Prevenirea tusei convulsive la pacienții cu astm și BPOC: Rolul strategic al vaccinării Tdap

Rezumat

Pacienții cu astm și bronhopneumopatie cronică obstructivă (BPOC) sunt expuși unui risc crescut de complicații severe în cazul infecțiilor respiratorii. Tusea convulsivă (pertussis), o boală prevenibilă prin vaccinare, poate agrava semnificativ simptomele și evoluția acestor afecțiuni cronice. În contextul unei creșteri alarmante a incidenței tusei convulsive în România, vaccinarea cu Tdap (tetanos, difterie, pertussis) redevine o măsură esențială de prevenție pentru pacienții cu boli respiratorii cronice.

Introducere

Astmul bronșic și bronhopneumopatia cronică obstructivă (BPOC) sunt afecțiuni respiratorii cronice prevalente, caracterizate prin inflamație persistentă a căilor respiratorii și reducerea rezervelor funcționale pulmonare. Pacienții diagnosticați cu aceste patologii prezintă un risc crescut de exacerbări declanșate de infecții respiratorii, cu impact semnificativ asupra prognosticului și calității vieții.

Tusea convulsivă, cauzată de Bordetella pertussis¹, rămâne o infecție severă, potențial subdiagnosticată la adulți, dar cu risc major la pacienții cu boli respiratorii cronice, din cauza vulnerabilității pulmonare preexistente. La acești pacienți, tusea convulsiva poate determina decompensări acute severe, de aceea este necesar adoptarea unor masuri de preventie esențiale pentru a proteja această grupă de pacienți vulnerabili.

Vaccinul Tdap (toxoid tetanic, difteric și pertussis acelular) reprezintă o intervenție profilactică importantă, cu un profil de siguranță foarte bun, fiind o măsură de prevenție a tusei convulsive, esențială  pentru pacienții cu astm și BPOC. Administrarea sa poate reduce semnificativ riscul de infecții și de exacerbări secundare, contribuind la stabilizarea evoluției clinice a bolii.

În acest sens, includerea vaccinului Tdap în strategia de management al pacientului cu boală respiratorie cronică ar trebui considerată o măsură de rutină în practica pneumologică, în acord cu principiile medicinei preventive.

Tusea convulsivă: implicații clinice la pacienții cu astm și BPOC^2,3

Tusea convulsivă (pertussis) este o boală respiratorie acută caracterizată prin accese severe de tuse, frecvent urmate de episoade de apnee paroxistică¹. Deși poate afecta persoane de toate vârstele, pacienții cu boli respiratorii cronice, în special cei cu astm bronșic sau bronhopneumopatie cronică obstructivă (BPOC), prezintă un risc semnificativ crescut de complicații.

Acestea includ:

1. Compromiterea suplimentară a funcției pulmonare: Atât astmul, cât și BPOC reduc capacitatea respiratorie, iar suprapunerea unei infecții precum infecția cu B. pertussis poate precipita exacerbări acute severe.
2. Susceptibilitate la complicații infecțioase: Infecțiile respiratorii virale sau bacteriene pot favoriza apariția pneumoniei, a insuficienței respiratorii sau a coinfecțiilor.
3. Creșterea riscului de spitalizare și morbiditate: Forma severă a bolii la acești pacienți poate necesita internare și suport respirator, crescând costurile și complexitatea îngrijirii.

Evoluția epidemiologică a tusei convulsive în România și implicațiile pentru pacienții cu boli respiratorii cronice^4,5

Datele epidemiologice recente din România indică o recrudescență alarmantă a cazurilor de tuse convulsivă. În anul 2024, au fost raportate 2 908 cazuri confirmate, reprezentând o creștere de aproximativ 180 de ori față de anul precedent. Situația este cu atât mai îngrijorătoare cu cât s-au înregistrat cinci decese la copii mici, evidențiind severitatea formei clinice în rândul populației vulnerabile.

Tendința ascendentă s-a menținut și în 2025, când, în primele patru luni, au fost notificate deja 352 de cazuri și două decese suplimentare la copii sub vârsta de 1 an. Aceste date subliniază nu doar povara bolii, ci și fragilitatea actualelor măsuri de control unde  rata vaccinării nu este la nivelul dorit.

În contextul în care pacienții cu astm și BPOC sunt expuși unui risc major de complicații în cazul infecțiilor respiratorii, creșterea incidenței tusei convulsive devine un factor de risc adițional. Astfel, implementarea eficientă a vaccinării cu Tdap dobândește o relevanță crescută, nu doar în cadrul programelor de imunizare infantilă, ci și în strategia preventivă a adulților cu comorbidități respiratorii.

Relevanța vaccinării Tdap în contextul bolilor respiratorii cronice

Vaccinul Tdap¹¹ (toxoid tetanic, difteric și pertussis acelular) oferă protecție împotriva a trei infecții respiratorii cu potențial sever: tetanos, difterie și tuse convulsivă. În cazul pacienților cu astm bronșic sau bronhopneumopatie cronică obstructivă (BPOC), vaccinarea cu Tdap prezintă o serie de beneficii clinice semnificative:

1. Prevenirea tusei convulsive: Prin inducerea imunității împotriva Bordetella pertussis, vaccinul reduce riscul apariției tusei convulsive — o infecție care, în contextul comorbidităților respiratorii, poate avea un impact clinic sever.
2. Scăderea riscului de exacerbări: Infecțiile respiratorii reprezintă o cauză frecventă a exacerbărilor acute în astm și BPOC. Prin prevenirea tusei convulsive, vaccinarea Tdap contribuie indirect la reducerea riscului de decompensări respiratorii.
3. Protejarea funcției pulmonare: La pacienții cu rezervă ventilatorie redusă, prevenirea infecțiilor cu potențial inflamator și obstructiv este esențială pentru menținerea stabilității funcției pulmonare.
4. Impact epidemiologic favorabil: Prin reducerea riscului de transmitere a infecției în comunitate, vaccinarea pacienților cronici contribuie la consolidarea imunității colective, protejând grupele vulnerabile (copii mici, vârstnici, persoane imunocompromise).

Vaccinul Tdap: un progres în politicile de sănătate publică

Începând cu luna decembrie 2023, vaccinul Tdap este compensat integral pentru toți adulții din România în cadrul rapelului recomandat la fiecare 10 ani. Această măsură reprezintă un pas important în direcția consolidării protecției populației adulte față de infecțiile respiratorii cu potențial sever, precum tusea convulsivă.

Pentru pacienții cu afecțiuni respiratorii cronice, precum astmul sau BPOC, eliminarea barierei financiare asociate vaccinării constituie o oportunitate esențială pentru implementarea unei strategii profilactice eficiente. Compensarea integrală a vaccinului permite extinderea accesului, îmbunătățirea aderenței la recomandările specialiștilor și, în mod indirect, reducerea poverii asupra sistemului de sănătate.

Recomandări internaționale privind vaccinarea cu Tdap în bolile respiratorii cronice

Mai multe organizații internaționale recunosc importanța vaccinării cu Tdap la pacienții cu boli respiratorii cronice, inclusiv astm bronșic și BPOC, în contextul riscului crescut de complicații infecțioase și introduc aceste recomandări în protocoalele de prevenție și terapie.

1. Global Initiative for Chronic Obstructive Lung Disease (GOLD) recomandă, alături de vaccinarea antigripală și antipneumococică, administrarea vaccinului Tdap la pacienții cu BPOC, ca parte a strategiei de prevenție a exacerbărilor și spitalizărilor⁷.
2. Immunization Action Coalition (IAC) recomandă Tdap pentru pacienții cu boli respiratorii cronice pentru prevenirea infecțiilor severe și reducerea riscului de exacerbări acute⁸.
3. Centers for Disease Control and Prevention (CDC) susține vaccinarea cu Tdap pentru toți adulții, cu o atenție specială pentru cei cu comorbidități respiratorii, ca măsură cheie de sănătate publică⁹.
4. European Respiratory Society (ERS) include vaccinarea împotriva tusei convulsive în planul de management pentru pacienții cu BPOC, având în vedere riscul crescut de infecții respiratorii severe și exacerbări¹⁰.

Rolul medicului specialist în promovarea vaccinării Tdap la pacienții cu afecțiuni respiratorii cronice

În cazul pacienților cu astm bronșic sau bronhopneumopatie cronică obstructivă (BPOC), integrarea vaccinării cu Tdap în strategia de prevenție este esențială. Cu toate că vaccinul este disponibil în cadrul programelor naționale de imunizare, gradul de conștientizare al pacienților asupra riscurilor infecției cu Bordetella pertussis și asupra beneficiilor imunizării rămâne scăzut, în special în cazul celor cu funcție pulmonară deja compromisă.

Medicul pneumolog și medicul de familie joacă un rol-cheie în acest context, prin:

• Evaluarea riscului individual și a istoricului medical: Identificarea stadiului bolii respiratorii, a eventualelor contraindicații și a momentului optim pentru administrarea vaccinului este fundamentală pentru personalizarea intervenției.
• Educația pacientului: Comunicarea clară și argumentată a beneficiilor vaccinării, a siguranței acesteia și a riscurilor neimunizării este o componentă esențială a relației medic–pacient. Informarea privind compensarea integrală a vaccinului Tdap pentru adulți, în vigoare din decembrie 2023, contribuie semnificativ la creșterea aderenței.
• Administrarea sigură a vaccinului: Tdap poate fi administrat în deplină siguranță pacienților cu boli respiratorii cronice, inclusiv în perioadele de stabilitate clinică, și ar trebui inclus în rutina de îngrijire preventivă.

Prin asumarea activă a acestui rol, medicii specialisti pot contribui decisiv la reducerea complicațiilor infecțioase, prevenirea exacerbărilor și îmbunătățirea calității vieții pacienților cu afecțiuni pulmonare cronice.

Concluzii

Vaccinarea pacienților cu astm și BPOC împotriva tusei convulsive reprezintă o componentă esențială a strategiei de prevenire a complicațiilor infecțioase și a exacerbărilor acute. Vaccinul Tdap s-a dovedit a fi o metodă eficientă și sigură de reducere a riscului de infecție cu Bordetella pertussis în rândul persoanelor cu vulnerabilitate respiratorie crescută.

Prin includerea vaccinării în planul de management al bolii cronice și prin recomandarea clară venită din partea medicului specialist, se pot obține beneficii semnificative atât în termeni de reducere a morbidității, cât și de îmbunătățire a calității vieții pacientului. Accesul facilitat prin compensarea integrală a vaccinului Tdap pentru adulți, începând cu decembrie 2023, consolidează oportunitatea de implementare la scară largă a acestei intervenții profilactice.

Acest articol a fost realizat cu sprijinul Sanofi România.

Acest material este destinat profesioniștilor din domeniul sănătății.

MAT-RO-2500437-1.0-06/2025.

Referințe

1. Goodenough D, et al. Antimicrob Agents Chemother. 2016;60(5):3051-3056.
2. Buck PO, et al. Epidemiol Infect. 2017;145(10):2109-2121.
3. Liu BC, et al. Clin Infect Dis. 2012;55(11):1450-1456.
4. Situația tusei convulsive în România la data de 31.12.2024 actualizare 31.01.2025– Institutul Național de Sănătate Publică.
5. Situația tusei convulsive în România la data de 30.04.2025 – Institutul Național de Sănătate Publică.
6. Monitorul Oficial nr 1082/nov 2023.
7. Global Initiative for Chronic Obstructive Lung Disease. Global Strategy for the Diagnosis, Management and Prevention of Chronic Obstructive Pulmonary disease (2021 Report). https://goldcopd.org/wpcontent/uploads/2020/11/GOLD-REPORT-2021-v1.1-25Nov20_WMV.pdf. Accessed May, 2025.
8. Immunization Action Coalition. Vaccination for Adults with Lung Disease. https://www.immunize.org/catg.d/p4045.pdf. Accessed May, 2025.
9. Lung Disease including Asthma and Adult Vaccination. February 3, 2019. https://www.cdc.gov/vaccines/adults/rec-vac/health-conditions/lung-disease.html. Accessed May, 2025.
10. European Lung Foundation. Protect your lungs: get vaccinated. https://europeanlung.org/wp-content/uploads/2021/01/Vaccination-2021.pdf. Accessed May, 2025.
11. Rezumatul caracteristicilor produsului Adacel, data revizuirii textului Aprilie 2025.