Prof. Univ. Dr. Traian PătrașcuAuthor
Interviu realizat cu Prof. Univ. Dr. Traian Pătrașcu, Președintele Societății Române de Chirurgie
Stimate domnule profesor, cele două mari teme propuse de dumneavoastră pentru Conferința Națională de Chirurgie din acest an, „Impactul noilor tehnologii în chirurgia modernă“ și „Pregătirea rezidenților de chirurgie“ au ca numitor comun viitorul chirurgiei românești. Cum arată acest viitor din perspectiva președintelui SNC?
Cele două teme propuse, consider că sunt de mare actualitate în ceea ce privește dezvoltarea chirurgiei românești, care trebuie să țină pasul cu ceea ce se întâmplă în întreaga lume. Rezidenții, dar și tinerii specialiști trebuie instruiți cu cele mai noi proceduri pe care să le exerseze pentru a putea să-și trateze pacienții la cel mai înalt nivel posibil.
Pentru a face un arc peste timp, ar fi interesantă o scurta trecere în revistă a tradiței din chirurgia romanească. Care sunt reperele majore la care se raportează chirurgul român?
Preocuparea pentru nou a fost dintotdeauna prezentă în chirurgia românească. Aș aminti aici mari chirurgi români, dar care de multe ori au fost deschizători de drumuri în chirurgia mondială:
Thoma Ionescu, considerat întemeietorul școlii românești de chirurgie, autorul unor lucrări și procedee recunoscute internațional,
Profesorul Nicolae Hortolomei, profesorul Amza Jianu, profesorul Dan Gavriliu, autorul unei tehnici de esofagoplastie, profesorul Ion Juvara, profesorul Eugeniu Proca, autorul primului transplant renal din România, profesorul Dan Rădulescu, profesorul Dan Setlacec și mulți, mulți alții, nume recunoscute în țară, dar și în străinătate.
În ce masură chirurgia românească de astazi acoperă nevoile de sănătate ale populației și care sunt ramurile sau subramurile unde apreciați că ar fi nevoie în viitorul apropiat de investiții suplimentare în tehnică și personal?
Chirurgia actuală acoperă în mare parte nevoile de sănătate ale populației. Marile centre universitare, dar și multe clinici private care s-au dezvoltat, fiind capabile să ofere servicii de chirurgie la cel mai înalt nivel, în concordanță cu ce se întâmplă pe plan mondial. Dezvoltarea mai uniformă cât și derularea unor programe de screening la nivel național ar putea îmbunătăți lucrurile. Au apărut și ar trebui să apară în continuare centre de excelență în diferite patologii, capabile să ofere servicii medicale de top. Cred că ar fi foarte importantă și elaborarea unor ghiduri de practică care să fie aplicate la nivel național și care de asemenea ar putea să îmbunătățească rezultatele chirurgiei. Colegiul Medicilor din România are în vedere un astfel de demers care este în desfășurare
Bineînțeles, că dezvoltarea chirurgiei în condițiile actuale ține foarte mult de achiziționarea unor instrumente scumpe, care necesită investiții majore atât la nivel național, dar și la nivelul comunităților locale.
Corolar al întrebării precedente: care sunt specialitățile chirurgicale cele mai solicitate astăzi și cum vine administrația, de la cea națională până la administrațiile unităților spitalicești, în sprijinul chirurgului?
În principiu, toate specialitățile chirurgicale sunt solicitate și sunt multe exemple unde autoritățile locale au contribuit foarte mult la dezvoltarea chirurgiei prin achiziționarea de mijloace moderne de diagnostic și tratament (tomograf, RMN, linii de laparoscopie și chiar linii de chirurgie robotică).
Din păcate, nu peste tot se asigură materialele de uz curent, dar asta cred că este o problemă de management local. În mod evident există mult loc pentru mai bine.
Considerați că un parteneriat public-privat poate contribui la crearea și finanțarea unor secții chirurgicale în unități spitalicești din teritoriu unde acestea lipsesc, sau sunt prezente într-o măsură mult prea redusă pentru a acoperi nevoile unei zone?
Parteneriatul public–privat poate fi o soluție în măsura în care va exista dorința, dar și cadrul legal necesar. Poate constitui o cale de a îmbunătăți condițiile care nu sunt optime peste tot.
Cum arată viitorul în ce privește raportul intervențiilor chirurgicale decontate în regim privat și cele care cad în sarcina bugetului Sănătății? În ce măsura asigurările de sănătate private pot contribui la o îmbunătățire a serviciilor medicale oferite de chirurgi?
Dezvoltarea sectorului privat cu siguranță a adus beneficii și prin natura sa se dezvoltă în continuare foarte rapid. Apariția acestui sector a degrevat într-o măsură importantă sistemul de stat.
În ceea ce privește dezvoltarea cheltuielilor, ele sunt dependente în mare măsură de fondurile existente, dar și de cadrul legislativ. Amândouă aspectele se vor putea îmbunătăți în viitor.
Este foarte clar, că mărirea cheltuielilor în sănătate prin creșterea fondurilor existente va îmbunătăți ambele sectoare, atât cel de stat, cât și cel privat.
Viitorul chirurgiei presupune, așa cum ați subliniat în invitația adresată colegilor dumneavoastră de a participa la Conferința Națională din acest an, adoptarea și utilizarea de noi tehnologii. Înțeleg ordonatorii de credite din Sănătate că o creștere a confortului și calității vieții pacientului fac necesare investițiile care poate nu au o acoperire imediată și vizibilă?
Chirurgia viitorului prin aplicarea noilor tehnologii va fi cu siguranță mai scumpă și trebuie să convingem autoritățile locale, dar și centrale de acest lucru.
Scopul este acela de a oferi servicii chirurgicale mai bune, care să asigure pacientului o vindecare mai rapidă cu o suferință cât mai mică.
Tehnologia constituie un important factor de progres, dar vine evident și cu niște costuri mai mari pe care societatea trebuie să le susțină.
În ce masură apreciați că a reușit școala de medicină românească să faca tranziția către o medicină bazată în mai mare măsura pe tehnologie, atât în ce privește diagnoza cât și tratamentul?
Școala românească de medicină a reușit în opinia mea să țină pasul cu noile tehnologii dar, așa cum am mai spus acest lucru, progresul este mai vizibil în marile centre universitare și în unele unități private.
Ar fi de dorit extinderea acestui lucru cât mai mult posibil în întreg teritoriul.
Propunem, ca încheiere, sa va adresați colegilor dumneavoastră chirurgi care vor fi prezenți la Conferința din mai, dar si celor care vor urmari lucrarile prezentate în timpul liber, sau poate în foarte scurtele răgazuri pe care le au în timpul unei gărzi.
Le doresc chirurgilor care vor participa la Conferință să beneficieze maxim de schimbul de experiență cu colegii din țară și străinătate și să se bucure de posibilitatea de socializare față în față, care ne-a lipsit atât de mult în timpul pandemiei. Nu în ultimul rând, le doresc să se bucure de frumusețile litoralului.
Am să închei adresând tuturor un foarte călduros „Bine ați venit!” și „Succes!”.
