„Pneumologia și noile sale provocări diagnostice și terapeutice“

Cu o bogată activitate în educația medicală, parteneriate și proiecte, Societatea Româna de Pneumologie se numără printre cele mai active societăți profesionale din România.
Despre activitatea Societății Române de Pneumologie stăm de vorbă cu domnul Prof. Univ. Dr. Florin Mihălțan, Președintele Societății Române de Pneumologie.

Ați fost inițiatorul și ați militat cu o mare reușită pentru legea fumatului. Dar, din nefericire, au apărut alte surse nocive care înlocuiesc tutunul clasic, și anume tutunul încălzit. Ce riscuri reprezintă această nouă formă de fumat? Aveți un proiect de interzicere a acestuia, ca o completare la lege?
Legea pentru controlul tutunului a rămas din păcate înghețată la nivelul anului 2016. Deși au mai fost încercări de modificare a ei, deși au existat cereri din Parlament, nu s-a mai întâmplat nimic important. Sigur că, în alte țări, și mă uit doar la vecinii noștri, la Ungaria, Bulgaria lucrurile au evoluat în acest domeniu și tot timpul a fost o actualizare legislativă la nivelul purtătoarelor de fanioane precum Irlanda, Belgia, Anglia. Sper ca viitorul guvern și factorii decizionali din țară să realizeze în final că cei 9 ani pierduți în alinierea acestei legi sunt ani pierduți în încercarea de a face prevenție reală și protecție corespunzătoare în fața unui etern factor cauzal care se cheamă tutun convențional. În schimb, în acești ani am asistat la campanii nedisimulate în favoarea țigării electronice și a tutunului încălzit care au fost realizate de industria tutunului și care au permis atragerea tinerelor generații pe această nouă cale de consum. Prevalența la țigara electronică și tutunul încălzit crește exponențial la adolescenții români.

Asistăm la același tip de promovare care a fost folosit și pentru tutunul convențional la care se adaugă unele mesaje novatoare, liniștitoare pentru noua generație de consumatori conform conceptului „harm reduction“. Toate sunt în slujba unui singur slogan: nu sunt la nivelul de daune induse sănătății precum tutunul clasic. În plus se încearcă inducerea convingerii că industria tutunului se preocupă de sănătatea celor care folosesc aceste produse și că există o susținere din partea unor articole științifice scrise de medici sponsorizați de industria tutunului și chiar din partea unor organizații medicale. Mesaje de genul: „țigara electronică este cea mai bună modalitate de sevraj, nu este dăunătoare”, sunt în acest moment din ce în ce mai mult combătute de publicații independente care arată riscurile cardiovasculare și pulmonare a acestora și inducerea unei continuări a dependenței de nicotină, care în final induce generații de adolescenți puternic dependenți de nicotină, cu treceri ulterioare spre consumuri duale sau chiar deschideri spre noi droguri care pot fi adiționate ulterior. Cât despre realitățile la nivelul anului 2025: s-a reușit practic reinserția în spațiile sociale a „vapingului“, chiar dacă articole recente demonstrează că există o expunere pasivă dăunătoare și pentru această categorie de noi oferte. De aceea este imperios necesară această actualizare legislativă. Am refăcut parteneriatul cu Societatea Română de Cardiologie și primele intervenții legate de riscurile țigării electronice au fost făcute. Doresc să refac parteneriate nu numai cu alte societăți profesionale dar și cu cele de pacienți astfel încât să reluăm cererile pentru actualizarea legislației din acest domeniu.

Care sunt caracteristicile populației la risc pentru BPOC din România și cum a evoluat în timp, având în vedere studiile anterioare realizate de SRP? Cum ar trebui să susțină politicile de sănătate această povară a BPOC pentru pacienții români?
În primul rând, există o creștere a eșantionului de persoane vârstnice cu această boală. Ce înseamnă? Un progres terapeutic. La capitolul BPOC cu 8,4% prevalență avem o reprezentare importantă a acestei grupe de vârstă de peste 45-60 de ani. Evoluția în timp a fost evidentă în zona terapeutică unde disponibilitatea medicației moderne a inhalatoarelor, a triplei terapii, a fost confirmată și la noi. Beneficiile așteptate sunt pe mortalitate, pe cuparea exacerbărilor letale, pe calitatea vieții. Din păcate, pacienții sunt de multe ori pensionari cu venituri mici și cu multiple comorbidități care nu își permit achiziționarea acestor medicații chiar dacă ele sunt compensate 50%. De aceea, pe linie de SRP ne-am axat pe un dialog cu autoritățile și Casa Națională de Asigurări de Sănătate pentru a permite o creștere a compensării la 75% sau chiar 100% la această categorie de bolnavi. O altă problemă recentă este protecția vaccinală. Deși vaccinul anti-gripal și anti-pneumococic sunt vaccinuri gratuite (un progres real pe această zonă), rata de vaccinare și acceptul acestei indicații este dezolant din partea pacienților potențiali. Este un deserviciu făcut de pandemia de COVID. Aici am început alte tipuri de demersuri împreună cu colegii infecționiști, epidemiologi dar va rămâne dialogul deschis cu populația care presupune un calup serios educațional ce trebuie implementat.

Se știe că bolile pulmonare sunt subdiagnosticate iar pacienții ajung la pneumolog în stadii avansate ale acestora, și aici vorbim mai ales despre cancerul pulmonar. Pe lângă acțiuni de conștientizare a populației, aveți și programe de screening?
Cancerul pulmonar la bărbați este în continuare pe primul loc iar la femei este competitiv cu cel mamar. În spitalele de pneumologie din România, până la 80% din cazurile noi diagnosticate sunt deja în stadii inoperabile cu prezentări tardive. Screeningul de cancer (cel promovat de UE) este în curs de reglare și în România și sper să fie rezultatul unei antante-autorități-oncologi, etc. Din păcate aici pneumologii nu au fost solicitați să se implice decizional. Toate screeningurile pe care le realizăm pe alte boli precum astmul de exemplu, au în final o adresare la pneumolog unde primele demersuri aduc în final investigații complexe și cu deschideri și spre depistarea cancerului bronho-pulmonar. Pentru conștientizarea populației legat de factorii de risc nu s-a făcut însă mare lucru cu toate că, în proiectele UE, există procente substanțiale de fonduri alocate doar pe zona educațională. Noi am deschis astfel de capitole în proiecte mai vechi sau mai noi unde avem dialog cu populația, ca de exemplu CAN 4 sau conferințele cu asociațiile de pacienți de boli rare sau cronice (un exemplu este colaborarea cu asociația COPAC). Cred însă că mai este mult de făcut în acest domeniu iar pneumologii deși, repet, nu au fost solicitați până acum în mod concret să se implice în astfel de activități, rămân deschiși pentru colaborare.

Patologia respiratorie înseamnă de foarte multe ori colaborare interdisciplinară. Cu ce alte societăți medicale aveți colaborări și care sunt beneficiile?
Sigur că avem astfel de colaborări. Cu Societatea Română de Cardiologie pe factori comuni de risc, cu Societatea Româna de Geriatrie și Gerontologie pe patologia vârstnicului, cu Societatea Româna de Medicină Preventivă pe profilaxia unor factori multipli de risc, cu European Network for Smoking Prevention pe tabagism și alternativele „sănătoase” ale industriei tutunului, cu asociații care se preocupă de o altă problemă majoră – obezitatea și cu reprezentanții infecționiștilor și epidemiologilor pentru susținerea campaniilor de vaccinare. Dorim să reluăm însă colaborări internaționale pentru o mai bună vizibilitate a pneumologiei românești. Am făcut progrese serioase pe această linie cu American Thoracic Society și anul acesta, la congresul de la San Francisco, am fost remarcați la nivel de lideri internaționali recunoscuți de confrații americani, alături de alte 10 asociații de pneumologie din alte țări. De asemenea, am construit un dialog continuu cu Spațiul Francofon și cu Societatea de Pneumologie Franceză – SPLF cu omniprezențe la congresele noastre prin simpozioane franco – române dar și la bienala din acest an de la Guadelupe. O altă deschidere o avem cu Societatea Europeană de Pneumologie – ERS unde avem prezențe în Internaţional Respiratory Coalition – IRC dar și în proiecte precum SHARP de astm sever.

Considerați necesară lansarea unor registre naționale în care să fie înregistrați pacienții cu boli pulmonare?
Da, este o zonă greu defrișată în România. Sunt multiple limitări legate de plata permanentă a celor care introduc datele, de orgolii regionale, etc. Au fost încercări de a crea registre naționale precum cel de pneumopatii interstițiale. Avem în derulare o înscriere a cazurilor de astm sever într-un registru internațional SHARP. A fost cândva, în perioada comunistă, o înscriere obligatorie a cazurilor de cancer într-un registru. Actualmente este imperios necesară o reluare a acestor registre care ar putea fi utile pe BPOC, astm bronșic, cancer pulmonar.

Somnologia este una dintre secțiunile SRP. Cât de importantă este calitatea somnului? Dar a unor campanii de screening. Decontări CASS.
Somnul este și va fi permanent o latură importantă a calității vieții pentru că ocupă 1/3 din viața fiecăruia. Profunzimea sa, durata și regularitatea orelor de somn este cea care dictează comportamentul de a doua zi. Multiplele patologii regăsite în tulburările de somn presupun diagnostic și terapii adaptate. Screeningul este important și în România. Am făcut, pe linie francofonă, pe baza unui chestionar, o prospecțiune a calității somnului la concetățenii nostril, care s-a materializat în concluzii importante (articolul fiind în curs de publicare). S-a constatat că 30%-40% dintre români au probleme de insomnie sau hipersomnolență și acest fapt impune realizarea unor anchete naționale pe viitor pentru identificarea precoce a acestor evoluții de la adolescență până la vârsta a treia. Obținerea compensării prin efortul meu personal alături de echipa de somnologi a Societății Române de Pneumologie a dus la o accelerare a depistării sindromului de apnee în somn și la o creștere a complianței prin oferta largă de aparate de CPAP și BiPAP. Asistăm la o explozie de prescripții și la o ameliorare vizibilă a somnului acestei pături de pacienți cu sindrom de apnee în somn, forma obstructivă în special.

SRP este o societate activă, implicându-se mult în educarea continuă a medicilor pneumologi și nu numai. Care sunt proiectele de viitor?
Da, suntem o societate extrem de activă. Se vede din Newsletterul lunar SRP. Avem manifestări, datorită eforturilor colegilor cărora le mulțumesc și pe această cale, care uneori chiar se suprapun în special la sfârșiturile de săptămână. Avem întâlniri programate cu asociații de pacienți. Nici o zi mondială pe respirator nu trece nemarcată. Exemple recente sunt cele de Ziua Somnului, a astmului (cu screening de spirometrie), a tuberculozei sau ziua mondială fără fumat. Avem în derulare un proiect de aclimatizare cu spirometria pentru tinerii pneumologi, de spirometrii în farmacii, de consulturi și spirometrii în viitorul sezon estival la mare. De asemenea, tot tinerilor li se adresează un proiect multidisciplinar pe mai multe paliere nu doar de pneumologie, aflat în derulare. Am contribuit decisiv ca societate la parcursul lung de asigurare a asistenței CPAP și ventilație non invazivă la domiciliu. Sigur că avem și frustrări care sper să fie tamponate printr-un dialog cu autoritățile legate de programul “STOP FUMAT” sau de atestatul de tabacologie pentru toate specilitățile și pentru medicii de familie. Pe viitor dorința mea pe care încerc să o imprim și colegilor din conducerea SRP și din țară este de a contribui la remodelarea imaginii pneumologiei românești atât în fața confraților din țară dar mai ales în peisajul internațional. Probabil când pe zona educativă – spirometria anuală va fi la fel de bine cunoscută și realizată de concetățeni precum electrocardiograma vom reuși să completăm această verigă lipsă din educația populației din țară.

În perioada 26-28 noi. vor avea loc Conferințele Naționale ale Secțiunilor SRP. Vă rugăm să ne spuneți câteva cuvinte despre amploarea evenimentului, participare, tematică.
Este un eveniment care se va ridica în mod sigur la valoarea congresului Societății Române de Pneumologie care are loc la doi ani. Contăm pe cel puțin 1200 de participanți și fiecare secțiune și grup de lucru va avea cel puțin un curs precongres și un simpozion.
Tema generală va fi: “Pneumologia și noile sale provocări diagnostice și terapeutice“. Îi așteptăm nu doar pe pneumologi la această întâlnire, deoarece vor fi multiple conferințe și simpozioane interdisciplinare.