Prof. Univ. Dr. Mădălina-Gabriela IliescuAuthors
O preocupare frecventă a medicului de medicină fizică și de reabilitare o reprezintă managementul pacientului cu afecțiune oncologică cu recomandare de terapie de recuperare funcțională. Explozia acestui tip de diagnostic în rândul pacienților tineri, activi profesional, impune adaptarea conduitei terapeutice cu scop de creștere a calității vieții și de reintegrare activă socio-profesională.
Reabilitarea pacienților cu cancer nu se limitează la combaterea tumorilor, ci își propune și să restabilească echilibrul general al organismului, inclusiv aspectele fizice, emoționale și sociale. Terapiile de recuperare completează această abordare integrativă, ajutând la gestionarea simptomelor adverse ale tratamentelor convenționale și promovând un stil de viață sănătos. Este important de subliniat faptul că, metodele terapeutice ar trebui integrate într-un plan de îngrijire personalizat și administrate sub supravegherea și coordonarea unei echipe medicale. Comunicarea deschisă între pacient și echipa sa medicală este esențială pentru a adapta aceste terapii la nevoile și starea de sănătate a fiecărui individ.
Reabilitarea medicală se bazează pe o evaluare detaliată a nevoilor și stării de sănătate a pacientului oncologic. Programul de reabilitare este personalizat și stabilit în funcție de tipul de cancer, stadiul bolii, toleranța pacientului și patologiile asociate. Există două aspecte diferite din punctul de vedere al aplicării tratamentelor la pacienții oncologici; primul se referă la aplicarea unor metode de tratament în cazul pacienților diagnosticați cu diverse tipuri de cancer care prezintă durere sau o limitare funcțională, iar al doilea aspect se referă la tratamentul unei afecțiuni musculo-scheletice apărute ca o complicație a bolii sau a tratamentelor oncologice (limfedem, neuropatii, aderențe, etc.).
Reabilitarea în cancer își propune astfel să îmbunătățească starea funcțională a pacienților prin participarea la activități sociale și îmbunătățirea calității vieții acestora și include aplicarea unor modalități fizice precum electroterapia și terapiile derivate (mecanoterapie, fototerapie), balneoterapia și terapia balneară, kinetoterapia, terapia ocupațională și terapia acvatică. În plus, alături de terapia convențională de reabilitare, telereabilitarea, utilizată mai mult în cazul pacienților neurologici și în perioadele de pandemie, și-a dovedit aplicabilitatea și eficacitatea în cazul pacienților cu cancer, reprezentând o metodă terapeutică ușor de utilizat pentru îmbunătățirea stării funcționale a pacienților.
Balneoterapia și hidroterapia reprezintă metode de tratament în cazul pacienților oncologici, în ceea ce privește ameliorarea unor simptome și efecte adverse ale terapiilor împotriva cancerului, cum ar fi ameliorarea durerii, oboselii, limfedemului și limitării funcției fizice. Formele active de fizioterapie acvatică sunt indicate în aceste cazuri, iar înainte de începerea terapiei, se recomandă ca medicul de medicină fizică și de reabilitare să evalueze pacientul și să aprecieze riscurile și contraindicațiile.
Oboseala legată de cancer este un simptom important, prevalent și debilitant resimțit de supraviețuitorii cancerului, care poate fi atribuit diverselor cauze, cum ar fi cancerul în sine, chimioterapia, comorbiditățile, starea nutrițională și starea funcțională. Acest tip de oboseală nu poate fi ameliorat prin odihnă, deoarece se agravează odată cu scăderea activității fizice, creând un cerc vicios.
Este important de subliniat faptul că, terapiile alternative nu ar trebui să înlocuiască tratamentele medicale convenționale, ci mai degrabă ar trebui să le completeze. O abordare integrativă care combină beneficiile tratamentelor tradiționale cu cele ale terapiilor alternative poate aduce cele mai bune rezultate pentru pacienți. De asemenea, este esențial ca pacienții să discute întotdeauna cu echipa lor medicală înainte de a începe orice formă de terapie alternativă pentru a asigura o coordonare adecvată a tratamentului.
Exercițiile fizice regulate sunt esențiale pentru reabilitarea pacienților cu cancer, iar ca intervenție benefică sunt demonstrate clar în literatură. Mai multe studii evidențiază impactul pozitiv al intervențiilor prin exerciții fizice asupra bunăstării pacienților cu cancer. Acestea pot ajuta la îmbunătățirea stării generale de sănătate, a forței fizice, a funcției cardiace, a funcției respiratorii și a mobilității. De exemplu, după mastectomie, reabilitarea poate include exerciții pentru restabilirea mobilității brațului și a umărului. Reabilitarea după prostatectomie poate include exerciții pentru îmbunătățirea funcției erectile și a controlului vezicii urinare. După intervenția chirurgicală colorectală, reabilitarea poate include exerciții pentru restabilirea funcției intestinale și a continenței anale. Reabilitarea respiratorie este esențială pentru pacienții cu cancer pulmonar, inclusiv exerciții de respirație și îmbunătățirea capacității pulmonare. Pentru cei care sunt supuși unei intervenții chirurgicale pentru cancer pulmonar, reabilitarea poate include, de asemenea, exerciții pentru a reduce riscul de complicații pulmonare postoperatorii. Reabilitarea pentru cancerul pancreatic poate implica gestionarea durerii și a disconfortului abdominal asociate cu boala și tratamentul acesteia, iar pentru pacienții care au suferit radioterapie sau chimioterapie, reabilitarea poate implica gestionarea oboselii și a altor efecte secundare legate de tratament.
Mulți autori au demonstrat că, exercițiile aerobice și de rezistență moderate până la viguroase au îmbunătățit semnificativ calitatea vieții, au redus depresia, au diminuat oboseala și au sporit condiția fizică la supraviețuitoarele cancerului de sân și la pacienții care urmează chimio-radioterapie. De asemenea, s-a demonstrat că, exercițiile de anduranță și echilibru pot reduce simptomele senzoriale și pot îmbunătăți starea funcțională la pacienții cu neuropatie periferică indusă de chimioterapie. Aceste descoperiri subliniază împreună rolul exercițiilor fizice în atenuarea simptomelor legate de cancer și îmbunătățirea calității generale a vieții. Antrenamentul de rezistență pare a fi o abordare promițătoare pentru pacienții cu cancer, așa cum au subliniat unele studii, de exemplu, antrenamentul de rezistență a dus la reduceri semnificative ale oboselii și la îmbunătățiri ale calității vieții pentru pacienții cu cancer de sân care primesc radioterapie adjuvantă și pentru persoanele care se confruntă cu cancer pancreatic. Antrenamentul de rezistență oferă o modalitate alternativă de exerciții care poate avea un impact pozitiv asupra simptomelor legate de cancer.
Educația pacientului cu privire la boala sa, tratament și importanța reabilitării poate îmbunătăți înțelegerea și acceptarea acestui aspect al îngrijirii sale. Pacienții informați sunt mai predispuși să respecte tratamentul de reabilitare. Tehnicile de reabilitare medicală sunt neinvazive și acceptate de pacienți, cu un nivel ridicat de complianță, deoarece nu sunt dureroase și nu provoacă disconfort. Conformarea pacienților oncologici cu reabilitarea medicală poate fi influențată de o varietate de factori specifici acestei populații și experienței lor cu boala și tratamentul. Informarea pacienților cu privire la beneficiile reabilitării medicale în ceea ce privește îmbunătățirea calității vieții, reducerea simptomelor și creșterea funcționalității poate crește probabilitatea de a rezona cu programul de reabilitare. Comunicarea deschisă și empatică între pacient și echipa medicală poate contribui la înțelegerea și acceptarea procesului de reabilitare.
Gestionarea eficientă a efectelor secundare ale tratamentului de fond poate îmbunătăți adaptarea pacientului la un program de oncoreabilitare. Gestionarea durerii, oboselii sau a altor simptome poate face procesul de reabilitare mai accesibil și tolerabil pentru pacient. Abordarea nevoilor emoționale ale pacientului, cum ar fi anxietatea, depresia sau frica, poate contribui la o creștere a aderenței la tratament. Consilierea și sprijinul emoțional pot ajuta pacientul să facă față mai bine provocărilor și să rămână motivat pe parcursul procesului de reabilitare.
Implementarea specifică a metodelor de reabilitare trebuie adaptată fiecărei etape a tratamentului și nevoilor specifice ale pacienților din fiecare fază. Studiile clinice și cercetarea calitativă pot oferi informații valoroase cu privire la aplicabilitatea metodelor de reabilitare la anumite grupuri de pacienți oncologici.
Aceste idei subliniază importanța unei explorări detaliate a implementării specifice a metodelor de reabilitare medicală și a aplicabilității acestora la diferite grupuri de pacienți oncologici pentru a asigura o îngrijire optimă și a îmbunătăți rezultatele pacienților. Credem că sunt necesare studii suplimentare pentru a explora, mai detaliat, implementarea și aplicarea metodelor de reabilitare la anumite grupuri de pacienți. Este necesară formarea unei echipe multidisciplinare între medicul de medicină fizică și de reabilitare, oncolog și fizioterapeut în contextul pacienților oncologici care necesită reabilitare medicală.
Medicina fizică și de reabilitare are încă multe incertitudini legate de metodologia de aplicare a curenților electrici, privind indicațiile, contraindicațiile și precauțiile specifice în cazul pacienților oncologici, iar mulți autori atrag atenția asupra siguranței și precauțiilor tratamentelor de recuperare în aceste cazuri, subliniind posibilitatea compromiterii multiorganice și efectele secundare ale radioterapiei, de aceea pacientul trebuie abordat personalizat, cu program individual de reabilitare.
Bibliografie:
1. Greenlee, H.; Balneaves, L.G.; Carlson, L.E.; Cohen, M.; Deng, G.; Hershman, D.; Mumber, M.; Perlmutter, J.; Seely, D.; Sen, A.; et al. Clinical practice guidelines on the use of integrative therapies as supportive care in patients treated for breast cancer. J. Natl. Cancer Inst. Monogr. 2014, 2014, 346–358. [CrossRef]
2. Hemmati, M.; Rojhani-Shirazi, Z.; Zakeri, Z.S.; Akrami, M.; Salehi Dehno, N. The effect of the combined use of complex decongestive therapy with electrotherapy modalities for the treatment of breast cancer-related lymphedema: A randomized clinical trial. BMC Musculoskelet. Disord. 2022, 23, 837. [CrossRef]
3. Wang, L.F.; Eaglehouse, Y.L.; Poppenberg, J.T.; Brufsky, J.W.; Geramita, E.M.; Zhai, S.; Davis, K.K.; Gibbs, B.B.; Metz, J.; van Londen, G.J. Effects of a personal trainer-led exercise intervention on physical activity, physical function, and quality of life of breast cancer survivors. Breast Cancer 2021, 28, 737–745. [CrossRef] [PubMed]
4. Steindorf, K.; Schmidt, M.E.; Klassen, O.; Ulrich, C.M.; Oelmann, J.; Habermann, N.; Beckhove, P.; Owen, R.; Debus, J.; Wiskemann, J.; et al. Randomized, controlled trial of resistance training in breast cancer patients receiving adjuvant radiotherapy: Results on cancer-related fatigue and quality of life. Ann. Oncol. 2014, 25, 2237–2243. [CrossRef]
5. Uzun, A.B.; Iliescu, M.G.; Stanciu, L.E.; Ionescu, E.V.; Ungur, R.A.; Ciortea, V.M.; Irsay, L.; Motoas , că, I.; Popescu, M.N.; Popa, F.L.; et al. Effectiveness of Intermittent Hypoxia-Hyperoxia Therapy in Different Pathologies with Possible Metabolic Implications. Metabolites 2023, 13, 181. [CrossRef] [PubMed]
6. Gomez, I.; Szekanecz, E.; Szekanecz, Z.; Bender, T. Physiotherapy of cancer patients. Orv. Hetil. 2016, 157, 1224–1231. [CrossRef] [PubMed]
7. Crevenna, R.; Kainberger, F.; Wiltschke, C.; Marosi, C.; Wolzt, M.; Cenik, F.; Keilani, M. Cancer rehabilitation: Current trends and practices within an Austrian University Hospital Center. Disabil. Rehabil. 2020, 42, 2–7. [CrossRef]
8. Zheng, J.Y.; Mixon, A.C.; McLarney, M.D. Safety, Precautions, and Modalities in Cancer Rehabilitation: An Updated Review. Curr. Phys. Med. Rehabil. Rep. 2021, 9, 142–153. [CrossRef]
9. Silver, J.K.; Raj, V.S.; Fu, J.B.; Wisotzky, E.M.; Smith, S.R.; Kirch, R.A. Cancer rehabilitation and palliative care: Critical components in the delivery of high-quality oncology services. Support. Care Cancer 2015, 23, 3633–3643. [CrossRef]
