Interviu realizat cu domnul Prof. Univ. Dr. Alexandru Georgescu, Președinte în exercițiu al Asociației Chirurgilor Plasticieni din România
Aveți o vastă experiență în domeniul chirurgiei plastice și reparatorii. Puteți să ne relatați un caz medical care v-a impresionat de-a lungul carierei dumneavoastră?
Într-adevăr, practic chirurgia plastică de exact 40 ani, și de-a lungul acestor ani am întâlnit numeroase cazuri deosebite. Aș menționa, de exemplu, cazul unui bărbat care și-a amputat complet ambele mâini printr-un traumatism cu fierăstrău circular, căruia am reușit să îi replantăm mâna dreaptă în totalitate și două degete de la mâna stângă. M-am bucurat foarte mult când, după aproximativ 20 de ani, m-am întâlnit întâmplător cu pacientul, care mi-a afirmat că s-a descurcat destul de bine atât în viața familială, cât și în cea socială și profesională. Aș menționa, de asemenea, cazul unei fetițe care a căzut pe un obiect ascuțit producându-și o plagă extrem de complexă la nivelul organelor genitale și care, după operația de reconstrucție a avut o dezvoltare normală și a reușit să dea naștere unui copil.
În ceea ce privește chirurgia estetică ați fost printre primii din România, dacă nu primul – respectiv în anul 1992 – care ați practicat lipoaspirația și augmentarea mamară cu implante de silicon. Cum a evoluat această practică? Care sunt ultimele noutăți?
Da, în anul 1992 am început să efectuez atât lipoaspirația, cât și operația de augmentare mamară cu implante.
În ceea ce privește lipoaspirația, începutul nu a fost deloc ușor. Am citit un articol într-o revistă de specialitate din Franța, care descria efectuarea lipoaspirația cu ajutorul unor canule din sticlă. Aceasta m-a stimulat să mă adresez la Fabrica de sticlă din Câmpia Turzii, care mi-a confecționat canule de lipoaspirație după modelul celor din Franța. Am efectuat numeroase lipoaspirații cu astfel de canule, cu rezultate bune, până când a devenit posibil și în România să achiziționăm canule și aparatură performante. Procedeul de lipoaspirație a evoluat din punct de vedere al tehnicii, ca urmare a progresului tehnologic. Astfel, tehnologiile clasice (lipoaspitația tumescentă, lipoaspirația uscată, lipoaspirația cu laser sau cu ultrasunete) face încetul cu încetul locul unei noi tehnici promițătoare – liposculptura 4D. Această nouă tehnică îmbina progresele tehnologice cu actul chirurgical, permițând obținerea rapidă și în siguranță a unor bune rezultate. Deoarece această procedură nu afectează vasele de sânge și pe cele limfatice și nervii, riscul complicațiilor postoperatorii este foarte redus. În plus, această procedură nu distruge celulele adipoase, ceea ce permite ca aspiratul să poată fi folosit și pentru procedura de lipofiling.
![]() |
![]() |
![]() |
![]() |
În ceea ce privește augmentarea mamară pot spune că viața mi-a oferit o șansă prin faptul că am primit, odată cu alte materiale primite ca ajutoare postrevoluționar, un număr de implante mamare din silicon umplute cu ser fiziologic. Bineînțeles că am început, de asemenea, în 1992, să le folosesc pentru operațiile de mărire de sâni. Desigur că procesele tehnologice au contribuit și la dezvoltarea unor modele din ce în ce mai sofisticate de implante, în funcție de învelișul sau de conținutul implantului. Au evoluat foarte mult, de asemenea, tehnicile de implantare (direct sub piele, parțial sub mușchiul pectoral, sub fascia mușchiului pectoral) și au apărut numeroase materiale care să permită izolarea implantului de piele, cum ar fi matricea dermică acelulară (ADM).
Putem să spunem că chirurgia estetică din România este la nivelul celei din străinătate?
Preocuparea pentru intervențiile de chirurgie estetică este prezentă în România de foarte mult timp. Desigur că inițial ea a fost practicată de un număr limitat de specialiști, fapt datorat în primul rând lipsei accesului la literatura de specialitate și posibilităților extrem de reduse ale medicilor Români de a intra în contact cu specialiști din străinătate. Postrevoluționar însă, medicii români au început să participe la congrese și cursuri internaționale și să aibă acces la literatura de specialitate, ceea ce le-a permis să înceapă să practice și acest tip de chirurgie. Pot afirma că la ora actuală avem numeroși chirurgi plasticieni care practică o chirurgie estetică de calitate și care, prin rezultatele obținute, concurează cu specialiștii din străinătate. De altfel, imediat postrevoluționar a fost fondată Societatea de Chirurgie Estetică din România care, pe parcursul anilor, a stabilit numeroase contacte cu societățile internaționale de profil și cu specialiști străini de renume.
Rețelele sociale și influencerii promovează adesea standarde de frumusețe care nu reflectă realitatea. Care este motivul pentru care se apelează la operațiile estetice?
Domeniul chirurgiei estetice este într-adevăr predispus la numeroase aspecte mai mult sau mai puțin ortodoxe. În general, mass media exagerează în plus sau în minus multe dintre aspectele legate de chirurgia estetică, de la promovarea unor standarde departe de a fi de frumusețe și până la tot felul de reclame care nu sunt întotdeauna reale. Este foarte greu de precizat care este motivația reală a pacienților care solicită operații estetice. Motivul principal este reprezentat de o imperfecțiune reală, existentă constituțional (deformarea evidentă a piramidei nazale, absența congenitală a sânilor sau dimensiunile foarte mici sau foarte mari ale sânilor, urechile deformate, modificări conformaționale ale feței, etc) sau dobândită (posttraumatic, obezitate, ptoza facială, ptoza sau mărirea sânilor după nașteri, etc). Foarte mulți pacienți asociază acestor modificări și o componentă psihică, devenind interiorizați, mai puțin adaptabili social. Sunt anumiți pacienți care consideră că nu pot avea succes în viața socială, familială, profesională datorită prezenței deficiențelor estetice.
Ce sfat i-ați oferi unui medic rezident aflat la început de drum?
Din păcate, la ora actuală, atât la noi în țară, cât și în străinătate majoritatea rezidenților și a medicilor specialiști tineri visează în primul rând la chirurgia estetică. Cu toate acestea trebuie să menționez că atât la noi, cât și pe plan internațional rezidenții nu beneficiază de stagii de pregătire în chirurgia estetică în perioada rezidențiatului, ceea ce face ca ei să nu aibă pregătirea necesară și suficientă pentru a-și începe meseria cu această specialitate. Desigur, o parte dintre ei fac anumite stagii de chirurgie estetică în centre private din România și străinătate, dar nu cred că acest lucru este suficient pentru o pregătire de bună calitate într-o specialitate care presupune o mare responsabilitate. Recomandarea mea este ca tinerii noștri colegi să învețe la început și cât mai bine chirurgia plastică reconstructivă, care reprezintă de fapt baza specialității noastre. Numai un chirurg care își poate recunoaște greșelile și, mai ales, poate interveni la timp pentru a le corecta, poate fi considerat cu adevărat un bun chirurg. Ori, chirurgia plastică reconstructivă este cea care poate transforma un chirurg în unul foarte bun.
![]() |
![]() |
![]() |
![]() |
Prof. Dr. Alexandru Georgescu
















