„Pregătirea permanentă face parte din natura profesiei de medic – profesia noastră este o continuă provocare și tocmai de aceea – o plăcere în același timp”

Interviu realizat cu Prof. Univ. Dr. Minodora Dobreanu, Coordonator al Laboratorului de Imunologie al CCAMF din cadrul UMFST “George Emil Palade”, Tg. Mureș, Șeful Laboratorului de analize medicale al SCJU Tg.Mureș, Președintele Conferinței Naționale a Asociației de Medicină de Laborator din România, cu participare internațională, desfășurată în perioada 15 – 17 mai la Eforie Nord.

Stimată doamnă Prof. Univ. Dr. Minodora Dobreanu, în calitate de Președinte al acestui eveniment de referință pentru profesioniștii din domeniul medicinei de laborator și nu numai, vă rugăm să ne spuneți pe ce participare mizați?
Avem în acest an înscriși, până la ora actuală, 550 de participanți din întreaga țară, medici specialiști și primari, rezidenți și desigur, biologi, biochimiști, chimiști care lucrează în laboratorele medicale și clinice, publice și private. Sunt sigură însă că, vor fi și participanți înscriși on-site ca în fiecare an și că numărul de participanți finali va fi mai mare. Suntem încântați de numărul în creștere de la an la an al tuturor participanților și mai ales al tinerilor în formare.
Programul științific al conferinței este susținut de lectori de prestigiu de la universitățile de medicină din țară, precum și de la institutele de cercetare și societățile de profil, cu care colaborarea s-a perpetuat de-a lungul anilor.
Ca în fiecare an, vom avea expoziția de aparatură, reactivi și materiale de laborator; în acest an și-au anunțat participarea 25 de companii.

Care sunt principalele teme de interes și ce speakeri renumiți aveți ca invitați anul acesta?
Principalele teme care vor fi dezbătute în conferința din acest an sunt:

1. Green labs – tranziție sustenabilă în cadrul laboratoarelor medicale
2. Conformitatea testelor dezvoltate în laborator cu cerințele EU-IVDR – Implicații pentru laboratoarele de diagnostic
3. Controlul de calitate și managementul laboratoarelor
4. Considerații privind etapa postanalitică: intervale de referință și limite de decizie clinică
5. Biomarkeri în patologia cardiovasculară
6. Metode avansate în hemato-oncologie
7. Progrese în imunologia transplantului
8. Gestionarea responsabilă a diagnosticului în testarea moleculară
9. Automatizarea totală în microbiologie
10. Ghiduri profesionale

În cadrul conferinței vor fi prezenți lectori internaționali, reprezentanți ai organizațiilor internaționale de profil:

1. Prof. Tomris Ozben, președinte IFCC, EFLM past president, reprezentant EFLM
2. Prof. Tommaso Trenti, Modena, președintele Societății Italiene de Medicină de Laborator
3. Prof. Bernd Kaina, Institutul de Toxicologie din Mainz, Germania
4. Prof. Sanja Stankovic, Serbia
5. Carlos Garces, președintele Societății de Medicină de Laborator din Chile

De menționat că avem în acest an și români din diaspora (Canada și Grecia), precum și un grup numeros de colegi din Republica Moldova.

În fiecare an AMLR încurajează tinerii colegi, de aceea vă rugăm să ne spuneți ce ați pregătit pentru ei în cadrul programului acestui eveniment.
În ultimii ani am acordat o mai mare atenție colegilor în formare, iar în acest an avem în mod special pentru ei o secțiune specială EFLM Young Scientist Group – oportunități oferite de EFLM pentru tinerii specialiști. Deasemeni, tot în cadrul conferinței va avea loc anunțarea celor 24 de participanți la Școala de vară AMLR 2024 pentru rezidenți.
Și nu în ultimul rând, va pot comunica reluarea sesiunii de granturi de cercetare a AMLR.
Lansăm în acest an un pachet consistent de ghiduri, pentru componentele preanalitică și analitică ale procesului de testare:

1. Recoltarea sângelui venos periferic, – adoptare a Recomandării comune EFLM-COLABIOCLI v1, traducere publicată în numărul RRML din ianuarie 2024
2. Recoltarea sângelui capilar și efectuarea frotiului periferic
3. Hemostaza – traducere adoptare
4. Analiza urinii
5. Investigarea în DL – joining committee EFLM-EAS

Acestea sunt adresate desigur tuturor profesioniștilor, nu numai acelora în formare, și vor fi disponibile pe site-ul asociației, respectiv au fost/vor fi publicate în revista RRML.

Ce progrese în domeniile de vârf ale medicinei de laborator s-au înregistrat în ultima perioadă?
Laboratoarele clinice produc o cantitate imensă de informații, dintre care rezultatele pacienților sunt doar o parte. În ultima perioadă vorbim tot mai mult de concepte cum ar fi:

• Automatizarea totală în laborator (TLA)
• Teste moleculare POC
• Inteligența Artificială în Laboratorul Medical (IA)

Inteligența artificială și învățarea automată (machine learning) nu sunt concepte totalmente noi pentru laboratoarele clinice, dar în zilele noastre au noi conotații și devin mai integrate în viața noastră profesională.
Au fost propuși algoritmi care pot monitoriza activitățile de laborator în timp real pentru a identifica anomalii, erori sau inconsecvențe. Inteligența artificială joacă un rol crucial nu numai în controlul calității și detectarea erorilor în medicina de laborator, ci și în monitorizarea și optimizarea diferitelor procese. Acest lucru asigură acuratețea și fiabilitatea rezultatelor testelor, îmbunătățind în cele din urmă asistența și siguranța pacienților.
Există însă provocări importante pe care laboratoarele trebuie să le rezolve înainte ca inteligența artificială avansată să poată fi utilizată în activitatea de rutină: necesitatea de a colecta date de calitate și de a gestiona costurile asociate cu personalul și infrastructura pentru a dezvolta instrumente software și algoritmi; siguranța că datele de laborator generate sunt cât mai robuste posibil, deoarece performanța instrumentelor de inteligență artificială va avea calitatea rezultată din cea a pachetelor de date colectate. Considerații etice: nu sunt încă disponibile recomandări general acceptate privind bunele practici pentru consimțământul pacienților și protecția vieții private în colectarea și utilizarea datelor pentru inteligența artificială biomedicală; lipsa de familiarizare cu noua tehnologie poate fi o barieră în selectarea soluțiilor IA adecvate.

Specialiştii în medicina de laborator, prin acuratețea rezultatelor, au o contribuţie decisivă, influențând astfel luarea deciziilor medicale. Cum vedeţi, în acest context, rolul pregătirii permanente a medicului de laborator?
Pregătirea permanentă face parte din natura profesiei de medic – profesia noastră este o continuă provocare și tocmai de aceea – o plăcere în același timp. Avem șansa unei specialități în care cercetarea aduce progrese remarcabile într-un timp extrem de scurt (de exemplu în România în ultimii 30 de ani am trecut de la munca manuală la laboratorul totalmente automatizat -TLA). Este nevoie insă să ne adaptăm, să invățăm să utilizăm de exemplu inteligența artificială (un concept care câștigă tot mai mult teren) în folosul pacientului și pentru a ne imbunătăți activitatea de zi cu zi. Cunoștintele de informatică medicală și biostatistică sunt foarte importante – iar dacă nu ne sunt la indemână, va fi nevoie să atragem specialiști în informatică și a-i specializa pentru acest domeniu.