Progrese în Resuscitarea Pediatrică: Integrarea Cercetărilor Recente cu Ghidurile ERC

This article explores recent advances in pediatric resuscitation, focusing on the integration of the upcoming ERC 2025 guidelines, modern technologies, and current research. Key topics include the importance of high-quality chest compressions, the role of real-time feedback, the contribution of the CPR Quality Officer, the use of extracorporeal resuscitation (ECPR), and challenges related to effective ventilation. Recent studies support the implementation of advanced technologies and continuous training as critical strategies to significantly improve survival rates and neurological outcomes in children experiencing cardiac arrest.

Abrevieri
● ERC – European Resuscitation Council
● CPR – Cardiopulmonary Resuscitation
● ECPR – Extracorporeal Cardiopulmonary Resuscitation
● CQO – CPR Quality Officer
● ECMO – Extracorporeal Membrane Oxygenation
● AHA – American Heart Association
● AED – Automated External Defibrillator
● BLS – Basic Life Support
● VFD – Ventilation Feedback Device

Introducere
Resuscitarea pediatrică reprezintă una dintre cele mai critice intervenții în medicina de urgență. Ea necesită nu doar cunoștințe tehnice solide, ci și adaptare la particularitățile fiziologice ale copilului. În ultimele decenii, domeniul a înregistrat progrese majore, datorate inovației în echipamente, perfecționării tehnicilor și actualizării continue a ghidurilor internaționale. Consiliul European de Resuscitare (ERC) joacă un rol esențial în dezvoltarea acestor standarde.
ERC a demarat recent procesul de elaborare a Ghidurilor 2025, un demers ce pune accent pe transparență, echitate și inovație clinică. Pentru prima dată, aceste ghiduri vor include și perspectiva supraviețuitorilor stopului cardiac, dar și contribuțiile organizațiilor de pacienți, într-o abordare centrată pe nevoile reale ale celor afectați(1). Acest demers urmărește crearea unor recomandări mai umane, mai accesibile și mai eficiente.

Calitatea CPR: Un pilon în supraviețuirea pediatrică
Un CPR eficient este considerat esențial în creșterea șanselor de supraviețuire ale copiilor în caz de stop cardiac. Compresiile toracice de calitate, ritmul constant, ventilația eficientă și defibrilarea timpurie sunt elemente fundamentale. Ghidurile ERC insistă pe aplicarea promptă a CPR de înaltă calitate, combinată cu defibrilarea precoce, mai ales în cadrul echipelor de intervenție pre-spitalicească(2, 3, 4).
Studiile recente au evidențiat că aplicarea riguroasă a acestor recomandări poate crește considerabil rata de supraviețuire. De exemplu, ERC subliniază că întârzierea în inițierea CPR-ului sau calitatea slabă a compresiilor toracice pot duce la leziuni neurologice ireversibile sau la eșecul resuscitării(2).
Un studiu relevant în acest sens este cel publicat de Sumera et al. (2024)(5), care analizează impactul rolului CPR Quality Officer (CQO) în îmbunătățirea calității CPR în simulările pediatrice. Studiul a fost realizat în mai multe centre și a utilizat un design randomizat controlat. CQO oferă feedback în timp real privind calitatea compresiilor toracice, momentul defibrilării și respectarea protocoalelor de administrare a medicației. Rezultatele au arătat îmbunătățiri notabile în adâncimea și ritmul compresiilor, precum și o mai bună coordonare a echipei de intervenție.

Feedback-ul în timp real și rolul CPR Quality Officer
Introducerea CQO a dus la intervenții CPR mai eficiente și standardizate. Feedback-ul imediat reduce incertitudinile și ajută la corectarea manevrelor în timp real. CQO nu este doar un supraveghetor, ci și un facilitator al învățării continue, consolidând o cultură a calității în echipele de intervenție.
Acest rol este valoros nu doar în timpul simulărilor, ci și în practica clinică, mai ales în spitalele care gestionează frecvent urgențe pediatrice. În mod clar, calitatea CPR are un impact direct asupra circulației sanguine eficiente către organe vitale precum inima și creierul(6).
Articolul „2023 International Consensus on Cardiopulmonary Resuscitation and Emergency Cardiovascular Care Science With Treatment Recommendations”(7) confirmă aceste concluzii și recomandă ferm integrarea feedback-ului în timp real, instruirea continuă și analiza de performanță ca strategii de bază pentru îmbunătățirea rezultatelor.

Resuscitarea extracorporeală (ECPR) și rolul ECMO
O tehnică inovatoare aflată în plină dezvoltare este ECPR, care utilizează un sistem de oxigenare extracorporeală cu membrană (ECMO) pentru a menține funcțiile vitale în timpul resuscitării. Această tehnologie este utilizată în special în cazurile grave de stop cardiac care nu răspund la manevrele standard.
Raymond et al.(8) au investigat impactul calității CPR asupra supraviețuirii până la externare în rândul pacienților pediatrici internați care au necesitat ECPR. Studiul a analizat 157 de pacienți cu vârste sub 18 ani, iar conformitatea cu ghidurile AHA privind epocile de compresii toracice a fost redusă: 0% la sugari, 4% la copii mici și 10% la adolescenți.
Totuși, analiza multivariată a indicat că vârsta pacientului și durata CPR sunt factori determinanți ai supraviețuirii. Pentru fiecare minut suplimentar de CPR, șansa de supraviețuire scade cu 2%. Copiii peste 8 ani au șanse de supraviețuire cu 64% mai mici față de cei mai mici. Această cercetare sugerează că, dincolo de calitatea CPR, cronologia intervenției este vitală, iar vârsta influențează profund prognosticul.

Tehnologiile avansate: AED-uri și feedback ventilator
Tehnologiile moderne joacă un rol esențial în standardizarea și eficientizarea resuscitării pediatrice. Dispozitivele de feedback în timp real, integrate adesea în AED, oferă date despre frecvența și profunzimea compresiilor, timpii fără compresii și eficiența ventilației. Aceste informații permit echipelor să ajusteze manevrele în timp real, reducând semnificativ variabilitatea performanței.
Un alt aspect relevant este calitatea ventilației, adesea ignorată în practica clinică. Lemoine et al.(9) au arătat că doar 13% dintre participanții la cursurile de BLS au reușit să aplice ventilație corectă în scenarii pediatrice. Mai mult, 62% au hiperventilat pacientul, subliniind necesitatea feedback-ului în timp real pentru îmbunătățirea calității ventilației. De asemenea, s-a constatat o discrepanță semnificativă între evaluările instructorilor și performanța reală a cursanților, evidențiind importanța utilizării dispozitivelor de feedback pentru o evaluare obiectivă și eficientă a competențelor(10).

Integrarea Tehnologiilor și a Noilor Cercetări în Practica Clinică
Progresele recente în resuscitarea pediatrică, de la îmbunătățirea calității CPR, la tehnologiile de feedback în timp real și utilizarea ECMO, sunt esențiale pentru îmbunătățirea rezultatelor în cazurile de stop cardiac pediatric.
Articolul „2025 ERC Resuscitation Guidelines: Shaping the Future of Ventilation!” publicat de Archeon Medical(11) subliniază importanța fundamentală a calității ventilației în timpul CPR și rolul VFD în îmbunătățirea acesteia. Studiile recente și cercetările desfășurate pe parcursul mai multor ani au arătat că o ventilație de calitate superioară poate crește semnificativ șansele de supraviețuire și poate reduce riscurile de daune neurologice în rândul pacienților care au suferit un stop cardiac.
Un aspect important subliniat de articol este nevoia urgentă de îmbunătățire a calității ventilației în timpul CPR. Studiul realizat de A.H. Idris(12) a evidențiat că o proporție semnificativă de pacienți (60%) au fost hipoventilați în timpul resuscitării, ceea ce a condus la rate scăzute de supraviețuire. De asemenea, calitatea superioară a ventilației, măsurată prin volumul curent adecvat, a fost asociată cu o creștere de trei ori a ratei de supraviețuire și o șansă de patru ori mai mare de externare cu un prognostic neurologic favorabil.
Pentru a răspunde acestor provocări, studiile au arătat că VFD sunt o soluție eficientă. Într-un studiu de simulare din 2019(13), utilizarea VFD-urilor a condus la o conformitate cu ghidurile de peste 70%, iar volumele curente și frecvențele de ventilație au fost mai consistente, ceea ce a redus semnificativ riscurile de hipoventilație și hiperventilație. Astfel, VFD-urile joacă un rol crucial în îmbunătățirea performanței CPR, asigurând o ventilație mai precisă și mai eficientă.
În concluzie, articolul subliniază importanța critică a calității ventilației în timpul resuscitării și rolul esențial al VFD în îmbunătățirea acesteia(14). Implementarea acestor dispozitive, atât în practica clinică, cât și în formare, poate duce la o ventilație mai eficientă, la creșterea ratelor de supraviețuire și la îmbunătățirea rezultatelor neurologice ale pacienților.

Concluzie
Resuscitarea pediatrică este un domeniu în continuă evoluție, iar integrarea cercetărilor recente, a tehnologiilor avansate și a ghidurilor ERC contribuie semnificativ la creșterea șanselor de supraviețuire și la îmbunătățirea prognosticului neurologic al copiilor care suferă un stop cardiac. Calitatea CPR – atât în ceea ce privește compresiile, cât și ventilația – rămâne un factor esențial, iar roluri inovatoare precum CPR Quality Officer sau utilizarea dispozitivelor de feedback în timp real pot face diferența între viață și moarte. În plus, abordările personalizate în funcție de vârsta copilului, alături de tehnici precum ECPR, oferă noi perspective pentru intervenții mai eficiente. Ghidurile ERC 2025 marchează un pas important spre o resuscitare mai echitabilă, centrată pe pacient și bazată pe dovezi solide, deschizând drumul pentru îmbunătățirea continuă a practicilor clinice în urgențele pediatrice.

Bibliografie
1. European Resuscitation Council. ERC Guidelines 2025 Project – Transparency, Equity, Innovation in Resuscitation [Internet]. 2025 [cited 2025 Apr 28]. Available from: https://www.erc.edu/projects/erc-guidelines-2025-project
2. Soar J, Böttiger BW, Carli P, et al. European Resuscitation Council Guidelines 2021: adult advanced life support. Resuscitation. 2021;161:115–151. doi:10.1016/j.resuscitation.2021.02.010.
3. McNally B, Stokes A, Crouch A, Kellermann AL; CARES surveillance group. CARES: cardiac arrest registry to enhance survival. Ann Emerg Med. 2009;54(6):674–683.e2. doi:10.1016/j.annemergmed.2009.03.018.
4. Sasson C, Rogers MAM, Dahl J, Kellermann AL. Predictors of survival from out-of-hospital cardiac arrest: a systematic review and meta-analysis. Circ Cardiovasc Qual Outcomes. 2010;3(1):63–81. doi:10.1161/CIRCOUTCOMES.109.889576.
5. Sumera K, Ilczak T, Bakkerud M, Lane JD, Pallas J, Ortega Martorell S, et al. CPR Quality Officer role to improve CPR quality: A multi-centred international simulation randomised control trial. Resusc Plus. 2024;17:100537. doi:10.1016/j.resplu.2023.100537. PMID:38261942.
6. Christenson J, Andrusiek D, Everson-Stewart S, et al. Chest compression fraction determines survival in patients with out-of-hospital ventricular fibrillation. Circulation. 2009;120(13):1241–1247. doi:10.1161/CIRCULATIONAHA.109.852202.
7. Berg KM, Bray JE, Ng KC, Liley HG, Greif R, Carlson JN, et al. 2023 International Consensus on Cardiopulmonary Resuscitation and Emergency Cardiovascular Care Science With Treatment Recommendations. Resuscitation. 2024;190:109762. doi:10.1016/j.resuscitation.2023.109762.
8. Raymond TT, Yu P, Esangbedo I, Sweberg T, Lasa JJ, Zhang X, et al. Outcomes after extracorporeal cardiopulmonary resuscitation in pediatric in-hospital cardiac arrest: does quality of CPR matter? Resuscitation. 2025;211:110599. doi:10.1016/j.resuscitation.2025.110599.
9. Lemoine S, Jost D, Petermann A, et al. Compliance with Pediatric Manual Ventilation Guidelines by Professional Basic Life Support Rescuers During Out-of-Hospital Cardiac Arrest: A Simulation Study. Resuscitation. 2024;185:110240.
10. D’Agostino F, et al. Are Instructors Correctly Gauging Ventilation Competence Acquired by Manual Ventilation Trainees? Resuscitation. 2024;185:110240.
11. Archeon Medical. 2025 ERC Resuscitation Guidelines: Shaping the Future of Ventilation! [Internet]. Besançon: Archeon Medical; 2025 [cited 2025 Apr 28]. Available from: https://archeon-medical.com/2025-erc-scope-guidelines/
12. Idris AH, Aramendi Ecenarro E, Leroux B, et al. Bag-Valve-Mask Ventilation and Survival From Out-of-Hospital Cardiac Arrest: A Multicenter Study. Circulation. 2023;148(23):1847–1856.
13. Khoury A, De Luca A, Sall FS, et al. Ventilation feedback device for manual ventilation in simulated respiratory arrest: a crossover manikin study. Scand J Trauma Resusc Emerg Med. 2019;27(1):93.
14. Finney J, et al. PREVENT: The Pediatric EMS Ventilation Pilot Simulation Trial. Pediatric Academic Societies Meeting; 2024. Abstract P-411.