Cancerul colorectal (CCR) este al treilea cel mai frecvent tip de cancer la nivel mondial și a doua cea mai frecventă cauză de deces prin cancer, producand peste 900.000 de decese pe an1. În 2022, au fost diagnosticate peste 1,9 milioane de cazuri. Până la patru din zece cazuri de cancer la nivel mondial ar putea fi prevenite, potrivit unei noi analize globale a Organizației Mondiale a Sănătății (OMS) și a Agenției Internaționale pentru Cercetarea Cancerului (IARC)1. Pentru România, Globocan Cancer Tomorrow estimează creșterea numărului cazurilor noi din 2022 până în 2045 la ambele sexe și vârsta cuprinsă între 50-85 ani, cu aproximativ 19%2. Creșterea se estimează în pofida faptului că există tehnici eficiente de screening care ar putea reduce numărul de decese cauzate de această boală. Creșterea numărului de cazuri la nivel mondial a motivat IARC care a marcat „Luna Conștientizării Cancerului Colorectal 2025“ prin evidențierea progreselor recente pe care cercetătorii le-au făcut în înțelegerea acestei patologii și ale ratelor crescute de incidență a CCR în rândul tinerilor1. Cancerele pulmonare, hepatice, stomacale, colorectale și cervicale reprezintă 59,1% din totalul deceselor evitabile la nivel global, astfel țările cu nivel socio-economic scăzut și mediu, care au cea mai mare proporție de decese tratabile, au nevoie, alături de prevenția primară, și de îmbunătățirea accesului la depistarea precoce și tratamentul curativ3.
Există o recomandare a Consiliului European privind screening-ul pentru cancer, care a fost actualizată în 2025, în care se subliniază importanța accesului egal la screening și necesitatea de a lua în considerare nevoile anumitor grupuri socio-economice, ale persoanelor cu dizabilități și a celor care locuiesc în zone rurale sau îndepărtate4.
OMS a definit două categorii de screening: screeningul oportunistic, care se desfășoară la inițiativa personalului medical sau a pacientului, în cadrul consultațiilor curente și screeningul organizat de către sistemele regionale și naționale de sănătate, care oferă întregii populații oportunitatea de a participa4. În ultimii ani a apărut și conceptul de screening personalizat, care pune accent pe stratificarea riscului, pe îngrijirea personalizată, pe decizia optimă pentru testare, pe reducerea testării ce nu este necesară și care are riscuri, argumente pentru schimbarea stilului de viață, recunoașterea riscului familial, din partea individului și a medicului, iar din partea sistemelor de sănătate o abordare cost-eficiență, scăderea timpilor de așteptare și creșterea screeningului populației la risc5.
În România, prevenția cancerului colorectal în cabinetul medicului de familie, se poate realiza cu ocazia oricărei prezentări a pacientului simptomatic la consultație sau în cadrul consultațiilor preventive la persoane cu vârsta peste 50 ani. Testul imunologic cantitativ pentru depistarea hemoragiilor oculte în materiile fecale, FIT, poate fi recomandat pe formularul de bilet de trimitere utilizat în sistemul de asigurări de sănătate sau pe formularele de prevenție, cu specificarea PREV5 pentru adultul asimptomatic cu vârsta cuprinsă între 40 şi 60 de ani, PREV6 pentru pacienții 40-60 ani cu una sau mai multe boli cronice în evidență și PREV7 pentru pacienții de peste 60 de ani cu una sau mai multe boli cronice în evidență. În consultațiile preventive se recomandă testul FIT pentru femei şi bărbaţi cu vârste cuprinse între 50 și 60 de ani inclusiv, o dată la 2 ani, conform metodologiei de screening pentru cancerul colorectal, aprobată prin ordin al ministrului sănătăţii6.
În prezent se desfășoară, din 2019, Programul de screening pentru cancerul colorectal ROCCAS (Romanian Colorectal Cancer Screening). ROCCAS-4 se adresează în special grupurilor vulnerabile și marginalizate. Persoanele cu vârsta cuprinsă între 50-74 ani se pot prezenta sau sunt invitate la cabinetul medicului de familie pentru stratificarea riscului și recomandarea de test FIT sau, daca au risc înalt și foarte înalt li se recomanda colonoscopia. În cazul unui test FIT pozitiv, la a doua vizită în cabinetul medicului de familie se face indicația de colonoscopie.
Dacă pacientul acceptă efectuarea colonoscopiei, medicul va realiza un scurt interviu medical pentru a identifica evenualele probleme care ar putea influența siguranța procedurii, cum ar fi tratamente antitrombotice sau comorbidități severe și va explica detaliile procedurii, inclusiv riscurile și beneficiile și va iniția pregătirea necesară și va oferi soluția de curățare a colonului.
Colonoscopia se realizează ca test secundar de screening pentru persoanele cu FIT pozitiv sau ca test primar de screening pentru persoanele identificate cu risc crescut5. Exista studii care au arătat că neefectuarea colonoscopiei după un test FIT pozitiv dublează riscul de deces din cauza CCR7.
Pentru calitatea colonoscopiei au fost implementate ghiduri care definesc domeniile de calitate ale screeningului CCR, indicatorii de calitate și modalitățile de optimizare ale activitaților de screening. Între criteriile de calitate sunt incluse și calitatea colonoscopiei care este masurată și prin calitatea pregătirii colonului și rata de detecție a adenoamelor (polipilor colonici). Clasificarea Paris este cel mai larg validat și acceptat sistem utilizat pentru a descrie morfologia polipilor colorectali in vivo, stabilită prin consens multidisciplinar al experților în 2002, ce permite standardizarea morfologiei polipilor și poate fi utilizată și pentru prezicerea bolilor maligne. Conform acestui sistem, leziunile sunt inițial împărțite în subtipuri polipoide (0-I) sau nonpolipoide (0-II și 0-III). Leziunile polipoide sunt ridicate la 2,5 mm sau mai mult de mucoasa înconjurătoare. Leziunile excavate sau ulcerate sunt desemnate ca tip 0-III, dar polipii conțin frecvent un amestec de caracteristici morfologice8. Astfel, s-a demonstrat că detectarea precoce a adenoamelor, cu ajutorul colonoscopiei de înaltă calitate, poate reduce riscul de cancer9. Colonoscopia poate avea rezultatele mai slabe în ceea ce privește colonul drept deoarece este o zonă care se curăță mai dificil, iar leziunile sunt mai dificil de detectat (mici, plate, sesile)10,11. Acuratețea diagnosticului și siguranța terapeutică a colonoscopiei depind de calitatea curățării colonului dar și de eficacitatea preparatului administrat. Pregatirea intestinală este apreciată cu ajutorul scalei Boston pentru pregătirea intestinală, BBPS, care utilizează scorul de la 0 la 3, în care 0 se acordă când mucoasa nu este vizibilă din cauza resturilor solide de scaun, iar 3 apreciază vizualizarea optimă a mucoasei segmentului respectiv, fără colorație reziduală, fără fragmente de scaun și/sau lichide opace. Fiecare din cele 3 mari regiuni ale colonului (drept, transvers și stâng) este evaluată folosind un sistem cu 4 puncte (0-3), care apoi sunt adunate pentru a obține un scor total între 0 și 9, în care 0=nepregătit, și 9=perfect curat. Pregătirea corespunzatoare a colonului, definită ca un scor total ≥ 6, estimează o colonoscopie de succes.
Preparatul ideal pentru colonoscopie golește rapid colonul fără alterarea mucoasei intestinale, previne schimbul de lichid și electroliți între intestin și plasmă, previne disconfortul pacientului, se prepară și se administrează ușor, pe înțelesul pacientului și este necostisitor12,13. Pregătirea colonului pentru colonoscopie presupune și modificarea dietei odată cu administrarea laxativului oral. În timpul pregătirii intestinale se pierd 2-3 litri de lichide și pot apărea efecte adverse în timpul pregătirii intestinale cauzate de deshidratare. De aceea, pacientul trebuie să consume lichide limpezi: apă, ceai sau cafea (fără lapte sau frişcă provenită din lactate), băuturi răcoritoare acidulate (carbogazoase) sau plate (non-carbogazoase), sucuri de fructe fără pulpă (nu fructe de culoare roşie sau violet), supă limpede sau supă pasată. Poate consuma paste făinoase, supă cu găluște sau tăiței, lactate, brânzeturi, ou, carne iar în seara precedentă examinarii se poate mânca până la ora recomandată. Cu două-trei zile înainte de colonoscopie nu se mănâcă legume, fructe, semințe sau cereale, indiferent dacă sunt crude sau gătite. Nu se mănâncă nimic în ziua examinării și nu se bea nimic cu câteva ore (2-6) înainte de colonoscopia cu sedare, deoarece există risc de aspirație a lichidului.
Laxativele osmotice folosite pentru pregătire în vederea colonoscopiei sunt high volume sau low volume, în funcție de cantitatea de produs preparat, reconstituit din pulbere sau prin diluarea soluției concentrate. Produsul high volume este un polietilenglicol (PEG, macrogol 4000) ce conține și electroliți (PEG-E), care se reconstituie în 4 litri de lichid. Are un profil de siguranță înalt și mai putine contraindicații față de alte soluții14,15. Macrogol (PEG) este un polimer liniar cu masă moleculară mare, care reține moleculele de apă în intestin prin legături de hidrogen, după administrarea orală, determinând creșterea volumului intestinal forțând evacuarea. Fiind un laxativ osmotic golește colonul eficient, fără alterarea mucoasei, nu se absoarbe din tubul digestiv și nu este metabolizat. Un plic de Macrogol 4000 se dizolvă într-un litru de apă, se agită până la dizolvarea completă a pulberii. Cele 4 plicuri se reconstituie astfel în 4 litri de lichid, care se beau cu un ritm de 1 litru pe oră, recomandarea fiind ca ultima doză să fie administrată cu cel puțin 3-4 ore înaintea procedurii, în cazul colonoscopiei cu sedare15. Deoarece ESGE recomandă pregătirea intestinală în doză divizată pentru colonoscopia electiva (fiind o recomandare fermă cu dovezi de înaltă calitate), administrarea macrogol 400 se face frecvent în doză fracționată pentru a crește calitatea și eficacitatea pregătirii, creșterea acceptabilității soluției si reducerea efectelor adverse crescând tolerabilitatea digestivă.
Produsele low volume sunt de tipul macrogol 3350 cu adjuvanți, soluții cu săruri de sulfați sau picosulfat (citrat de magneziu si picosulfat de sodiu). După reconstituire, soluția preparată împreună cu lichidele limpezi, ajung la un volum final administrat de 2-3 litri.
Soluția orală de sulfați, oferă o pregătire excelentă, este mai bine tolerat și are o complianță crescută comparativ cu PEG14. Soluția orală de sulfați16 conține 3 săruri active: sulfat de Na+, sulfat de Mg2+ și sulfat de K+. Soluția de sulfați este un laxativ hiper-osmotic astfel că sulfatul rămâne în intestin, apa este atrasă și reținută la nivel intestinal unde sulfatul exercită efectul hiperosmotic, volumul crescut forțând golirea intestinului. Se administrează 1 litru de soluție preparată diluată (folosind paharul de 0,5 L din cutia produsului) și 2 litri de apă sau lichide limpezi, cu recomandarea ca ultima doză să fie administrată cu cel puțin 2 ore înaintea procedurii, în cazul colonoscopiei cu sedare. Administrarea poate fi în doză unică, se bea întreaga cantitate în seara anterioară colonoscopiei sau în doză fracționată, jumătate în seara anterioară colonoscopiei și jumătate în dimineața colonoscopiei.
În concluzie, afirmăm că pentru succesul unui program de screening colorectal este esenșial ca pacienții să fie informați despre existența programelor de screening și a periodicității vizitelor la medicul de familie, despre imporanța pregătirii pre-colonoscopică în vederea unei colonoscopi de calitate și administrarea corecta a produsului de pregătire al colonului.
1.https://www.iarc.who.int/news-events/four-in-ten-cancer-cases-could-be-prevented-globally/; 2.https://gco.iarc.who.int/tomorrow/en/dataviz/isotype?cancers=41&single_unit=100000&populations=908&age_start=10; 3.Langselius et al. The Lancet Global Health 2026; 4.https://screening-insp.ro/roccas; 5.Metodologia de screening pentru cancerul colorectal noiembrie 2024; 6.Anexa 2 la Co-ca privind serviciile medicale în România, aprobată prin H G nr. 521/2023 și actualizările ulterioare; 7.Zorzi et al. Gut 2022;71:561–567; 8.Johnson et al. Can J Surg.2023;66(5):E491-E498; 9.Brenner et al. Ann Intern Med 2011;154:22-30; 10.Lasisi et al. Expert Rev Gastroenterol Hepatol. 2011;5:745-754; 11.Baxter et al. Healthcare Quarterly.2009;12:24-25; 12.Lai et al. Gastrointest Endosc 2009;69(3 Pt 2):620-625; 13.Lorenzo-Zúñiga et al. Rev. Esp Enferm Dig. 2012;104:426-431; 14.Hassan et al. Bowel preparation for colonoscopy (ESGE) Guideline Update 2019. Endoscopy 2019;51:775–794; 15.Fortrans RCP martie 2025; 16.Eziclen RCP iulie 2025.
