt coordonator al Subprogramului de diagnostic și de monitorizare a afecțiunilor hematologice maligne prin imunofenotipare, examen citogenetic și FISH și examen de biologie moleculară la IRO Iași). Aceste proiecte sunt vitale pentru avansarea medicinii de laborator și pentru îmbunătățirea sănătății populației prin dezvoltarea și implementarea unor teste de prevenție și screening prin tehnici moderne de biologie moleculară și imunofenotipare.
Având în vedere că diagnosticul de laborator este un domeniu în permanentă și într-o evoluție rapidă, perfecționarea și actualizarea cunoștințelor este esențială pentru a ține pasul cu noile tehnologii și metode de diagnostic. Acest lucru e valabil în toate domeniile, mai ales având în vedere noile evoluții în materie de inteligență artificială.
Inteligența artificială va fi implementată în medicină la fel cum au fost implementate și sistemele digitale, computere, baze de date, etc. Dar, menționăm că aceasta nu va înlocui medicii ci, va ajuta domeniul medical, mai ales în ceea ce înseamnă automatizarea proceselor de laborator, Rolul specialistului va rămâne crucial în interpretarea corectă a rezultatelor și în influențarea deciziilor clinice.
În timp ce nu trebuie să ne facem griji că vom fi înlocuiți, trebuie să ne menținem pregătiți la nivel tehnologic și științific pentru inovațiile în domeniu.