Protecția pacienților cu boli respiratorii cronice împotriva gripei: rolul vaccinării diferențiate la vârstnici

Rezumat
Infecția gripală reprezintă o cauză importantă de morbiditate și mortalitate la nivel mondial, cu impact disproporționat asupra persoanelor vârstnice și a celor cu boli cronice respiratorii precum astmul sau bronhopneumopatia obstructivă cronică (BPOC). În aceste categorii populaționale, gripa determină frecvent exacerbări acute, spitalizări și complicații extrarespiratorii severe. În contextul imunosenescenței, vaccinurile antigripale standard pot avea eficiență diminuată. Datele recente susțin utilizarea vaccinurilor gripale cu doză mare de antigene (HD), dezvoltate specific pentru a răspunde nevoilor sistemului imun îmbătrânit. Acest articol analizează datele epidemiologice, riscurile asociate gripei în bolile pulmonare cronice și dovezile privind superioritatea vaccinului gripal HD la vârstnici, oferind o perspectivă integrată asupra strategiilor de prevenție eficientă în această populație vulnerabilă.

Introducere

Gripa sezonieră continuă să constituie o problemă majoră de sănătate publică, cu un impact semnificativ asupra grupurilor vulnerabile, inclusiv vârstnicii și pacienții cu afecțiuni cronice. În Europa, gripa generează anual cea mai mare povară dintre toate bolile infecțioase analizate, contribuind cu aproximativ 30% la povara totală a bolilortransmisibile^1. Morbiditatea și mortalitatea cauzate de gripă sunt adesea subestimate, în special în ceea ce privește complicațiile cardiovasculare, neurologice și metabolice pe care le poate induce.

Impactul gripei asupra pacienților cu boli pulmonare cronice

Complicații respiratorii și sistemice

În cazul pacienților cu astm sau BPOC, gripa determină frecvent exacerbări ale bolii de bază, necesitând spitalizare sau ajustări terapeutice majore. Mecanismele includ amplificarea inflamației bronșice, creșterea producției de mucus și hipersensibilizarea căilor respiratorii. Pneumonia virală, suprainfecțiile bacteriene, și insuficiența respiratorie acută sunt complicații redutabile ale gripei la aceste categorii de pacienți, care pot avea un prognostic sever.

Gripa nu se limitează însă doar la complicații pulmonare. Riscul de infarct miocardic acut este crescut de până la 10 ori în primele 3 zile după infectare, iar riscul de accident vascular cerebral este de până la 8 ori mai mare în aceeași perioadă⁸. Aceste complicații apar inclusiv la pacienți fără istoric cardiovascular documentat anterior⁸.

Vulnerabilitatea persoanelor vârstnice: rolul imunosenescenței

Odată cu înaintarea în vârstă, sistemul imun trece printr-un proces de deteriorare cunoscut sub denumirea de imunosenescență. Acesta presupune o scădere a numărului și a funcției celulelor T helper, cu consecințe asupra răspunsului la prezența agenților infecțioși. Acest lucru face ca o persoană vârstnică să fie mai predispusă la infecții, și cu precădere la forme mai severe ale bolilor infecțioase. Totodată, imunosenescența afectează și capacitatea organismului vârstnic de a răspunde în mod eficient la unele dintre vaccinuri.

Datele arată că până la 85% din decesele legate de gripă și 70% din spitalizările aferente apar la persoane cu vârsta ≥65 de ani². Pe lângă mortalitatea directă, gripa contribuie la pierderea autonomiei funcționale a vârstnicilor, până la necesitatea instituționalizării. Din toate aceste motive, Organizația Mondială a Sănătății (OMS) recomandă atingerea unei ținte de puțin 75% pentru acoperirea vaccinală antigripală a vârstnicilor. În România, vârstnicii reprezintă aproape 20% din populație, însă rata de vaccinare gripală în acest segment rămâne semnificativ sub acest obiectiv recomandat de OMS.

Limitările vaccinurilor gripale standard în această populație

Vaccinurile cu doză standard de antigen (standard-dose, SD) au o eficiență²¹diminuată în rândul vârstnicilor; răspunsul imun generat este de 2–4 ori mai slab comparativ cu cel observat la adulții tineri¹⁶. Mai mult, eficiența acestor vaccinuri scade progresiv în decursul sezonului gripal, cu o reducere estimată de 6–11% pe lună¹², aspect care impune o sincronizare optimă a campaniei de vaccinare.

Vaccinul gripal cu doză crescută de antigen: o soluție adaptată

Vaccinul gripal HD (high dose) a fost dezvoltat special pentru a depăși limitările imunologice observate la vârstnici. Acesta conține 60 µg de hemaglutinină per tulpină, de patru ori mai mult decât vaccinurile SD, și generează un răspuns imun semnificativ superior la această categorie de vârstă.

Într-un studiu clinic randomizat cu 31.989 de participanți, vaccinul trivalent HD a redus incidența gripei confirmate de laborator cu 24,2% comparativ cu SD la vârstnici¹³. Un alt studiu efectuat în centre rezidențiale, care includ 53.008 de participanți, a demonstrat:

• o reducere cu 20,9% a spitalizărilor pentru pneumonie,
• o reducere cu 12,7% a spitalizărilor pentru afecțiuni respiratorii,
• și o reducere cu 8% a spitalizărilor din toate cauzele¹⁰.

Eficiența vaccinului HD s-a menținut constantă pe parcursul a 12 sezoane gripale analizate într-o metaanaliză care a inclus peste 45 de milioane de persoane vârstnice, indiferent de gradul de potrivire antigenică sau de tulpina circulantă¹⁵.

Siguranță și recomandări actuale

Datele de farmacovigilență și studiile post-autorizare confirmă un profil de siguranță favorabil al vaccinului HD, comparabil cu cel al vaccinurilor SD. Reacțiile adverse sunt, în general, locale și de intensitate ușoară până la moderată.

În România, vaccinul gripal HD este disponibil în regim compensat, fiind indicat în mod prioritar pacienților cu vârste >60 ani, inclusiv celor cu boli cronice precum astmul și BPOC-ul.

Concluzii

Pacienții cu astm și BPOC reprezintă o populație de risc crescut pentru complicațiile gripei, iar vârstnicii din această categorie sunt afectați suplimentar de imunosenescență. Dovezile clinice și epidemiologice susțin tranziția către vaccinuri gripale cu doză crescută de antigen în această populație. Adoptarea acestei strategii poate contribui la reducerea semnificativă a poverii gripale, inclusiv a complicațiilor respiratorii și sistemice.

Implementarea largă a vaccinării antigripale HD în rândul pacienților vârstnici cu boli cronice respiratorii ar putea constitui un nou standard de prevenție în practica pneumologică modernă.

Bibliografie

1. Cassini A, Colzani E, Pini A, et al. Impact of infectious diseases on population health using incidence-based disability-adjusted life years (DALYs): results from the Burden of Communicable Diseases in Europe study, European Union and European Economic Area countries, 2009 to 2013. Euro Surveill. 2018;23(16):17-00454. doi:10.2807/1560-7917.ES.2018.23.16.17-00454
2. WHO. Seasonal Influenza Factsheet. 2023. Disponibil la: https://www.who.int/news-room/fact-sheets/detail/influenza-(seasonal). Accessat la data de: 05.05.2025
3. Clayville LR. Influenza: Review of epidemiology and vaccine effectiveness. P T. 2011;36(10):659–684.
4. Troeger CE, et al. Mortality, morbidity, and hospitalisations due to influenza lower respiratory tract infections, 1990–2017: a systematic analysis. Lancet Respir Med. 2019;7(1):69–89.
5. Institutul Național de Sănătate Publică (INSP). Analiza datelor epidemiologice – Sezon gripal 2024/2025. Disponibil la: https://insp.gov.ro. Accessat la data de: 05.05.2025
6. Wesseling G. The impact of influenza on COPD. Int J Chron Obstruct Pulmon Dis. 2007;2:5-10.
7. Schwarze J, Openshaw PJM, Jha A, et al. Influenza burden, prevention, and treatment in asthma – a scoping review. Allergy. 2018;73(6):1151-1181.
8. Kwong JC, Schwartz KL, Campitelli MA, et al. Acute myocardial infarction after laboratory-confirmed influenza infection. N Engl J Med. 2018;378:345–353.
9. Boehme AK, Luna J, Kulick ER, et al. Influenza-like illness as a trigger for ischemic stroke. Ann Clin Transl Neurol. 2018;5(4):456-463.
10. Gravenstein S, Davidson HE, Taljaard M, et al. Comparative effectiveness of high-dose versus standard-dose influenza vaccination in community-dwelling veterans. Lancet Respir Med. 2017;5(9):738–746.
11. Tsang P, Liao Q, Lau LLH, et al. Severe acute respiratory infections associated with influenza A(H1N1)pdm09 virus during the postpandemic period in Hong Kong. Vaccine. 2014;32(21):2507–2517.
12. Ferdinands JM, Fry AM, Reynolds S, et al. Intraseason waning of influenza vaccine protection. Clin Infect Dis. 2017;64(5):544–550.
13. DiazGranados CA, Dunning AJ, Jordanov E, et al. Efficacy of high-dose versus standard-dose influenza vaccine in older adults. N Engl J Med. 2014;371(7):635–645.
14. DiazGranados CA, Robertson CA, Talbot HK, et al. Prevention of influenza in older adults with high-dose inactivated influenza vaccine: a randomized, multicenter, phase III trial. Vaccine. 2015;33(38):4565–4571.
15. Lee JKH, Lam GKL, Yin JK, et al. Effectiveness of high-dose versus standard-dose influenza vaccines in older adults: A systematic review and meta-analysis. Vaccine: X. 2023;14:100327.
16. CDC.Diffrerent types of Flu Vaccines . Disponibil la: https://www.cdc.gov/flu/vaccine-types/index.html Accessat la data de: 05.05.2025.
17. Efluelda Tetra. Rezumatul Caracteristicilor Produsului. Sanofi; rev. iunie 2024.
18. Monitorul Oficial al României, Ordinul Ministrului Sănătății nr. 3120/2023, modificat prin Ordinul nr. 1009/9.X.2024.
19. Viata Medicală. Seniorii și gripa: De ce vaccinarea diferențiată este esențială pentru o protecție optimă. Viața Medicală. 4 octombrie 2024; nr. 20.
20. Gozalo PL, Pop-Vicas A, Feng Z, Gravenstein S, Mor V. Effect of influenza on functional decline. J Am Geriatr Soc. 2012;60(7):1260–1267.
21. CDC Seasonal . Flu Vaccine Effectiveness Studies | Flu Vaccines Work | CDC Disponibil la: https://www.cdc.gov/flu-vaccines-work/php/effectiveness-studies/index.html Accessat la data de: 05.05.2025.